5 lucruri pe care nu le stiati despre dintii dumneavoastra!

Igiena orala si starea de sanatate a dintilor pot fi privite ca o fereastra asupra starii generale a organismului si a felului in care abordam bolile, in general. Specialistii considera ca un pacient care nu are grija corepunzatoare de dintii sai, este mult mai putin probabil interesat si de organism in intregime.

El poate trece cu vederea multe acuze si poate ignora semnele si simptomele unor afectuni generale, pana cand poate fi prea tarziu. Exista chiar studii ce sugereaza existenta unei legaturi intre igiena dentara deficitara si cresterea riscului de aparitie a accidentelor vasculare cerebrale, complicarea diabetului zaharat sau chiar mentinerea unei sarcinii normale.

Alte boli, cum ar fi osteoporoza sau infectia HIV au chiar cateva simptome initiale, de alarma, localizate la nivelul cavitatii bucale. Daca suntem neglijenti, le putem rata. Sanatatea dintilor poate fi influentata nu doar de boli sistemice sau procese locale, dar si de obiceiuri zilnice (alimentare sau nu).

Stim, desigur ca tigarile, cafeaua si vinul rosu influenteaza culoarea dintilor, care isi pierd treptat, sub actiunea acestor factori, albul natural si stralucirea. Mai stim si ca daca rontaim cu daruire, sub influenta stressului, un capac de pix sau un creion (gusturile difera, desigur!) smaltul dintilor se pierde si ne putem alege si cu mici eroziuni la suprafata sa.

Bomboanele si acadelele favorizeaza aparitia cariilorBauturile fierbinti pot determina durere, mai ales daca avem dinti sensibiliDar ajunge cu lucrurile pe care deja le stim despre dinti si care nu ne spun nimic nou. In continuare sunt prezentate cateva lucruri mai putin cunoscute, dar de care trebuie sa ne ferim si pe care trebuie sa le evitam pentru ca dintii nostri sa isi pastreze atat sanatatea cat si aspectul frumos.

Zaharul nu este singurul inamic al sanatatii dintilor. Specialistii considera ca toate alimentele acide, cu pH scazut, cum ar fi acadelele, bomboanele acrisoare, bauturile carbogazoase si sucurile de fructe, reduc rezistenta dintilor, favorizeaza erodarea smaltului si vor reduce cu timpul dimensiunile dintilor. Acidul citric este printre cele mai daunatoare substante dintilor, medicii dentisti confruntandu-se aproape zilnic cu efectele acestuia.

Cosmarul oricarui dentist este reprezentat de produsele: super acre, super dulci, super lipicioase, sau, si mai bine, de super combinatia lor! Daca sunt testate astfel de produse se va descoperi ca nivelul lor de aciditate este atat de crescut incat poate fi comparat cu cel al unei baterii toxice. In timp, astfel de substante pot efectiv sa topeasca smaltul.

Trebuie sa tinem cont si de terenul pe care vine consumul acestor dulciuri. Ele sunt preferate de copii. Aspectul lor si gustul placut ii imbie si le fac irezistible. Dintii lor nu sunt insa pregatiti pentru astfel de abuzuri. Smaltul este insuficient maturat si nu are rezistenta necesara sa faca fata unor asemenea agresiuni. Chiar si dupa ce vor schimba dantura provizorie, numita in termeni mai putin medicali “dintii de lapte”, si va aparea dantura permanenta, smaltul nu va fi complet maturat decat dupa o perioada de minim 10 ani. In tot acest timp, structura sa il face foarte susceptibil actiunii factorilor acizi din mediu.

Nici adultii nu sunt feriti de astfel de pericole, mai ales daca prefera sucuri si fructe acide, sau bauturi carbogazoase in cantitati mari. Acidul fosforic continut in sucuri poate fi incriminat in aparitia coroziunilor la nivelul suprafetei smaltului dentar, favorizand aparitia cariilor.

Daca tentatia unor astfel de produse este insa mare si chiar nu ne putem abtine, specialistii recomanda sa nu consumam aceste produse singure, izolat, ci sa gasim o solutie de a le integra in mesele silnice (pranz sau seara). Astfel se poate reduce efectul lor nociv. Sau, si mai bine ar fi daca dupa masa am alege sa mestecam o guma pe baza de xilitol. Aceasta este o substanta care poate neutraliza actiunea bacteriilor si reduce astfel riscul de aparitie a cariilor dentare.

