Migrenele la copii si adolescenti

Migrena este o durere de cap moderata spre severa ce dureaza intre 2 si 48 de ore si apare, in mod clasic, de 2-4 ori pe luna. Migrena poate afecta si copiii si adolescentii. Statisticile spun ca 3% dintre scolari si prescolari, respectiv pana la 15% dintre adolescenti experimenteaza migrene.

In copilarie si deseori la pubertate, migrena sau durerea de cap acuta apare mai frecvent la baieti decat la fete. In adolescenta si dupa adolescenta, raportul se inverseaza, fetele fiind mai frecvent afectate.

Exista doua tipuri principale de migrene: migrena fara aura si cea cu aura. Migrena fara aura apare in pana la 85% dintre cazuri. Migrena cu aura apare mai rar si este mai dificila. Migrena cu aura apare in mod tipic in a doua parte a zilei, iar cea clasica in prima parte a zilei.

Aura este un semn sau o multitudine de semne ce indica faptul ca urmeaza sa inceapa o migrena. Aura incepe cu aproximativ 30 de minute inainte de debutul migrenei si implica simptome auditive si vizuale. Pacientii care au migrena cu aura raporteaza deseori vedere neclara, puncte negre in campul vizual, fenomene fotosensibile, dificultati de vorbire, slabirea auzului.

Migrena complicata

Un tip special de migrena, dar care nu le exclude pe cele doua, este migrena complicata. Atat cele cu aura, cat si cele fara, pot ajunge in variantele lor severe. Acestea sunt migrene ce asociaza simptome neurologice precum:
• Paralizia sau slabiciunea musculaturii globului ocular, astfel ca ochiul isi modifica forma si miscarile. Este numita si migrena oftalmologica
• Slabiciune pe o parte a corpului, numita migrena hemiplegica
• Durere la baza craniului asociata cu tulburari de vedere si de echilibru
• Confuzie, probleme de vorbire: migrena confuzionala

Migrenele complicate ridica probleme de diagnostic, intrucat pot fi interpretate initial ca alte patologii neurologice.

Pana recent, migrenele au fost considerate ca fiind cauzate de modificari vasculare la nivel cerebral. Conform ultimelor cercetari in acest sens, migrena este de fapt cauzata de o disfunctie cerebrala: o afectiune a nervilor si a vaselor cerebrale. Disfunctia este produsa, in principal, de eliberarea unor substante la nivel cerebral, una dintre ele fiind serotonina. Prin eliberarea si recaptarea acestor substante se formeaza cicluri patologice ce duc la inflamatie si la durerea specifica migrenei.

Migrena are si o componenta genetica, ceea ce inseamna ca tinde sa fie mostenita in familii. Pana la 70% dintre pacientii cu migrene frecvente au o ruda de gradul I cu aceeasi problema.

Migrena poate cauza disconfort, intreruperea activitatilor zilnice si impactarea relatiei cu cei din jur, pe termen scurt. Totusi, migrenele nu au consecinte organice asupra organismului, nefiind corelate cu un risc crescut de tumori cerebrale sau de alte probleme neurologice.

Desi simptomele variaza de la pacient la pacient, cele mai frecvente dintre ele includ:
• Durere de cap cu caracter impunsator, pulsatil, de intensitate mare. La copii, durerea este localizata de regula la nivel frontal si lateral.
• Paloare tegumentara (paliditate)
• Iritabilitate, afectarea starii de spirit
• Fotosensibilitate
• Sensibilitate la zgomot
• Pierderea apetitului
• Greata si varsaturi

Desi migrenele pot aparea si spontan, fara un factor aparent, ele sunt deseori declansate de factori externi numiti ,,trigger’’. Cei mai comuni astfel de triggeri pentru copii si adolescenti includ stresul, lipsa de somn, modificarea obiceiurilor, ciclul menstrual, substantele nocive, schimbarea mediului.

Stresul, in special cel academic, legat de scoala sau de colegi, afecteaza mai multi copii decat ne-am putea imagina. Identificarea stresului in viata copilului dumneavoastra si gestionarea sursei de stres poate ameliora semnificativ migrenele.

