Ciclul menstrual – probleme ce pot sa apara

Menstruatia este un proces fiziologic ce reapare, in mod normal, la fiecare aproximativ 28 de zile. Durata sa este de 3-7 zile, iar cantitatea de sange pierduta poate varia.

Ciclul menstrual produce adesea o varietate de simptome inconfortabile, precum crampe, oboseala si sensibilitate la nivelul sanilor.

Un ciclu menstrual regulat reprezinta un semn care arata ca organismul functioneaza normal. O femeie ar trebuie sa aiba ciclu menstrual regulat in urmatoarele situatii:

Daca nu este insarcinata;
Daca nu alapteaza;
Daca nu este in postmenopauza;
Daca nu exista diferite afectiuni de sanatate.

Menstruatiile neregulate, dureroase, cu pierderi mari de sange pot trage un semnal de alarma cu privire la unele probleme grave de sanatate.

De asemenea, orice modificari ale ciclului menstrual, inclusiv textura, culoarea si durata, reprezinta aspecte foarte importante. Ori de cate ori aceste probleme apar, medicul trebuie informat pentru a analiza situatia.

Este posibil ca unele femei sa observe ca sangele eliminat si-a modificat culoarea. Acesta poate varia astfel:

Brun

Culoarea bruna reprezinta un semn ca sangele a devenit vechi. El a avut timp sa oxideze si si-a schimbat culoarea de la rosu la brun. Adesea, aceasta culoare a sangelui se asociaza cu:

• Inceperea sau sfarsitul menstruatiei – atunci cand fluxul sangvin este lent, dureaza mai mult timp ca sangele sa paraseasca organismul. Astfel, acesta ramane in uter mai mult timp si oxideaza;

• Graviditatea – daca o femeie insarcinata depisteaza sangerari, medicul trebuie anuntat imediat;

• Lohii – dupa nasterea unui copil, femeile sangereaza pentru aproximativ 6-8 saptamani. Incepand cu a 4-a zi, sangele eliminat poate avea culoare maronie;

• Avortul spontan – in cele mai multe cazuri, avortul spontan se asociaza cu o sangerare rosie aprinsa. In unele cazuri, femeile sufera un avort si nu detecteaza acest lucru, iar drept consecinta pot sa apara sangerari de culoare maro.

Negru

Sangele negru poate alarma multe femei. In realitate, nu este neaparat un motiv de ingrijorare. Aceasta culoare poate deriva din sangele vechi, brun.

Sangele negru a capatat aceasta culoare deoarece nu a putut parasi imediat uterul.

Rosu inchis

Sangele de aceasta culoare apare in special la trezire sau dupa o perioada lunga de repaus. Culoarea este data de persistenta sangelui in uter, dar nu atat de mult timp incat sa devina maro. Totusi, sangele rosu inchis mai poate fi asociat cu:

- Sfarsitul menstruatiei;

- Primele 3-4 zile dupa nastere naturala;

- Dupa o operatie cezariana (in primele 24 de ore).

Rosu aprins

O menstruatie de acest tip inseamna ca sangele este proaspat si curge rapid. Acesta poate sa isi mentina aceasta culoare pe toata perioada menstruala sau se poate inchide la culoare pe masura ce fluxul se reduce.

Sangele rosu mai poate sa apara si in alte circumstante, precum:

• Infectii – unele infectii, precum Chlamydia si gonoreea, pot provoca sangerari intermenstruale. In cazul in care aceste sangerari sunt prezente, medicul trebuie anuntat imediat;

• Sarcina – sangerarea din timpul sarcinii trebuie sa fie evaluata de un medic. Exista cazuri in care sangerarea indica un avort spontan si cazuri in care nu sunt motive de ingrijorare. Totusi, discutia cu medicul reprezinta singura cale de a afla motivele exacte;

• Polipi sau fibroame – aceste afectiuni pot determina pierderi mari de sange in timpul menstruatiei. Cu toate acestea, sangerarile pot exista si in afara menstruatiei si se pot insoti de durere si senzatie de presiune.

Roz

Sangele de aceasta culoare poate sa apara la inceputul sau sfarsitul menstruatiei. Aceasta culoare survine in urma amestecarii sangelui rosu cu lichidul secretat de colul uterin. Culoarea rozalie a sangelui se poate asocia cu:

• Lohii – lohiile pot deveni rozalii incepand din a 4-a zi;

• Niveluri scazute de estrogen – estrogenul ajuta la stabilizarea mucoasei uterine. Fara acest hormon, sangele asociat menstruatiei poate capata diferite culori, inclusiv roz;

• Ovulatia – exista sanse ca femeile sa observe mici scurgeri de culoare roz in aceasta perioada. Lichidul clar secretat de col se poate amesteca cu o cantitate mica de sange;

• Avort – observarea unui lichid clar sau roz ce se scurge din vagin poate indica pierderea unei sarcini.

