Testul de stres la efort

Testele de efort ofera informatii esentiale despre modul in care functioneaza si reactioneaza inima in timpul stresului fizic. Unele probleme cardiace sunt mai usor de diagnosticat atunci cand inima este solicitata si bataile sale sunt accelerate.

Testul de efort se va realiza pe o banda de alergare sau bicicleta stationara, iar intensitatea efortului va fi progresiv crescanda.

Efectuarea testului de efort poate aduce infornatii utile cu privire la:

-activitatea electrica a inimii si capacitatea de adaptare la efort;

-irigarea adecvata cu sange oxigenat a cordului;

-forma fizica raportata la varsta/sex;

-reproducerea simptomelor anginoase aparute la efort;

-necesitatea efectuarii coronarografiei

Medicii folosesc de obicei, testele de stres ca ajutor in procesul de diagnosticare al bolii coronariene, dar si pentru a afla gradul de severitate al acestui tip de afectiune.

Boala coronariana este o conditie caracterizata de acumularea de placa de aterom in arterele coronariene. Aceste artere aprovizioneaza inima cu sange bogat in oxigen, iar placa de aterom ingusteaza areterele si reduce fluxul sanguin catre muschiul inimii. Aceste depuneri determina si formarea de cheaguri de sange in artere.

Cheagurile de sange pot bloca partial sau complet fluxul de sange din artere, iar rezultatul ar putea fi angina pectorala sau chiar un atac de cord. Semnele si simptomele de boli coronariene nu apar atunci cand inima este in repaus, ci au loc atunci cand inima trebuie sa pompeze mai mult sange si oxigen in timpul exercitiilor fizice. Arterele ingustate nu pot furniza suficient sange la inima, iar aceasta nu va functiona corect.

Un test de stres poate detecta urmatoarele probleme care pot sugera ca la nivelul inimii nu ajunge suficient sange pe parcursul exercitiilor fizice:
- modificari anormale ale batailor inimii sau ale tensiunii arteriale
- simptome cum ar fi dificultati de respiratie sau dureri in piept, in special in cazul in care acestea apar la eforturi minore
- modificari anormale ale ritmului cardiac sau ale activitatii electrice

In timpul unui test de stres, daca bolnavul nu poate face efort pe perioada de timp considerata normala pentru o persoana de varsta sa, ar putea fi un semn ca nu ajunge suficient sange la inima.

Pot exista si alti factori, cu exceptia bolilor coronariene care impiedica efortul prelungit (de exemplu anemie, boli pulmonare sau rezistenta fizica scazuta). Medicii pot utiliza testele de stres pentru a evalua si alte tipuri de probleme cu ar fi insuficienta cardiaca sau afectiuni ale valvelor inimii.

Cele doua tipuri principale de teste de stres sunt: testul standard de stres la efort si stresul imagistic de stres.

- Testul standard de stres la efort presupune utilizarea EKG-ului pentru a detecta si inregistra activitatea electrica ca a inimii. Un EKG arata cat de repede bate inimia si care este ritmul inimii. Acesta inregistreaza intensitatea si tempoul semnalelor electrice care trec prin inima.

In timpul unui test de stres standard, se va verifica tensiunea arteriala. Bolnavului i se poate solicita sa respire printr-un tub special in timpul testului, ceea ce va permite medicului sa observe cat de bine respira si sa masoare cantitate de gaze expirate.

In urma unui test standard de stres se pot observa modificarile activitatii electrice ale inimii. De asemenea, se poate observa daca inima este suficient de bine irigata cu sange in timpul exercitiilor

- Testul imagistic de stres implica obtinerea unor imagini atat atunci cand inima este solicitata in timpul efortului fizic cat si cand este in stare de repaus. Prin intermediul testelor imagistice de stres se poate observa cat de bine circula sangele prin inima si modul in care este pompat sangele de catre inima.

Acest test implica realizarea ecocardiografiei de stres si foloseste ultrasunete pentru a crea o imagine a inimii in miscare. In urma acestei investigatii medicul va putea constata cat de bine functioneaza camerele inimii si supapele acesteia atunci cand inima este supusa unui stres fizic.

