Complicatiile migrenei

Migrena este o afectiune neurologica ce se manifesta prin dureri de cap foarte intense, cu trasaturi specifice, deseori fiind asociate si alte simptome precum fotofobia, greata, ameteala.

Migrena este de regula o durere intermitenta, frecventa crizelor migrenoase variand de la pacient la pacient. In lipsa tratamentului aceasta poate produce complicatii pe termen lung.

Cele mai importante complicatii posibile ale migrenei sunt:

1. Status migrenos

Statusul migrenos este o migrena severa si indelungata, ce dureaza cel putin 72 de ore. Poate sau nu sa fie asociata si aura, acel cumul de simptome ce tin de senzatii, vorbire, stare generala, vedere.

Tratamentul statusului migrenos cuprinde diferite analgezice si pacientii necesita de cele mai multe ori spitalizare.

2. Infarctul migrenos

Migrena apare in urma modificarilor vaselor sanguine cerebrale.

Uneori migrena se poate asocia cu o ischemie cerebrala pana la infarct, atunci cand vasoconstrictia cerebrala persista pentru mai mult de o ora.

Astfel este esential sa apelati la medic daca observati ca migrena dureaza mai mult de 60 de minute.

3. Persistenta aurei

Aura apare de regula inainte de criza migrenoasa propriu-zisa, uneori cu cateva zile, si poate persista si dupa ce durerea de cap inceteaza.

Uneori insa aura persista pentru mai mult de o saptamana de la incheierea migrenei.

Semnele si simptomele considerate a face parte din aura migrenei includ:
- fotosensibilitate,
- sensibilitate crescuta fata de mirosuri si sunete din jur,
- ameteala,
- tulburari de vedere si de echilibru,
- greata,
- slabiciune generalizata.

4. Convulsii

Migrena cu aura poate declansa convulsii in prima ora de la aparitie.

Crizele convulsive pot fi de diferite tipuri, insa semnifica intotdeauna un semn de alarma.

5. Accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral ischemic survine in urma blocarii uneia dintre arterele cerebrale, fluxul sanguin fiind astfel complet intrerupt intr-o regiune.

Conform studiilor, pacientii cu migrena cu aura au un risc dublu de a face AVC ischemic la un moment dat.

Mecanismul acestei complicatii nu este insa complet cunoscut.

6. Afectiuni psihiatrice

Conform studiilor si ghidurilor neurologice, durerile de tip migrena sunt asociate cu un risc crescut de a dezvolta patologii psihiatrice si tulburari de comportement.

Astfel pacientii cu atacuri migrenoase frecvente sunt mai predispusi la:
- Depresie
- Anxietate
- Tulburare de bipolaritate
- Tulburare de panica
- Dependenta de substante nocive
- Agorafobie
- Sindrom de stres post-traumatic

7. Afectarea tractului gastro-intestinal

Uneori crizele migrenoase se asociaza cu semne si simptome gastro-intestinale.

Poate aparea, ca si complicatie, fenomenul numit migrena abdominala: cel putin 5 episoade de durere abdominala, greata sau varsaturi in lipsa unei alte patologii gastro-intestinale.

Aceste episoade pot dura intre 2 si 72 de ore. Persistena acestor simptome dupa incheierea migrenei este rara si trebuie cu siguranta discutata cu un medic specialist.

8. Vertij paroxistic benign

Vertijul paroxistic benign sau pozitional apare in special in randul copiilor cu migrena si reprezinta o ameteala intensa de scurta durata, asociata cu tulburari de echilibru.

Durata maxima a acestui vertij poate fi de cateva ore, insa de regula dureaza cateva minute.

Vertijul se poate asocia si cu simptome precum:
- Nistagmus: miscari involuntare ale pupilei, unilateral sau bilateral
- Ataxie: lipsa sau diminuarea coordonarii membrelor
- Varsaturi
- Paloare
- Anxietate

9. Migrena de rebound

Pacientii cu atacuri frecvente de migrena timp de multi ani tind sa apeleze exagerat de mult la medicatia antialgica.

In cazul acestor utilizari excesive de medicatie poate aparea migrena secundara cunoscuta ca migrena de rebound.

Aceasta poate fi similara cu migrena pentru care ati luat medicamentele sau poate avea caracter diferit si intensitate chiar mai mare decat migrena pe care o aveti de obicei.

Tendinta de a utiliza excesiv tratamentul medicamentos apare la pacientii cu cel putin 10 atacuri de migrena pe luna.

Astfel incercati sa fiti atent cat de des aveti nevoie de antialgice pentru migrena si discutati acest lucru cu medicul dumneavoastra. Acesta va poate sugera alte tipuri de tratament precum medicamentele cu rol preventiv si diverse terapii.

10. Sindrom serotoninergic

Serotonina este un neurotransmitator esential din sistemul nervos, aceasta substanta chimica cu rol in reglarea dispozitiei, somnului, apetitului.

Sindromul serotoninergic apare atunci cand exista un nivel crescut de serotonina in tesutul cerebral.

Acest sindrom este o complicatie a tratamentului medicamentos utilizat de catre pacientii cu migrena, tratament ce se bazeaza deseori pe preparate ce cresc nivelul de serotonina.

Semnele si simptomele ce indica acest sindrom includ:
- Agitatie
- Confuzie
- Transpiratii abundente
- Diaree
- Tahicardie (frecventa cardiaca crescuta)
- Spasme musculare

Daca observati oricare dintre aceste simptome dupa administrarea de medicamente, apelati la ajutor medical imediat. Sindromul serotoninergic poate evolua nefavorabil intr-un timp foarte scurt, devenind amenintator de viata.

Tratamentul si gestionarea eficienta a migrenelor este singura metoda prin care se pot preveni complicatiile.

Fiecare complicatie are tratamentul sau specific, insa cheia este preventia acestora.

Medicii vor personaliza tratamentul pentru fiecare pacient, insa cel mai frecvent se vor folosii combinatii dintre urmatoarele clase de medicamente:
- Antialgice uzuale ce pot fi eliberate fara prescriptie medicala, precum antiinflamatoarele non-steroidiene: paracetamol
- Antialgice eliberate cu prescriptie medicala: triptani, ergotamina
- Medicatie cu rol preventiv: beta-blocantele, blocante de canal de calciu

Specialistii neurologi recomanda combinarea tratamentului medicamentos si cu alte forme de terapie si metode de ingrijire acasa.

Astfel, pentru a va gestiona mai eficient migrenele, incercati sa:
- Evitati factorii declansatori precum lipsa de somn, deshidratarea, unele alimente, consumul de alcool, stresul. Este important sa identificati factorii trigger pentru dumneavoastra, intrucat pot fi neobisnuiti
- Mergeti intr-o camera intunecata si linistita imediat dupa ce apar simptomele
- Faceti-va masaj sau rugati pe cineva sa va ajute cu acest lucru
- Tineti un jurnal in care sa notati fiecare episod de migrena
- Apelati la ajutor medical ori de cate ori este nevoie

Migrena este o cefalee puternica specifica, de cauza vasculara.

Aceasta survine sub forma de crize dureroase si poate da complicatii pe termen lung, atunci cand nu este gestionata eficient.

Multe dintre complicatiile posibile pot fi severe si pot induce probleme permanente, astfel ca un consult medical neurologic este esential pentru a preveni consecintele grave.

Bibliografie
https://www.healthline.com/health/migraine-complications#faq
https://www.webmd.com/migraines-headaches/headaches-migraine-complications