Inghetata, popcornul si chiar piercingurile din limba sau din frenul lingual pot distruge putin cate putin, in timp, smaltul. Spre deosebire de alte structuri ale organismului, smaltul nu se poate regenera.

Dentistii detesta in general inghetata si popcornul, si compara chiar consumul floricelor, mai ales ale celor nefacute, pe care le mai rontaim din cand in cand (sau de fiecare data, poate), cu muscatul din pietre. Noi ne dam seama de diferenta, desigur, insa pentru smalt agresiunea este comparabila. Trebuie sa ne amintim ca structura smaltului este foarte dura. In contact cu cevala fel dur, cum sunt semintele de porumb nefacute, rezultatul nu poate fi decat dezastruos. Consumul unor astfel de produse trebuie facut cu moderatie mai ales cand dintii deja sufera, daca sunt cariati sau au o sensibilitate crescuta.

Piercingurile linguale nu sunt nici ele vazute cu ochi buni de catre specialisti. Nu numai ca ele favorizeaza acumularea bacteriilor, dar pot sa agreseze si fizic dintii, deoarece se lovesc permanent de smalt - de cate ori vorbim, mestecam.

Un studiu publicat de catre specialistii medicali in igiena orala a demonstrat faptul ca intre 14-41% dintre persoanele cu piercinguri linguale au suferit in timp fracturi dentare, au avut o incidenta mai crescuta de aparitie a cariilor dentare, iar smaltul lor s-a dovedit a-si fi pierdut din efectul protector. De asemenea, specialistii au notat si faptul ca prezenta piercingului cauzeaza deformari locale si poate favoriza pierderea dintilor.

Desi se poate intampla ca unii dintre noi sa ne confruntam cu probleme stomatologice care sa necesita extractia unui sau mai multor dinti (poate chiar a tuturor 32, in cazuri nefericite), exista si pacienti care se nasc cu dinti in minus, si care nu vor creste chiar dupa ce apare dantura definitiva. Cel mai adesea lipseste perechea a treia de molari sau “maselele de minte”. Ele nu apar la toti, sau daca apar se poate sa nu apara toate, sau sa nu erupa complet.

Denumirea de “masele de minte” le-a fost data datorita perioadei in care apar, mai tarziu in existenta individului, intre 20 si 25 de ani, perioada in care se presupune ca devenim mai intelepti si acumulam experienta de viata. Si cate un dintisor, pe parcurs! In cazul in care molarii lipsesc, se poate spune ca pacientul are hipodontie, iar daca ei sunt prea multi, este un caz de dinti supranumerari.

Pe locul doi in topul dintilor care ne pot lipsi sunt incisivii laterali, localizati imediat langa incisivii centrali. Ei pot lipsi congenital sau pot sa fie indepartati pe parcursul vietii ca urmare a unor probleme stomatologice specifice. Din pacate insa, cea mai frecventa cauza de cadere a dintilor o reprezinta cariile dentare si afectiunile gingiilor, care pot sa apara pe fondul unor avitaminoze cronice.

In prezent, din ce in ce mai multi pacienti ai cabinetelor stomatologice prefera sa isi extraga toti dintii sau sa li se puna o proteza totala, decat sa isi realizeze implanturi dentare. Motivul principal este reprezentat de costurile mai crescute ale implanturilor comparativ cu cele ale protezelor. Studiile arata ca in jur de 30% din populatia de peste 75 de ani poarta proteze dentare.

Desigur, stim ca fluorul este necesar unei danturi sanatoase si frumoase. Suntem tentati cu foarte multe produse de ingrijire a dintilor care contin compusi pe baza de flour, mai ales paste de dinti cu efect protector impotriva cariilor dentare, respiratiei urat mirositoare si gingivitei.

Totusi, in ultima perioada specialistii au observat ca fluorul se dovedeste a fi destul de periculos, mai ales pentru copiii cu varsta mai mica de 8 ani, deoarece poate stimula aparitia unei afectiuni numite “fluoroza smaltului” sau “fluoroza dentara”.