Ecocardiografia de stres la efort poate releva zonele in care fluxul sanguin este precar la nivelul inimii, tesutul cardiac muscular necrozat precum si zonele din peretele muscular cardiac care nu sunt contractate adecvat. Aceste zone ar putea fi deteriorate in timpul unui atac de cord sau ar putea sa fie insuficient irigate cu sange.

Exista si alte teste imagistice de stres care utilizeaza substanta de contrast pentru a crea imagini in scopul vizualizarii traseului fluxului de sange catre inima. In urma imaginilor se poate constata cat de multa substanta de contrast a ajuns in diferite parti ale inimii in timpul exercitiilor fizice si in starea de repaus.

Printre testele care utilizeaza substanta de contrast se numara si testul de stres electrocardiografic cu thaliu sau sestamibi si tomografia cu emisie de pozitroni (PET). Cantitatea de radiatii din substanta de contrast este considerata inofensiva atat pentru bolnav cat si pentru cei din jur. Cu toate acestea, femeile insarcinate nu ar trebui sa faca acest test din cauza riscurilor care ar putea sa apara la fat.

Testele de stres imagistice detecteaza mai bine decat testele de stres standard problemele coronariene si pot prezice riscurile viitoare de atac de cord sau deces prematur. Un test imagistic de stres ar putea fi realizat daca:
- o persoana nu poate sustine activitatea fizica suficient pentru ca inima sa fie suprasolicitata (din cauza altor probleme de sanatate cum ar fi artrita, depunerile de placa de aterom pe artere, etc.)
- sunt prezente batai anormale sau alte probleme care influenteaza rezultatele corecte ale unui stres standard de efort
- daca pacientul a suferit o interventie chirurgicala in trecut, cum ar fi by-pass aorto-coronarian, angioplastie si plasarea de stent

Alte sinonime pentru testul de stres la efort sunt test de stres nuclear, test de stres PET, test de stres sestamibi, test de stres EKG sau ECG.

De testul de stres la efort au nevoie persoanele care au dureri toracice, dificultati de respiratie sau simptome specifice fluxului scazut de sange catre inima.

Inainte de a incepe investigatia, asistenta va aplica niste electrozi pe pielea pacientulului. Electrozii vor fi conectati la un aparat de EKG care va inregistra activitatea electrica a inimii.

Electrocardiograma arata cat de repede bate inima, cum este ritmul acesteia. Un EKG inregistreaza intensitatea si tempoul semnalelor electrice care trec prin inima. Asistenta medicala va verifica tensiunea arteriala in timpul testului de stres. Poate fi necesar ca pacientul sa respire intr-un tub special pentru a se masura gazele expirate.

Apoi pacientul va face miscare la o bicicleta stationara sau pe banda de alergat. Exercitiul va deveni din ce in ce mai greu, dar pacientul se poate opri atunci cand acesta devine prea greu de desfasurat. In cazul in care bolnavul nu poate finaliza exercitiul, i se va injecta un medicament care va creste fluxul de sange prin arterele coronare si va accelera bataile inimii, pentru ca efortul depus de acest organ sa fie asemanator cu cel din timpul testului de stres.

Medicamentul poate determina o stare de anxietate si durere de cap, dar efectele dispar imediat dupa terminarea testarii. In timpul exercitiilor fizice sau dupa administrarea acestui medicament, asistenta medicala se va interesa de starea pacientului pentru a afla daca apar dureri toracice, lipsa de aer sau ameteli.

Exercitiul de stres la efort sau administrarea medicamentului vor continua pana cand se atinge un ritm cardiac tinta sau pana cand:
- se vor simti dureri de intensitate moderata pana la severa in piept
- respiratia este mult prea accelerata
- tensiunea arteriala este anormal de crescuta, scazuta sau apar aritmiile (bataile neregulate ale inimii)
- bolnavul se simte ametit

Asistenta medicala va continua sa verifice functiile inimii si tensiunea arteriala dupa test, pana cand acestea vor reveni la normal. Testul de stres la efort dureaza aproximativ 15 minute sau chiar mai putin. Cu toate acestea, poate dura mai mult daca sunt incluse si perioadele de pregatire si evaluare ale acestuia (o ora sau chiar mai mult in cazul testelor imagistice de stres).

