Tipuri de cefalee si tratament

Societatea Internationala pentru Cefalee (International Headache Society) a clasificat mai mult de 150 de tipuri de cefalee primara sau secundara - Durerea de cap frontala, durerea de cap la ceafa, durerea de cap in jurul ochilor, durerea difuza, continua sau intermitenta, ascutita, pulsatorie sau surda

Durerea de cap este cea mai comuna forma de durere si principalul motiv pentru absenteism de la locul de munca sau scoala. Cefaleea primara apare independent de o cauza medicala decelabila.

Cefaleea secundara apare in urma unei afectiuni medicale ce cauzeaza activarea nociceptorilor; acestea pot fi febra, infectia, abuzul medicamentos, stresul sau conflictul emotional, hipertensiunea arteriala, afectiuni psihiatrice, leziuni/traume la nivelul capului, accidente vasculare, tumori, afectiuni ale nervilor. Frecventa si intensitatea cefaleei variaza de la 1-2 zile pe an pana la mai mult de 15 zile pe luna, acesta fiind criteriul de clasificare al cefaleei cronice.

Durerea de cap este neplacuta si poate afecta in mod negativ activitatea zilnica; ea poate reprezenta pana la 25% din activitatea unui cabinet de neurologie. Peste 90% din populatia generala experimenteaza cel putin o data in viata un episod de cefalee. Peste 90% din durerile de cap pentru care pacientul se prezinta la medic sunt inofensive.

Intensitatea durerii de cap este nespecifica, nefiind un indicator al gravitatii. Durerea de cap secundara (unei boli) este ingrijoratoare din cauza complicatiilor, pana la amenintarea vietii.

Cefaleea primara nu are cauze decelabile, cele mai frecvente forme fiind cefaleea de tensiune, migrena si cefaleea de tip cluster.

• Cefaleea de tensiune: se caracterizeaza printr-o durere in care capul se simte ca intr-o menghina. Patofiziologia este incomplet elucidata. Cefaleele de tensiune episodice apar probabil ca o reactie a creierului la diferiti factori, cum ar fi incordarea musculaturii pericraniene, incordarea musculaturii cefei, factori stresori psihici, hipercapnia (spre exemplu, fumatul activ sau pasiv), consumul excesiv de alcool, care pot duce la activarea sistemelor de prelucrare a durerii.

In cazul formei cronice (≥ 15 zile/ Iuna cu cefalee, respectiv ≥ 180 zile/an cu cefalee), se presupune o predispozitie genetica in care valoarea prag a activarii sistemelor de prelucrare a durerii este scazuta; aceasta determina ca durerea de cap sa apara la factori declansatori redusi sau chiar o autoactivare in absenta factorilor declansatori. Durerea de cap se manifesta pe ambele parti ale capului, iar manifestari vegetative pronuntate, precum greturi, varsaturi, foto- si fonofobie, lipsesc. Durata poate varia intre 30 de minute si 7 zile, iar activitatea fizica nu o intensifica, insa aceasta este partial impiedicata.

• Migrena: este o hemicranie recurenta cu caracter pulsatil sau trepidant si este insotita de simptome neurologice si/sau vegetative. Patofiziologia este si in acest caz incomplet cunoscuta. Se presupune o activare a sistemului trigeminovascular de cauza necunoscuta, urmata de o inflamatie neurogena (sterila). Exista si o predispozitie genetica pentru unele forme rare, cum ar fi migrena hemiplegica familiala, fiind cunoscut defectul genetic.

Prevalenta in populatia generala poate ajunge pana la 30%. Genul feminin este de trei ori mai afectat. Poate fi declansata de zgomot, stres sau eliberarea de stres (de exemplu, la sfarsit de saptamana/in zilele libere de la munca), factori de mediu (modificarea vremii), diverse alimente (cascaval, ciocolata, vin rosu, nuci), medicamente, modificari ale ritmului circadian sau modificari hormonale (ciclu menstrual, preparate hormonale).

Migrena cu aura este o forma de cefalee (aproximativ 15% din cazurile de migrena) in care cu <1 ora si in general pentru maximum o ora inainte de aparitia hemicraniei apar manifestari vizuale (scotoame, fulgerari, defecte de camp vizual, halucinatii) sau neurologice (parestezii, pareze, disartrie, atazie). Migrena poate dura intre 4 si 72 de ore; atunci cand durata este >72 ore, aceasta se numeste status migrenos. Alte forme speciale de migrena, cum ar fi migrena bazilara, se manifesta prin vertij), disartrie si tulburari de vedere.

• Cefaleea de tip cluster: se caracterizeaza prin atacuri de cefalee extrema localizate doar pe o parte a capului, cu caracter taios sau de forare, localizate in mod special in spatele ochilor sau in zona tamplelor. Este o cefalee rara. Dureaza intre 15 si 180 de minute si determina frecvent neliniste, lacrimare, rinoree, transpirarea fetei/fruntii, edematierea ochiului. Patofiziologia este de asemenea necunoscuta; a fost insa observata activarea hipotalamusului posterior in timpului atacului. Se postuleaza o disfunctie centrala, ce duce la dezinhibarea legaturilor hipotalamo-trigeminale. Cauze posibile incriminate sunt: consumul de alcool, fumatul, lumina palpaitoare, diferite alimente, respectiv factori alimentari sau medicamente.

