Prezinti risc crescut de a suferi un atac de cord?

Atacul de cord, cunoscut si sub denumirea de infarct miocardic, reprezinta un eveniment patologic ce se caracterizeaza prin afectarea circulatiei nutritive de la nivelul miocadului (muschiul inimii).

Practic, anumite zone din muschiul cardiac sufera un proces de ischemie (sange insuficient pentru nevoia nutritiva) si nu mai sunt capabile sa se contracte normal.

Atacul de cord reprezinta o adevarata urgenta medicala care presupune recunoasterea rapida a manifestarilor, instituirea rapida a etapelor diagnostice si, nu in ultimul rand, un tratament corect si rapid. Fara tratament, muschiul inimii va suferi modificari ireversibile.

Daca o mare parte a cordului este afectat de acest fenomen, inima se opreste sa bata (situatie cunoscuta sub numele de stop cardiac), ducand la moarte.

De cele mai multe ori, cauza unui infarct miocardic este reprezentata de blocarea brusca a circulatiei sanguine de la nivelul inimii. Acest lucru este cel mai frecvent cauzat de un cheag de sange.

Arterele coronare reprezinta vasele de sange care au rolul de a vasculariza cordul (hranesc cordul).

Cand acestea sunt blocate de diverse materiale - cheag de sange (tromb), placa de aterom rupta, emboli grasosi, emboli gazosi, faldul de disectie dintr-o disectie de aorta - nu mai sunt capabile sa asigure aportul nutritiv la nivel miocardic si apare o suferinta la acest nivel.

Toate fenomenele descrise sunt apanajul bolii coronariene ischemice. Boala coronariana ischemica (BCI) este principala cauza a atacurilor de inima.

BCI este o afectiune in care arterele coronare (principalele vase de sange care alimenteaza inima cu sange) se infunda cu depuneri de colesterol. Aceste depozite se numesc placi de aterom sau placi de colesterol.

Riscul de a dezvolta BCI este crescut prin: fumat, o dieta bogata in grasimi, diabet, colesterol ridicat, tensiune arteriala crescuta, stare de supraponderabilitate sau obezitate.

Sunt situatii in care vasele coronare nu sunt in totalitate obstruate, ci doar partial. Astfel, debitul sanguin de la acest nivel nu este blocat in totalitate, ci doar diminuat, creandu-se astfel conditiile pentru aparitia anginei pectorale.

Angina pectorala este o etapa intermediara care poate anunta producerea unui infarct in viitor.
Persoanele cu angina pectorala pot prezenta simptome asemanatoare unui atac de cord, dar acestea apar de obicei in timpul exercitiilor fizice si trec in cateva minute.

Lipsa sangelui pentru inima poate afecta grav muchiul inimii si poate pune viata in pericol.

De cele mai multe ori simptomele care insotesc un atac de cord sunt reprezentate de:

- durere toracica - senzatie de apasare, de greutate la nivelul pieptului, iar durerea poate iradia din piept pana la nivelul mandibulei/maxilarului, gat, brate si spate;

- dificultati de respiratie;

- senzatie de slabiciune, astenie, fatigabilitate;

- transpiratii abundente;

- senzatie coplesitoare de anxietate, frica neinteleasa;

- stare de rau, greata sau varsaturi;

- tuse uscata (uneori productiva), respiratie suieratoare.

Este important de subliniat faptul ca nu toata lumea sufera de dureri in piept severe; durerea poate fi adesea usoara sau confundata cu durerile din sfera gastro-intestinala.

Desi durerea toraciaca este adesea severa, unii oameni pot avea doar dureri minore, asemanatoare cu indigestia. In unele cazuri, este posibil sa nu existe deloc dureri toracice, in special la femei, varstnici si persoanele cu diabet.

De retinut este ca nu severitatea durerii toracice este cea care anunta un atac de cord, ci combinatia de simptome. Acestea sunt importante pentru a determina daca o persoana are un atac de cord sau nu.

Felul in care este abordat un atac de cord depinde de o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt reprezentati de severitatea atacului de cord si de momentul instalarii. In cazul in care atacul de cord apare in afara unei unitati medicale, este important sa se apeleze ambulanta in cel mai scurt timp.

In timp ce se asteapta ambulanta, poate ajuta administrarea unei tablete de aspirina (in mod ideal 300 mg) - atata vreme cat persoana care are un atac de cord nu este alergica la aspirina. Aspirina ajuta la subtierea sangelui si la reducerea altor riscuri asociate unui atac de cord.

In spital, tratamentul pentru un atac de cord depinde de cat de grav este atacul (cantitatea de muschi cardiac afectata). Tratamentele principale sunt:

- utilizarea unor medicamente menite sa dizolve cheagurile de sange;
- interventii minim invazive prin care se dezobstrueaza vasul de sange;
- interventii chirurgicale care ajuta la refacerea circulatiei sangvine de la nivelul cordului.

Timpul necesar recuperarii dupa un atac de cord va depinde de cantitatea de muchi cardiac lezat. Unii oameni sunt capabili sa se intoarca la serviciu dupa doua saptamani de spitalizare, iar in cazul altor persoane pot dura cateva luni pana la recuperare.

Procesul de recuperare urmareste:

a) Reducerea riscul aparitiei unui alt atac de cord - acest lucru se realizeaza printr-o combinatie de schimbari in stilul de viata, cum ar fi o dieta sanatoasa si medicamente, cum ar fi statinele (care ajuta la scaderea nivelului de colesterol din sange);

b) Restaurarea treptata a capacitatii fizice - pacientul trebuie sa isi reia activitatea fizica pentru a ajuta la procesul de recuperare.

Orice miscare/activitate fizica trebuie reluata treptat si in limita tolerantei, pana se ajunge la un prag de tolerabilitate asemanator sau cel putin asemanator cu cel anterior atacului de cord.

Schimbarea stilului de viata nu aduce beneficii doar in cazul pacientilor care au suferit un atac de cord.

Este cunoscut faptul ca modificarea stilului de viata are un impact puteric si in preventia primara (acele persoane care nu au suferit un atac de cord, dar au un risc crecut de a dezvolta unul); de cele mai multe ori poate aduce beneficii mult mai mari comparativ cu terapia medicamentoasa.

Schimbarea stilului de viata este cea mai eficienta modalitate de a preveni un atac de cord (sau un alt atac de cord).

Exista cinci pasi principali pe care o persoana ii poate urma pentru a reduce riscul de a avea un atac de cord (sau un alt atac de cord):

- Fumatorii ar trebui sa renunte la fumat - fumatul reprezinta principalul factor de risc modificabil ce poate duce la aparitia unui atac de cord;

- Scaderea in greutate in cazul persoanelor supraponderale sau obeze - excesul de greutate forteaza inima sa lucreze mai mult pentru a pompa sangele in intreg organismul, ceea ce poate creste tensiunea arteriala.

- Practicarea exercitiilor fizice regulate - persoanele adulte trebuie sa faca cel puin 150 de minute (2 ore si 30 minute) de activitate aerobica cu intensitate moderata in fiecare saptamana, cu exceptia situatiilor in care medicul responsabil de ingrijirea persoanei recomanda altceva;

- Abordarea unei diete cu continut scazut de grasimi, bogata in fibre, inclusiv cereale integrale, alaturi de fructe si legume proaspete (cel putin cinci portii pe zi);

- Consumul de alcool sa se faca moderat.