In timpul exercitiilor specifice ecocardiografiei de stres, specialistul va obtine imagini ale inimii cu ajutorul ecocardiografului inainte de efortul fizic si dupa incheierea acestuia.

Pe piept se va aplica un gel special peste care va deplasat un traductor (dispozitiv special, sonda ecografica, de forma unei baghete) in zona pieptului si cele invecinate.

Aceasta procedura implica injectarea de substanta de contrast si se va face cu aproximativ jumatate de ora inainte de inceperea testului de stres sau a celui care implica administrarea de medicamente pentru solicitarea activitatii cardiace.

Se vor obtine imagini atat atunci cand bolnavul se odihneste cat si atunci cand face efort. Acesta va sta intins pe o masa si o camera speciala sau un scanner vor detecta substanta de contrast din sange si vor suprinde imagini ale inimii.

Prin intermediul testelor de stres la efort se poate constata modul in care functioneaza inima in timpul exercitiilor fizice si care este starea de sanatate a acesteia. Un test standard de efort utilizeaza electrocardiograma pentru a monitoriza modificarile in activitatea electrica a inimii.

Testele imagistice de stres surprind imagini ale fluxului sanguin de la nivelul inimii. Cu ajutorul acestora pot fi vizualizate valvele inimii si miscarile muschiului inimii. Medicii folosesc ambele tipuri de teste de stres in incercarea lor de a descoperi daca inima primeste suficient sange in timpul exercitiilor. Rezultatele anormale ale testului pot fi cauzate de boli cardiace coronariene sau de alti factori, cum ar fi o rezistenta fizica slaba.

Daca o persoana face un test de stres de efort si rezultatele sunt normale, este posibil sa nu necesite alte teste sau tratamente suplimentare, insa in cazul in care rezultatele testelor sunt anormale sau daca se afla in imposibilitatea de a face exercitii fizice, medicul va solicita realizarea altor tipuri de stres de efort daca pacientul continua sa prezinte unele simptome cum ar fi dificultati de respiratie sau dureri toracice.

Testele de stres imagistice sunt mult mai precise decat testele standard de stres la efort dar sunt mult mai scumpe. Testele imagistice de stres arata cat de bine este irigat cu sange muschiul inimii si releva partile inimii care nu sunt atat de puternic contractate.

Cu ajutorul acestor teste pot fi observate partile inimii care nu primesc suficient sange precum si tesutul necrozat de la nivelul inimii (rezultat in urma unui atat ce cord, de ex). Daca testul imagistic de stres sugereaza prezenta unor boli coronariene serioase, medicul va recomanda realizarea mai multor teste si va recomanda tratament adecvat.

Testele de stres la efort prezinta putine riscuri serioase. Riscul ca aceste teste sa provoace un atac de cord sau deces este de aproximativ 1 la 5000. Efectele secundare frecvente, mai putin grave, ale testului de stres la efort sunt:

- aritmiile - batai neregulate ale inimii - adesea aritmiile dispar o data ce persoana inceteaza sa mai faca efort si se afla in repaus. In cazul in care aritmiile persista, este posibil sa fie necesara monitorizarea sau tratamentul in spital.

- scaderea tensiunii arteriale poate provoca ameteli sau stare de lesin. Aceasta problema va disparea dupa ce inima nu va mai fi suprasolicitata si de obicei, nu necesita tratament.

- starea de disconfort determinata de administrarea medicamentelor care suprasolicita activitatea cardiaca (utilizate in cazul in care nu se pot face exercitii fizice).

Aceste efecte secundare dispar, la scurt timp dupa oprirea eforturilor fizice sau a medicamentelor. Uneori, simptomele pot dura pana la cateva ore. Unele dintre medicamentele folosite in cazul testelor de stres farmacologic pot provoca respiratie dificila sau suieratoare si alte simptome asemanatoare cu cele ale astmului. In anumite cazuri, aceste simptome sunt severe si necesita tratament.