Cardiopatia ischemica: angina pectorala si infarctul miocardic

Cardiopatia ischemica este boala care afecteza arterele coronare si apare secundar micsorarii calibrului acestora. Drept urmare, are loc o scadere a cantitatii de sange care iriga muschiul inimii care nu detine in aceste conditii cantitati optime de oxigen, acizi grasi si glucoza. Acest fenomen de reducere a fluxului de sange prin arterele coronare a fost numit in limbaj medical ischemie. Modificarile cardiace produse de ischemie sunt desemnate de termenul cardiopatie.

Angina pectorala - Ad litteram, termenul medical se refera la o durere la nivelul toracelui. Exista mai multe tipuri de angina. Angina clasica, numita angina stabila, este determinata de un anumit efort si dispare la repaus sau la administrarea de nitroglicerina sublingual.

Angina instabila reprezinta un alt tip de angina. Aceasta reprezinta o stare evolutiva mai grava, care poate aparea si in repaus sau chiar in somn, fara a putea fi prevazuta. Acest tip de angina trebuie sa fie interpretata ca semn al unei afectari cardiace severe, care mai devreme sau mai tarziu, va duce la un infarct.

Durerea reprezinta primul si cel mai important semn. Aceasta este localizata in prima faza la mijlocul toracelui, deseori iradiind catre membrul superior stang, catre gat sau catre abdomen. Durerea este descrisa ca senzatia unei constrictii toracice puternice, ca o gheara care strange intregul piept. Aceasta durere poate fi simtita de unele persoane doar la un nivel periferic (brat sau gat). In cazul persoanelor cu diabet zaharat, varstnice, ori cu dementa, durerea poate sa lipseasca sau sa aiba caracteristici nespecifice.

Durerea poate fi confundata cu o indigestie din cauza asocierii cu senzatia de arsura retrosternala. Ea apare in acelasi loc si are aceeasi iradiere atunci cand se manifesta.

Apare la efort si dispare la repaus.
Durerea dureaza de obicei sub 20 de minute. In cazul in care dureaza mai mult si este de natura cardiaca, ea poate fi consecinta unui infarct miocardic, (atunci cand durerea se simte ore intregi).

In cazul anginei stabile, durerea poate fi provocata si de alte circumstante, ca: expunerea la frig, o masa bogata, actul sexual, stres, emotii. Criza anginoasa mai poate fi provocata si de unele medicamente, unele chiar banale, cum ar fi cele care se iau in cazul infundarii nasului.
Alte simptome care mai pot aparea sunt tulburari de vedere, anxietate, transpiratii reci, stare de oboseala, dar ele nu sunt semne specifice.
Aparitia anginei este mai probabila in cazul coexistentei urmatorilor factori: ereditate, fumatul, obezitatea, hipertensiunea arteriala, dislipidemia, sedentarismul.

In cazul prezentei durerilor la nivelul toracelui este necesara evaluarea de catre medicul specialist pentru a stabili cauza si natura acestor dureri. Testele initiale care se pot efectua in asemenea situatii sunt electrocardiograma, ecocardiografia si testul de efort. Testul de efort presupune efectuarea unui efort gradat, supravegheat, efort efectuat cu ajutorul unui covor rulant sau al unei biciclete medicale, timp in care activitatea inimii va fi urmarita. Daca acest efort este urmat de aparitia anginei si are corespondent pe electrocardiograma, atunci acesta este rezultatul prezentei unei boli coronariene. Pentru o investigatie mai amanuntita, se mai poate face o ecocardiografie sau o forma complexa de evaluare, numita angiografie coronariana, procedura  care identifica locul si severitatea stenozelor prezente pe vasele coronariene.

Odihna dupa servirea mesei. Efortul digestiei redirectioneaza sangele de la inima catre organele digestive.
Incetarea oricarei activitati in momentul aparitiei unei crize anginoase, relaxarea si administrarea medicamentului folosit in astfel de situatii.
Se va inceta administrarea de pilule anticonceptionale in cazul prezentei anginei. Estrogenul continut de acestea creste riscul coagularii sangelui.
In cazul aparitiei crizei de angina noaptea este nevoie de corectarea pozitiei corpului, prin pastrarea capului sau a toracelui mai ridicat. Astfel, inima va face un efort mai mic atunci cand pompeaza sangele prin vene catre inima.
Riscul de infarct miocardic si de angina instabila este redus semnificativ in urma administrarii aspirinei luate la recomandrea medicului.
Incetarea fumatului. Aparitia crizelor de angina este influentata negativ de prezenta nicotinei.

Infarctul miocardic reprezinta rezultatul suferintei vaselor de sange ale inimii. Infarctul miocardic este cea mai grava boala cardiaca si una dintre cele mai frecvente boli cardiovasculare. Reprezinta o irigare slaba a unei portiuni din miocard cu sange sau cantitatea de sange este redusa cantitativ ori nu mai ajunge deloc in zona respectiva. Din pacate, tara noastra ocupa primul loc la nivel european in ceea ce priveste decesul ca urmare a unei afectiuni cardiovasculare, iar infarctul miocardic este cauza principala.

Cauze

Infarctul miocardic (sau atacul de cord) apare in momentul in care o parte a muschilor inimii este lipsita complet de sange, celulele muschilor inimii murind din aceasta cauza. Atacul de cord poate avea loc atunci cand placa de aterom din interiorul inimii se rupe, formand un cheag care blocheaza circulatia sangelui prin artera. Aceasta placa este formata din colesterol, calciu, leucocite si alte componente, fiind inconjurata de o capsula fibroasa. In cazul in care presiunea si debitul sangelui cresc dintr-o data, aceasta capsula fibroasa se poate fisura sau rupe. Ca un rezultat al acestei actiuni, corpul primeste semnale pentru a recupera captuseala interioara a arterei afectate (in modul in care ar vindeca o taietura externa) si formeaza un cheag care sa sigileze zona. Astfel, atacul de cord poate fi cauzat de un cheag de sange care se formeaza in artera, prin limitarea circulatiei sanguine de la musculatura inimii.

Pe langa ateroscleroza coronariana, in producerea infarctului miocardic acut mai pot fi incriminati si alti factori, precum consumul diferitelor substante cu efect psihogen, abuzul de alcool, droguri, sindromul anemic, tulburari de ritm, anomalii congenitale ale circulatiei cornariene etc.

Simptomele infarctului miocardic sunt multiple, cea mai relevanta fiind durerea precordiala. Durerea produsa de un atac de cord dureaza de obicei mai mult de 20 minute, nu este ameliorata de repaus sau nitroglicerina sublingual si adesea este insotita si de alte simptome, printre care:
- ameteala
- respiratii mai scurte si mai frecvente
- transpiratii
- batai de inima rapide sau neregulate
- greata sau voma.

Disconfort in zona pieptului sau prezenta unei dureri apasatoare (asemanatoare unei greutati pe piept); aceasta durere nu dispare, ci se raspandeste de la piept la umeri, unul sau ambele brate, gat si maxilar.
Identificarea fazelor initiale ale unui atac de cord precum si ingrijirea de urgenta sunt foarte importante intrucat un management corect al pacientului poate duce la salvarea vietii acestuia.

Medicamentele pot fi luate uneori pentru reducerea afectarii musculaturii inimii cauzate de un atac de cord.
Dieta unui bolnav care sufera de o boala cardiaca trebuie sa excluda grasimile saturate. Dieta strict vegetariana, bogata in acizi grasi polinesaturati, poate duce la stagnarea sau chiar ameliorarea leziunilor de ateroscleroza coronariana.