Migrena sau o simpla durere de cap - cum le deosebim?

Migrena este a treia cea mai frecventa afectiune din lume. Statisticile dezvaluie ca, zilnic, 3000 de adulti sufera de migrena, boala caracterizata printr-o durere severa de cap, recurenta, precedata deseori de tulburari de vedere, senzatie de greata si sensibilitate la lumina si zgomot.

O migrena poate dura cateva ore sau poate persista chiar si pana la 72 de ore, iar specialistii nu au descoperit cauza concreta care declanseaza aceasta afectiune.

Episoadele de migrena debuteaza, de regula, in perioada pubertatii, dar ii poate afecta si pe copii, studiile reveland ca 4% dintre pre-adolescenti acuza dureri severe de cap.

Adultii cu varste cuprinse intre 30-45 de ani sunt mai predispusi la episoade migrenoase, in mare parte din cauza stresului, sedentarismului si dezechilibrului alimentar.

Multe persoane confunda adesea migrena cu durerea de cap, insa specialistii sustin ca exista cateva diferente clare intre cele doua afectiuni. Este foarte important sa invatam sa diferentiem o migrena de o durere de cap, astfel incat sa urmam un tratament adecvat.

Majoritatea atacurilor migrenoase se desfasoara, de regula, in patru stadii: prodromul, aura, cefaleea propriu-zisa si postcefaleea, insa nu toti cei care sufera de migrene constientizeaza aceste faze.

Prodromul, primul stadiu al migrenei, debuteaza cu o zi, doua anterior aparitiei durerii de cap. Se caracterizeaza prin oboseala, irascibilitate, stari de nervozitate, senzatie de gat intepenit, depresie sau euforie.

Aura poate avea loc inainte sau in timpul migrenei si poate sa apara sau nu la fiecare atac. Se manifesta gradual si nu dureaza mai mult de 60 de minute. Aura se manifesta prin:

- tulburari de vedere (puncte luminoase, pete negre, flash-uri sau linii colorate in zig-zag);

- furnicaturi, intepaturi sau amorteli ale bratelor, care se intind spre fata;

- vertij;

- rar, tulburari de vorbire sau probleme motorii.

Cefaleea este durerea de cap propriu-zisa, care poate dura de la 2-3 ore pana la 72 de ore. Poate fi unilaterala (intr-o parte a capului) sau bilaterala (tample sau frunte). Durerea de cap specifica migrenei este pulsatila, creste progresiv in intensitate si este agravata de efortul fizic.

In majoritatea cazurilor, durerea este insotita de greata, varsaturi, oboseala, sensibilitate la lumina, mirosuri sau zgomote, vedere incetosata sau paloare.

Post-cefaleea, sau postdromul, incepe cand episodul migrenos cedeaza si poate persista cateva zile.

Se caracterizeaza prin senzatie de slabiciune fizica, ameteli, oboseala, iritabilitate, sensibilitate la lumina sau zgomote. Aceste simptome pot dura pana la 24 de ore dupa terminarea episodului migrenos.

Trebuie sa te prezinti de urgenta la medic daca:

• Apare brusc o durere de cap ascutita, fulgeratoare, care parca iti strapunge capul. O astfel de durere te poate trezi noaptea din somn;
• Migrena este insotita de febra, stari de confuzie, convulsii, vedere dubla, amorteli sau dificultati de vorbire;
• Durerea de cap este precedata de o lovitura la cap;
• Durerea deja severa se inrautateste dupa un episod de tuse sau dupa efort, incordare sau miscari bruste;
• Migrena debuteaza dupa varsta de 50 de ani.

Cauza exacta a aparitiei migrenelor ramane o provocare pentru specialisti, intrucat nu se cunosc cu precizie factorii care declanseaza aceste dureri. Exista, insa, cateva elemente care favorizeaza aparitia episoadelor migrenoase.

Printre posibilele cauze ale migrenei se numara:

Dereglarile hormonale

Femeile care se confrunta cu dureri puternice de cap inainte sau in timpul menstruatiei cu siguranta cunosc termenul „migrena menstruala”.

Migrena menstruala afecteaza aproximativ o treime din femei si apare numai in perioada premenstruala, fiind influentata de fluctuatiile hormonale de estrogen.