Portocaliu

Sangele de aceasta culoare are aceleasi motive de aparitie ca si cel roz. Totusi, sangerarea de acest tip poate sa apara si atunci cand ovulul fertilizat este implantat in uter.

Un alt motiv al sangerarilor cu tenta portocalie poate fi existenta unei infectii cu transmitere sexuala.

Alb-cenusiu

Orice femeie ce intampina sangerari de culoare alb-cenusie trebuie sa se adreseze medicului. Adesea, aceasta culoare a sangelui se asociaza cu avortul spontan sau cu diferite infectii, inclusiv vaginoza bacteriana.

Simptomele ce se pot asocia sunt reprezentate de febra, durere, mancarime, miros neplacut.

Pe langa schimbarile de culoare, menstruatia poate avea si modificari ale texturii. Cheagurile de sange sunt o parte naturala a mecanismului de aparare al organismului.

Textura mai groasa a unui cheag de sange impiedica pierderea unei cantitati mari de sange si are aceeasi functie de coagulare ce apare si in alte parti ale organismului, de exemplu in cazul taieturilor.

Cheagurile de sange nu reprezinta neaparat un motiv de ingrijorare, dar conteaza extrem de mult dimensiunea lor. Daca cheagurile au dimensiuni mari sau se insotesc de hipermenoree, medicul trebuie anuntat cat mai rapid.

In cazul in care pierderile de sange sunt in cantitati abundente si pe o durata mare, semnele de anemie trebuie cunoscute. Acestea includ dificultati de respiratie, paloare si oboseala rapida.

Desi formarea de cheaguri este normala, acest lucru poate indica uneori diferite probleme de sanatate, precum:

• Polipi sau fibroame uterine – se insotesc de dureri persistente de spate, dispareunie, senzatie de presiune, cicluri menstruale neregulate, infertilitate;
• Endometrioza – se insoteste de durei lombare si la nivelul pelvisului, menoragie, dismenoree, dispareunie, infertilitate;
• Cresterea in volum a uterului – uterul unei femei este mai mare in timpul sarcinii, iar in unele cazuri acesta nu mai revine la normal dupa nastere;
• Dezechilibre hormonale;
• Pierderea produsului de conceptie;
• Tulburari de coagulare.

Menstruatiile sunt considerate a fi neregulate daca durata dintre ele este mult mai scurta sau mai lunga decat media (28 de zile).

Menstruatiile neregulate sunt normale in cazul adolescentelor si in cazul femeilor aflate in perimenopauza. In cazul femeilor adulte, ce ar trebui sa aiba o menstruatie regulata, motivele dereglarilor ar putea fi:

• Tulburarile de alimentatie;
• Tulburari hormonale;
• Consumul unor medicamente, de exemplu cele indicate in epilepsie sau anxietate;
• Sindromul ovarelor polichistice;
• Insuficienta ovariana primara;
• Boala inflamatorie pelvina;
• Stresul;
• Obezitatea.

Amenoreea reprezinta absenta menstruatiei si afecteaza aproximativ 3-4% dintre femei. Aceasta consta in absenta sangerarilor menstruale pentru o perioada de minim trei luni consecutive sau daca menstruatia nu a survenit pana la varsta de 15 ani. Amenoreea apare in urmatoarele cazuri:

• Sarcina – ovarele nu mai elibereaza ovule, iar menstruatia nu mai are loc;
• Alaptarea – nivelurile crescute de prolactina pot face ca menstruatia sa revina abia la cateva luni de la nastere;
• Tulburari de alimentatie, in special in anorexia nervoasa – apar din cauza pierderilor masive de grasime corporala. Menstruatia revine daca persoana in cauza se ingrasa;
• Obezitatea – amenoreea afecteaza femeile supraponderale si obeze. Menstruatia revine daca aceste femei slabesc;
• Stres – stresul pe termen lung poate afecta partea din creier responsabila de reproducere;
• Tulburari hormonale;
• Malformatii congenitale;
• Tumori.

Dismenoreea reprezinta durerea avuta de o femeie pe durata menstruatiei. Durerea este cea mai frecventa problema asociata menstruatiei si variaza de la persoana la persoana.

Unele femei au doar o senzatie de presiune abdominala, in timp ce alte femei experimenteaza dureri severe.

Exista doua tipuri de dismenoree: primara si secundara. Dismenoreea primara este cauzata de contractiile normale ale uterului, iar dismenoreea secundara apare ca efect al altor probleme de sanatate.

Durerile de scurta durata pot fi reduse prin administrare de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), dar daca exista o alta afectiune de sanatate, aceasta necesita tratament propriu.

Medicul trebuie anuntat daca durerile sunt severe, nu cedeaza la tratament cu AINS sau sunt insotite de alte simptome. Acesta poate pune un diagnostic corect si poate oferi cel mai bun tratament.