Doar in cazuri rare este urmarea unei afectiuni de organ, unei boli sau unei traume. Printre acestea se pot enumera: meningita, cand apare febra inalta cu frisoane; meningismul, sau meningoencefalita, cand apare si reducerea starii de vigilenta, atacuri epileptice sau deficit neurologic; hemoragia subarahnoidiana, in care durerea cu caracter foarte puternic la nivelul capului sau al cefei apare alaturi de meningism; accidentul vascular ischemic/hemoragic/tranzitor, in care deficitele neurologice apar impreuna cu durerea.

Prevenirea non-farmacologica a cefaleei poate fi facuta prin adoptarea unui stil de viata ordonat si prin evitarea, in general, a factorilor declansatori, in mod deosebit a celor nocivi.

Durerile de cap tind sa apara in familii, in special migrenele. Copiii care au migrene au de obicei cel putin un parinte biologic care, de asemenea, le experimenteaza. De fapt, copiii ai caror parinti au migrene au sanse de pana la patru ori mai mari sa le dezvolte.

Durerile de cap pot fi declansate si de factorii de mediu impartasiti in gospodaria unei familii, cum ar fi:
-Consumul anumitor alimente sau ingrediente, cum ar fi cofeina, alcoolul, alimentele fermentate, ciocolata si branza.
-Expunerea la alergeni.
-Fumul pasiv.
- Mirosuri puternice de la produse chimice de uz casnic sau parfumuri.

Daca dumneavoastra sau copilul dumneavoastra aveti oricare dintre aceste simptome de cefalee, cere-ti ajutorul medical:
• durere de cap brusca, noua si severa.
• dureri de cap cu febra, dificultati de respiratie, gat intepenit sau eruptie cutanata.
• dureri de cap care apar dupa o ranire la cap sau un accident.
• aparitia unui nou tip de durere de cap dupa varsta de 55 de ani.

De asemenea, solicitati imediat asistenta medicala daca durerea de cap este asociata cu simptome neurologice, cum ar fi:
• Slabiciune.
• Ameteala.
• Pierderea brusca a echilibrului sau caderea.
• Amorteala sau furnicaturi.
• Paralizie.
• Dificultati de vorbire.
• Confuzie mentala.
• Convulsii.
• Modificari de personalitate/comportament neadecvat.
• Modificari ale vederii (vedere incetosata, vedere dubla sau pete oarbe).

Desi scanarile si alte teste pot fi importante atunci cand excludeti alte boli, ele nu ajuta la diagnosticarea migrenelor, durerilor de cap de tip cluster sau tensionale. Dar daca medicul dumneavoastra considera ca durerile de cap sunt cauzate de o alta afectiune medicala, exist mai multe teste imagistice pe care le pot solicita.

O scanare CT sau RMN va poate ajuta sa determinati daca durerile de cap sunt legate de o problema cu sistemul nervos central. Ambele teste produc imagini in sectiune transversala ale creierului dvs. care pot arata orice zone sau probleme anormale.

Tratamentul durerilor de cap depinde de tip. Unul dintre cele mai importante aspecte ale tratarii durerilor de cap primare este identificarea factorilor declansatori. A afla care sunt acestea - de obicei prin tinerea unui jurnal al durerilor de cap - poate reduce numarul de dureri de cap pe care le aveti. Odata ce va cunoasteti factorii declansatori, medicul va poate adapta tratamentul. De exemplu, este posibil sa aveti dureri de cap atunci cand sunteti incordat sau ingrijorat.

Tehnicile de consiliere si de gestionare a stresului va pot ajuta sa gestionati mai bine acest declansator. Scazand nivelul de stres, puteti evita durerile de cap induse de stres. Nu orice durere de cap necesita medicamente. Este disponibila o gama larga de tratamente. In functie de tipul, frecventa si cauza durerii de cap, optiunile de tratament includ:
- Managementul stresului.
-Medicamente.
-Tratarea afectiunii/cauzei medicale de baza.
-Managementul stresului pentru dureri de cap

Puteti trata durerea de cap ocazionala, usoara, acasa, cu analgezice fara prescriptie medicala. Alte tratamente de auto-ingrijire pentru durerile de cap includ:
• Aplicati comprese de caldura sau rece pe cap.
• Facand exercitii de intindere.
• Masarea capului, gatului sau spatelui.
• Odihnindu-va intr-o camera intunecata si linistita.
• Plimbari in aer liber.

Daca durerile de cap va interfereaza cu functionarea zilnica sau va afecteaza starea de spirit, este important sa discutati cu medicul dumneavoastra. Daca este posibil, incercati sa scrieti cum va simtiti cand aveti o durere de cap.

Pastrarea unui jurnal al durerilor de cap si a modului in care acestea te fac sa te simti poate fi de ajutor atunci cand vorbesti cu medicul. Informatiile pe care le oferiti medicului despre durerile de cap sunt cea mai importanta parte a procesului de diagnosticare. Oferind cat mai multe informatii posibile despre durerile de cap, aveti mai multe sanse sa obtineti un diagnostic precis si un plan de tratament care va vor ajuta sa va simtiti mai bine.

Bibliografie:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9639-headaches
https://www.webmd.com/migraines-headaches/migraines-headaches-basics
https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/headache