Tratamentele hormonale si anticonceptionalele pot creste riscul aparitiei migrenelor, mai ales in cazul femeilor predispuse la episoade migrenoase, insa acest lucru nu este valabil in toate cazurile.

Factorii emotionali

Stresul reprezinta unul dintre principalii factori care ar putea declansa un episod migrenos puternic.

Supraincarcarea psihica, stresul emotional puternic, anxietatea, depresia, efortul mental exagerat se numara, de asemenea, printre posibilii factori declansatori ai migrenei.

Factorii fizici

Potrivit specialistilor, un episod migrenos poate avea si cauze fizice. Lipsa odihnei, calitatea somnului, o postura incorecta, sedentarismul sau suprasolicitarea fizica sunt cateva elemente care pot favoriza aparitia migrenelor.

Alimentatia

Branzeturile fermentate, mancarea sarata si produsele alimentare procesate pot cauza atacuri migrenoase.

Alcoolul si indulcitorii artificiali, precum aspartamul, favorizeaza migrena, la fel si alimentele care contin o substanta numita tiramina, precum ciocolata, produsele pe baza de soia, citricele sau muraturile.

De asemenea, nerespectarea unui program de mese regulat poate provoca migrene.

Multe persoane se plang de dureri de cap atunci cand le este foame, dureri care dispar, insa, dupa ce mananca. Un program regulat de luat masa furnizeaza energia de care avem nevoie intreaga zi si ne ajuta sa ne mentinem sanatosi.

Factorii senzoriali

Lumina puternica, mirosurile intepatoare, zgomotele si schimbarile climatice pot favoriza aparitia migrenelor.

Unele medicamente

Tratamentele hormonale, anticonceptionalele, nitroglicerina, anumite antiinflamatoare si antihipertensive pot cauza migrene.

Varsta si factorii genetici

Migrenele tind sa debuteze in jurul varstei de 30 de ani si pot deveni severe odata cu timpul sau din ce in ce mai putin frecvente.

De asemenea, cei care au o istorie familiala de migrene (rude de gradul 1 si 2) sunt mai predispusi.

Multe persoane confunda migrena cu banala durere de cap. Specialistii sustin, insa, ca exista cateva diferente clare intre cele doua afectiuni, diferente pe care este important sa le cunoastem, astfel incat sa putem preveni intensificarea durerii, precum si posibilitatea provocarii altor complicatii.

- Durerea de cap trece in cateva ore, insa migrena poate dura de la 4 la 72 de ore sau chiar mai mult. Cel mai frecvent, durerea apare dimineata, dupa trezire;

- Migrena are un caracter pulsatil si durerea este mult mai mare decat in cazul cefaleei obisnuite. In cazul migrenei, durerea este insotita adesea de o senzatie de presiune, apasare in tample sau durere in spatele ochilor;

- Spre deosebire de durerile de cap, migrenele sunt insotite de mai multe simptome, precum ameteli, fotosensibilitate, greata, oboseala, sensibilitate la mirosuri puternice, lipsa somnului. De asemenea, migrena se simte, de regula, doar pe o partea a capului;

- Migrena prezinta patru faze: prodromul, aura, durerea propriu-zisa si postdromul;

- Cauzele durerii obisnuite de cap sunt, de regula, usor de urmarit: stres, lipsa somnului, oboseala. In cazul migrenei, in schimb, pot interveni si alti factori precum schimbarile hormonale, suprasolcitarea fizica, alergiile, istoricul familiei, cauzele de mediu.

Cel mai bun tratament impotriva migrenei consta in profilaxie (prevenirea atacurilor) si in ameliorarea episoadelor dureroase.

Terapia profilactica

Pentru prevenirea durerilor de cap asociate migrenei se recomanda:

- evitarea factorilor declansatori care pot fi controlati precum stresul, alimentele care contin tiramina, nerespectarea unui program fix de masa, lipsa odihnei;

- imbunatatirea sanatatii fizice si emotionale, prin exercitii fizice regulate, tehnici de relaxare, odihna.

Tratament simptomatologic

Inainte de administrarea medicamentelor cu efect antiinflamator se poate incerca ameliorarea durerilor de cap prin cateva metode nemedicamentoase:

- aplicarea unei comprese reci pe frunte;

- repausul intr-o camera linistita, aerisita si intunecata;

- efectuarea unui masaj bland al capului;

- acupunctura s-a dovedit eficienta in cazul persoanelor predispuse la migrena.