Aceasta consta in formarea unor depozite minerale excesive de fluor la nivelul smaltului in formare si maturare. La inceput, fluoroza se manifesta prin aparitia unor pete albicioase la nivelul dintilor, insa in final acestea isi modifica dramatic culoarea, devenind maronii si imprimand intregilor dinti aceasta nuanta.

Gravitatea afectiunii rezida in faptul ca sunt afectati dintii ce urmeaza sa erupa, dintii in formare, care vor realiza dantura definitiva. Datorita caracterului intrinsec al afectiunii, stomatologii nu pot face nimic pentru a indeparta petele de la suprafata dintilor, de aceea este foarte important ca rezolvarea acestei afectiuni sa se faca pe cale sistemica.

Fluorul in exces poate sa afecteze si arhitectura dintilor, stimuland aparitia porozitatilor in smalt, ceea ce slabeste foarte mult rezistenta acestui compus mineral. Fluoroza dentara poate fi cauzata atat de pasta de dinti folosita, cat si de apa potabila. Problema este mai frecventa in localitatile care nu au apa curenta si se aprovizioneaza din fantani contaminate, unde concentratia fluorului poate fi foarte crescuta.

Pentru a ne asigura ca nu exista pericolul de ingestie a unor cantitati mari de pasta de dinti, accidental sau intentional (“in joaca”), parintii sunt sfatuiti sa isi supravegheze copii in timpul periajului dentar si sa ii invete cum sa se spele corect pe dinti.

Este foarte important de respectat instructiunile producatorilor de pasta de dinti, care ne sfatuiesc sa nu exageram cu pasta de dinti in cazul copiilor: o cantitate similara unui bob de mazare este destul pentru asigurarea unui periaj corect si cu efecte protectoare. Cele mai multe cazuri de fluoroza dentara apar la copii care se joaca cu pasta de dinti si care doresc sa “experimenteze” gustul acesteia.

Nesupravegheati, acestia ingera cantitati crescute de pasta de dinti, uneori timp indelungat, iar efectele sunt vizibile cand este prea tarziu. In unele cazuri, mai ales daca este vorba de copii mai mici, specialistii recomanda chiar utilizarea unei paste de dinti fara fluor, pentru ca astfel pericolul sa fie eliminat in intregime.
Pasta de dinti pare a contine insa mult mai multe ingredient cu care specialistii nu sunt intru totul de acord, printre care:
- Aditivi chimici, stimulatori de aroma;
- Coloranti artificiali;
- Agenti de legare;
- Umectanti;
- Polietilen glicol;
- Polipropilen glicol ;
- Nitrat de sodiu: este o substanta chimica periculoasa, care s-a descoperit ca poate interfera cu echilibrul unor ecosisteme din mediu;
- Triclosan: este considerat a fi in principal o substanta folosita ca pesticid, cu proprietati antibacteriene si antifungice.

In cazul in care purtam aparate dentare, specialistii ne sfatuiesc sa acordam o atentie sporita periajului. Este foarte important ca dupa ce indepartam aparatul sa avem dinti drepti, insa ei trebuie sa fie si sanatosi. Fragmente de alimente, bacterii si substante acide pot fi prinse in structura aparatului, stimuland degradarea locala a smaltului si alterandu-i rezistenta. Toate acestea favorizeaza atat distructia dintelui/dintilor, cat si aparitia unui gust neplacut si a unei respiratii urat mirositoare.

In prezenta unei igiene orale deficitare, aparatul poate fi un factor de risc in aparitia cariilor dentare in jurul sau. Iar daca nu apar carii, apare demineralizarea locala a dintelui, deci oricum ar fi, influenta nu este deloc benefica. Dintii capata un aspect patat, cu zone albicioase, care in timp se hiperpigmenteaza si devin maronii. Astfel, nu doar sanatatea, ci si aspectul dintilor au foarte mult de suferit.

Limba poate fi privita ca o periuta de dinti naturala, mereu activa si pe care o putem folosi indiferent de locul in care ne gasim. Totusi, specialistii au observat ca dupa montarea aparatului dentar, pacientii tind sa evite sa mai foloseasca limba pe post de periuta, deoarece senzatia pe care o asociaza este foarte neplacuta. Rezultatul consta in aparitia unor colectii de alimente si bacterii pe aparat, foarte greu de indepartat. De aceea, pentru ca aparatul sa isi indeplineasca rolurile si sa ne ajute sa obtinem niste dinti cat mai frumosi, este esential sa il curatam cat mai bine, printr-un periaj adecvat.

