Hemoragia subarahnoidiana - cauze, complicatii, tratament

Hemoragia subarahnoidiana reprezinta una dintre cele mai frecvente cauze ale cefaleei secundare determinand cefaleea "in lovitura de trasnet". Adesea, aceasta conditie este asociata in aproximativ 85% din cazuri cu ruperea unui anevrism sacular.

Cefaleea asociata este severa cu instalare brutala, care atinge maximul de intensitate in mai putin de 1 minut.

Poate fi insotita de: semne iritatie meningeana, febra, deficit motor sau senzitiv, stare de constienta alterata, crize epileptice, pareze de nervi cranieni, care orienteaza diagnosticul.

Aceasta conditie este asociata in aproximativ 85% din cazuri cu ruperea unui anevrism sacular, iar consecintele sale aduc cu sine o crestere semnificativa a mortalitatii si morbiditatii.

Pe langa anevrismele saculare, exista si cauze nonanevrismale ale HSA, inclusiv hemoragia subarahnoidiana perimezencefalica nonanevrismala, malformatii arteriovenoase (MAV), disectii arteriale intracraniene, fistule durale arterio-venoase, traumatisme, status hipocoagulant, anevrisme micotice si chiar consumul de cocaina.

Patogenia HSA este strans legata de formarea anevrismelor saculare, cunoscute si sub denumirea de "berry". Aceste dilatari dobandite localizeaza la nivelul peretelui arterelor intracerebrale si sunt rezultatul stresului hemodinamic si a curgerii turbulente a coloanei de sange.

In timp, aceste procese duc la deteriorarea structurala a laminei elastice a tunicii interne a vasului sangvin.

Hipertensiunea arteriala: O presiune arteriala crescuta reprezinta un factor de risc major pentru dezvoltarea HSA.

Fumatul: Consumul de tutun este asociat cu o crestere a probabilitatii de a suferi o hemoragie subarahnoidiana.

Antecedente personale/familiale: Printre acestea se numara si boala renala polichistica.

Consumul de alcool: Abuzul de alcool poate contribui la cresterea riscului de HSA.

Alti factori: Medicamente simpatomimetice, deficitul de estrogeni, terapia antitrombotica (date conflictuale), nivelul crescut al colesterolului total si tratamentul cu statine sunt factori suplimentari ce pot influenta aparitia HSA.

Prin intelegerea profunda a acestor cauze si factori de risc, ne propunem sa contribuim la identificarea si gestionarea eficienta a hemoragiei subarahnoidiene, promovand astfel sanatatea cerebrala si prevenirea complicatiilor asociate.

Hemoragia subarahnoidiana (HSA) se prezinta clinic printr-o cefalee cu debut brusc si extrem de severa, atingand intensitatea maxima imediat sau in cateva minute.
Aceasta cefalee poate fi, in general, difuza, dar uneori apare si unilateral, de partea anevrismului rupt. O caracteristica distinctiva este debutul rapid si puternic al simptomelor.

Simptomele HSA pot aparea izolat sau pot fi insotite de o serie de semne precum alterarea starii de constienta, greata, varsaturi, meningism, semne neurologice de focalizare si hemoragii la examenul fundului de ochi.

In mai putin de 10% din cazuri, pot sa apara si crize epileptice, sugerand un prognostic mai putin favorabil.

Circumstantele aparitiei HSA sunt diverse, inclusiv efort fizic, activitate sexuala sau stres psihoemotional. Notabil, HSA poate sa apara si in repaus, subliniind imprevizibilitatea acestei afectiuni.

Un aspect interesant este conceptul de "cefalee santinela", identificata in anamneza pacientilor cu HSA consecutiva ruperii unui anevrism. Aceasta cefalee prezinta caracteristici similare cu cea din HSA si survine izolat in zilele sau saptamanile anterioare evenimentului, sugerand scurgeri mici de sange in spatiul subarahnoidian.

CT cranio-cerebral nativ +/- punctie lombara: CT-ul cranio-cerebral are cea mai mare sensibilitate (100%) in primele 6 ore de la sangerare, scazand progresiv pana la 58% in ziua 5. In cazul unui CT normal, dar cu suspiciune crescuta pentru HSA, se recurge la punctia lombara, care releva presiunea crescuta a LCR, xantocromie (care poate persista 2-3 saptamani) si numar crescut de eritrocite in LCR.

IRM cranio-cerebral in secvente FLAIR si echogradient: Studiile sugereaza ca aceste investigatii ar putea fi la fel de sensibile ca si CT-ul.

Angio-IRM, Angio-CT, Angiografie conventionala: Dupa confirmarea HSA, este cruciala cautarea etiologiei prin diferite tehnici de imagistica.

Ruptura anevrismului si re-sangerare

Aproximativ 85% dintre cazurile de HSA sunt cauzate de ruperea unui anevrism sacular. Ruptura anevrismului genereaza sangerare in spatiul subarahnoidian, iar aceasta hemoragie initiala poate fi urmata de o re-sangerare. Riscul de re-sangerare este cel mai mare in primele zile si saptamani dupa evenimentul initial, creand o situatie de urgenta medicala.

