Aspirina si prevenirea maladiilor cardiovasculare

Aspirina a fost sintetizata de casa Roussel la sfarsitul secolului al XIX-lea si introdusa in terapie de Dreser. In mod traditional aspirina se folosea pentru actiunea ei sudorifica, antitermica si antiinflamatoare. Incepand cu anul 1960, cercetarile au aratat o noua si interesanta actiune antiplachetara a aspirinei.

Administrarea zilnica a aspirinei la pacientii care au avut un eveniment cardiovascular s-a dovedit a fi benefica pentru prevenirea recidivelor.

Studiile recente s-au focusat asupra posibilelor beneficii si efecte secundare ale aspirinei la persoanele care nu au boli cardiovasculare cunoscute, iar rezultatele arata ca aspirina protejeaza impotriva anumitor evenimente cardiovasculare, dar poate proteja si impotriva unor forme de cancer.

Atunci cand tratamentele medicale sunt folosite pentru prevenirea bolilor sau a complicatiilor acestora (inainte de aparitia lor), se numeste „preventie primara”.

Bolile cardiovasculare apar atunci cand pe peretii arterelor se formeaza depozite de grasime numite placi. Un „eveniment” cardiovascular, cum ar fi un atac de cord sau un accident vascular cerebral, are loc atunci cand una dintre aceste placi se rupe si provoaca formarea unui cheag de sange.

Cheagul de sange blocheaza apoi fluxul de sange prin acea artera. Ca urmare, tesutul din aval de blocaj nu primeste suficient sange sau oxigen si este deteriorat sau moare.

Aspirina poate preveni evenimentele cardiovasculare, deoarece reduce sansa formarii cheagurilor de sange.

PREVENTIA PRIMARA IN APARITIA BOLILOR CARDIOVASCULARE

Studiile efectuate de-a lungul anilor, au descoperit ca, la persoanele fara boli cardiovasculare documentate, aspirina a avut urmatoarele efecte:

- Aspirina a redus riscul de infarct miocardic, dar efectul a fost foarte mic.

- Aspirina nu a avut un impact semnificativ asupra riscului de accident vascular cerebral.

- Aspirina nu a avut un impact semnificativ asupra riscului de deces.

- Aspirina a crescut riscul de sangerare (cel mai frecvent la nivelul stomacului).

ADMINISTRAREA  TRATAMENTULUI CU ASPIRINA

In esenta, aspirina luata zilnic in doza mica reduce riscul de atac de cord si riscul de cancer colorectal la persoanele care nu au deja antecedente de boli cardiovasculare sau cancer. Cu toate acestea, aspirina zilnica creste si riscul de sangerare majora. 

Decizia administrarii aspirinei pentru in preventia primara este una pe care ar trebui luata impreuna cu medicul specialist, dupa informarea asupra beneficiilor si riscurilor potentiale.

Ca ghid general, unii experti considera ca:

- Pentru majoritatea pacientilor, beneficiile si riscurile aspirinei zilnice in doze mici pentru prevenirea primara sunt echilibrate.

- Riscul de sangerare poate depasi beneficiul la persoanele cu varsta peste 70 de ani.

- Persoanele sub 50 de ani nu ar trebui sa ia aspirina pentru prevenirea primara.

Pentru pacientii care au trecut printr-un eveniment cardiovascular, riscul de sangerare asociat cu administrarea de aspirina este un aspect important, insa, in general, beneficiile sunt considerate mai mari decat riscurile. Totusi, in cazul unor pacienti cu afectiuni asociate, cum ar fi ulceratiile gastrice sau tulburarile de coagulare, utilizarea aspirinei poate necesita o monitorizare suplimentara.

Pe langa utilizarea in preventia primara, aspirina are un rol bine stabilit si eficient in preventia secundara a bolilor cardiovasculare. La pacientii care au suferit deja un eveniment cardiovascular, cum ar fi un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral, administrarea zilnica de aspirina poate reduce semnificativ riscul de recidiva.

Aspirina are o istorie lunga de utilizare in preventia bolilor cardiovasculare, insa rolul sau variaza in functie de scopul terapeutic: preventie primara sau secundara. In timp ce preventia primara prin aspirina este adesea controversata si necesita o analiza riguroasa a riscurilor, preventia secundara s-a dovedit eficienta pentru pacientii cu un istoric de boli cardiovasculare.