Pe langa informatiile prezentate anterior, specialistii ne atrag atentia ca exista si alte amanunte despre alimentele consumate zilnic, lucruri pe care poate nu le cunoastem dar care ne pot afecta foarte mult sanatatea si aspectul dintilor.

Vinul alb este incriminat in aparitia petelor dentare. Acest fapt este datorat taninelor si acizilor din vin, care actioneaza la suprafata smaltului, alterandu-i structura si culoarea. Sub influenta lor, smaltul devine mult mai poros si permite absorbtia unor pigmenti de culoare.

Astfel, daca dupa ce consumam vin alb bem si o cana cu cafea, sau mancam fructe colorate sau poate o placinta cu visine sau afine, exista riscul sa observam ulterior aparitia unor pete le nivelul dintilor, pete care nu dispar in ciuda periajului, a folosirii apei de gura sau a produselor speciale pentru albirea dintilor.

Majoritatea studiilor au fost facute analizand efectul vinului alb asupra dintilor, insa specialistii considera ca riscul este similar, daca nu chiar mai mare, si in cazul vinului rosu, deoarece acesta prezinta deja un pigment colorant natural.

Laptele, sucurile sau ceaiurile oferite bebelusilor din biberon pot favoriza aparitia cariilor dentare, daca biberonul este tinut in gura prea mult. Mamicile trebuie sa fie foarte atente si sa evite sa lase un bebelus sa adoarma cu biberonul in gura, sau sa nu il hraneasca mai mult decat este cazul. Bacteriile din cavitatea bucala folosesc majoritatea glucidelor din astfel de bauturi pe post de substrat nutritiv, iar daca glucidele sunt din abundenta, atunci proliferarea bacteriana cunoaste o dezvoltare impresionanta.

Acest pericol exista si in cazul bebelusilor hraniti prea mult timp la san, mai ales daca acesta obisnuieste sa adoarma cu sanul in gura (sau daca mama prefera aceasta solutie pentru a-si adormi micutul). Siropul de tuse poate fi si el un inamic al dintilor sanatosi deoarece contine foarte multa sucroza, fructoza si acid citric, pentru a-l face cat mai placut la gust si cat mai aromat.

Aceste ingrediente sunt responsabile de degradarea semnificativa atat a smaltului cat si a integritatii dintilor. Un factor de risc suplimentar este modul de administrare pe care cei mai multi pacienti il prefera: seara la culcare, dupa ce s-au spalat pe dinti. Datorita consistentei particulare, siropul poate ramane pe dinti foarte mult timp, adesea pana dimineata, contactul cu smaltul potentand activitatea glucidelor din compozitie si stimuland proliferarea bacteriana.

In plus, unele siropuri pot contine si alcool, ceea ce favorizeaza deshidratarea locala (a cavitatii bucale) si reducerea acivitatii enzimelor din saliva. Pentru a reduce actiunea nociva a siropului de tuse, pacientii sunt sfatuiti sa il administreze fie dupa masa sau in timpul mesei, fie seara, insa sa clateasca apoi cavitatea bucala cu apa de gura.

In cazul in care aceste alternative nu sunt destul de comode, cel mai bine ar fi evitarea siropului, mai ales in cazul pacientilor care au deja afectiuni dentare si carii, si inlocuirea lui cu forma solida a respectivului compus farmaceutic.

Inotul frecvent, chiar daca este foarte relaxant, poate stimula aparitia unor pete maronii la suprafata dintilor. Aceasta observatie a fost facuta la pacientii care inotau mai mult de 6 ore pe saptamana in piscine cu apa tratata chimic. Afectiunea, destul de frecventa la cei care prefera inotul in piscina, este numita “calculii inotatorilor- swimmer’s calculus”. Se pare ca efectul este datorat combinatiei dintre apa de piscina (tratata) si saliva. Petele pot fi galbui maronii si afecteaza mai ales dintii din fata (predominant incisivii si caninii). Specialistii recomanda ca toate persoanele care inoata frecvent in piscina sa se prezinte mai des la stomatolog pentru o curatare profesionala a danturii, pentru ca aparitia acestor pete inestetice sa fie inlaturata inca de la inceput.