Modificarile obiceiurilor alimentare in sensul negativ, cu evitarea unor mese, pot provoca migrene. De asemenea, modificarile de mediu sau rutina precum lipsa de somn, schimbarile bruste de vreme, imbolnavirile pot cauza migrene.

In cazul fetelor, modificarile hormonale fiziologice din ciclul menstrual pot declansa migrene.

Unele substante precum cafeina, alcoolul si unele medicamente pot favoriza apartia migrenei, functionand ca triggeri. Acestea influenteaza calibrul vaselor sanguine de la nivel cerebral si astfel duc la vasodilatatie si migrena consecutiva. Dintre medicamente, sunt mai frecvent incriminate anticonceptionalele orale, medicatia pentru astm sau alte stimulente.

Nu in ultimul rand, dieta zilnica are o influenta semnificativa asupra migrenelor, iar unele alimente au rol de trigger major. Aceste alimente includ branzeturile, pizza, mezeluri ce contin nitrati, bauturile ce contin cafeina si alimentele procesate ce contin monoglutamat de sodiu. Astfel este important sa asociati debutul migrenei cu o masa anterioara, pentru a identifica eventualele alimente trigger.

Pentru a stabili diagnosticul, este esential sa adunati cat mai multe informatii despre durerea de cap. Atat din punct de vedere al copilului, cat si al parintelui, trebuie caracterizata durerea.

Migrenele pot fi descrise din punct de vedere al intensitatii, caracterului durerii, simptomelor asociate, localizarea exacta. De asemenea este important sa notati perioada de timp dintre migrene, durata unei migrene si prezenta sau absenta simptomelor premergatoare (aura). Fiti atent la ce se intampla chiar inainte de debutul migrenei: ce activitati face copilul, cu cine este, ce a mancat inainte, ce schimbari majore s-au petrecut recent etc.

Medicul pediatru va stabili diagnosticul in urma unei anamneze amanuntite, in care va incerca sa afle cat mai multe detalii. Nu uitati sa mentionati medicului orice tratament sau supliment pe care il ia copilul, precum si eventualul istoric familial de migrene.

Examenul obiectiv fizic si cel neurologic sunt normale in majoritatea cazurilor, insa uneori va fi nevoie de teste aditionale precum analizele de sange sau examinarile CT sau RMN. La majoritatea pacientilor insa, testele paraclinice nu sunt necesare, ci diagnosticul este pur clinic.

Pacientii cu migrene complicate vor necesita investigatii neurologice suplimentare, pentru a exclude alte afectiuni neurologice organice sau functionale.

Tratamentul migrenelor incepe intotdeauna cu preventia lor. Prin identificarea factorilor declansatori si evitarea lor, pe cat posibil, frecventa migrenelor se va reduce semnificativ.

Incercati sa gasiti metode de a ameliora stresul copilului dumneavoastra precum exercitiile fizice, timpul petrecut in natura, psihoterapie. De asemenea, asigurati-va ca acesta are o dieta sanatoasa si plina de nutrienti, cu ajutorul careia isi poate asigura aportul de vitamine si minerale. La recomandarea medicului, suplimentati nutrienti precum magneziu, riboflavina, coenzima Q10.

In plus fata de modificarile de stil de viata, tratamentul medicamentos este si el o optiune. Acesta trebuie instaurat doar daca evitarea trigger-ilor nu este eficienta, ci nu trebuie sa suplineasca ingrijirile si preventia. Medicul poate prescrie medicamente ce apartin in 3 categorii: medicamente simptomatice antialgice, medicamente abortive si preventive. Fiecare dintre acestea este mult mai eficient cand este combinat cu obiceiuri sanatoase, dieta echilibrata, exercitii fizice si psihoterapie.

Migrenele sunt dureri de cap recidivante ce apar printr-un mecanism special. Acestea afecteaza frecvent copiii si adolescentii, iar diagnosticul se bazeaza pe colectarea amanuntita a datelor, atat de la copil cat si de la parinti. Cel mai bun tratament pentru migrene este evitarea factorilor declansatori.