Vasospasm cerebral

Un aspect crucial in evolutia HSA este vasospasmul cerebral, o complicatie care poate aparea la cateva zile dupa hemoragie. Acest fenomen consta in ingustarea arterelor cerebrale, afectand fluxul sanguin catre tesutul cerebral.

Vasospasmul poate cauza ischemie si poate duce la aparitia unor simptome severe, cum ar fi deficit neurologic focal si chiar accident vascular cerebral.

Hidrocefalie

HSA poate perturba circulatia normala a lichidului cefalorahidian (LCR), ceea ce poate duce la acumularea excesiva de LCR in creier, fenomen cunoscut sub numele de hidrocefalie.

Hidrocefalia poate genera presiune crescuta in interiorul craniului, determinand simptome precum dureri de cap severe, greata si varsaturi.

Disfunctie cerebrala globala

In cazurile severe de HSA, in special atunci cand sangerarea afecteaza o mare parte a creierului, poate aparea disfunctie cerebrala globala. Aceasta poate manifesta ca alterarea starii de constienta, coma sau chiar moarte cerebrala. Gravitatea acestor simptome depinde de volumul si localizarea sangerarii.

Managementul adecvat al HSA implica abordarea agresiva a complicatiilor. Tratamentul anevrismului rupt, monitorizarea atenta a vasospasmului si gestionarea hidrocefaliei sunt aspecte cruciale ale ingrijirii pacientilor cu HSA.

De asemenea, implementarea masurilor de prevenire a re-sangerarii si a vasospasmului are rolul de a minimiza impactul complicatiilor.

Hemoragia subarahnoidiana (HSA) reprezinta o urgenta medicala ce necesita interventie prompta si eficienta.

I. Stabilizarea Pacientului si Managementul Urgentei

Primul pas in tratarea HSA consta in stabilizarea pacientului si asigurarea unui management urgent.

Aceasta include:

Monitorizarea Vitala: Controlul constant al parametrilor vitali pentru detectarea precoce a oricaror schimbari semnificative.

Analgezie si Controlul Hipertensiunii: Gestionarea durerii si mentinerea tensiunii arteriale in limitele adecvate pentru a preveni complicatii.

II. Ingrijirea in Unitatea de Terapie Intensiva (UTI): Pacientii cu HSA severa sunt adesea internati in UTI pentru monitorizare continua si gestionare a complicatiilor.

III. Tratament Chirurgical si Endovascular

A. Clipping Anevrismal
Chirurgia de clipping implica aplicarea unei agrafe metalice la nivelul gatului anevrismului pentru a opri sangerarea. Aceasta interventie este indicata in functie de localizarea si morfologia anevrismului.

B. Embolizare Endovasculara
Metoda endovasculara utilizeaza catetere si substante embolizante pentru a bloca fluxul de sange catre anevrism. Aceasta este o optiune minim invaziva, dar nu este intotdeauna fezabila, depinzand de caracteristicile anevrismului.

IV. Managementul Complicatiilor si Recuperare

A. Vasospasm Cerebral
Terapie Tripla: Administrarea de lichide, si administrarea de medicamente vasoactive pentru a preveni si trata vasospasmul.
B. Hidrocefalie
Derivare Ventriculara: Instalarea unui dispozitiv de derivare ventriculara pentru a drena excesul de lichid cefalorahidian si a mentine presiunea intracraniana sub control.
C. Reabilitare
Fizioterapie si Terapie Ocupationala: Pentru recuperarea functionalitatii motorii si a abilitatilor cotidiene.
Suport Psihologic: Oferirea de sprijin emotional si consiliere pentru a gestiona impactul psihologic al HSA.

V. Abordari Inovatoare

A. Terapie Genica si Medicamente Neuroprotetive
Cercetarile actuale exploreaza terapia genetica si medicamentele neuroprotetive pentru a reduce leziunile cerebrale asociate HSA si pentru a imbunatati recuperarea pe termen lung.
In concluzie, hemoragia subarahnoidiana reprezinta o urgenta medicala care necesita diagnostic rapid, interventii eficiente si gestionare atenta a complicatiilor. Cercetarile continue si abordarile inovatoare ar putea aduce imbunatatiri semnificative in tratarea acestei afectiuni complexe.

Hemoragia subarahnoidiana reprezinta una dintre cele mai frecvente cauze ale cefaleei secundare. Patogenia HSA este strans legata de formarea anevrismelor saculare. Managementul adecvat al HSA implica abordarea agresiva a complicatiilor.

Tratamentul anevrismului rupt, monitorizarea atenta a vasospasmului si gestionarea hidrocefaliei sunt aspecte cruciale ale ingrijirii pacientilor cu HSA

Bibliografie

https://newsnetwork.mayoclinic.org/discussion/mayo-clinic-minute-what-is-a-subarachnoid-hemorrhage/

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17871-subarachnoid-hemorrhage-sah