Angina

Angina sau angina pectorala este durerea, disconfortul sau constrictia de la nivelul pieptului care apare atunci cand o zona a muschiului inimii nu este suficient oxigenata. Aceasta nu este o boala in sine ci mai degraba un simptom pentru o boala coronariana, fiind cel mai des intalnit in cazul bolilor cardiovasculare.

Inima este irigata de sangele care are un continut scazut de oxigen, in mod special, ca urmare a ingustarii arterelor coronariene determinata de acumularea pe peretii acestora de placa de aterom sau a aterosclerozei (conditie ce creste riscul aparitiei durerii, bolilor coronariente, atacului de cord si chiar a decesului).

Angina se poate manifesta sub forma unui atac de angina pectorala, durere sau disconfort toracic, care dureza de obicei cateva minute. Exista mai multe tipuri ale conditiei: angina pectorala stabila (durerea are o durata mai mica de 20minute si cedeaza la repaus sau administrarea de nitroglicerina sublingual), instabila( durerea se mentine mai mult de 20 minute si nu este ameliorata de repaus sau administrarea de nitroglicerina sublingual) si variabila.

Angina stabila sau cronica se are loc atunci cand inima este suprasolicitate (cum ar fi situatia din timpul exercitiilor fizice). Acest tip de angina se manifesta in acelasi mod, de obicei si se poate prezice daca s-ar putea declansa in viitor (peste luni sau ani). Simptomele pot fi ameliorate prin repaus sau medicamente.

In cazul anginei pectorale instabile nu exista simptome specifice. Aceasta poate sa apara atunci cand o persoana se afla in repaus si este considerata a fi mai grava, nefiind exonerata de repaus sau tratament medicamentos. Angina pectorala instabila poate semnala aparitia unui infarct miocardic intr-un timp scurt: ore sau saptamani.

Angina pectorala variabila si cea microvasculara (caracteristica principala fiind vasele de sange inguste) sunt rare si pot sa apara in repaus, fara sa fie prezenta vreo boala a arterelor coronariene. Acest tip de angina este cauzata de ingustarea anormala sau de relaxarea (spasmul) vaselor de sange, care reduc fluxul de sange de la nivleul inimii. Nici acest tip de angina nu poate fi ameliorata de folosirea medicamentelor.

Persoanele care se incadreaza in categoria celor care au un risc crescut de boli coronariene sunt, de asemenea, susceptibile de a manifesta angina pectorala. Factorii de risc includ:
- modificari ale profilului lipidic
- hipertensiune arteriala
- fumat
- diabet
- obezitate sau supraponderabilitate
- sindrom metabolic
- stil sedentar de viata
- varsta de peste 45 de ani in cazul barbatilor si 55 de ani in cazul femeilor
- antecedente famliale de boli cardiace precoce.

Angina este cel mai frecvent, rezultatul bolilor coronariene subiacente, cand apare un dezechilibru intre cererea si oferta de oxigen ca urmare a placilor de aterom ce ingusteaza arterele.

Astfel este tot mai dificil pentru sangele bogat in oxigen sa ajunga la muschiul inimii, intrucat aceste artere sunt foarte inguste. In plus, afectarea endoteliului arterelor din alte cauze (fumatul, nivel ridicat de grasimi sau zahar in sange) poate determina formarea placilor de aterom si deteriorarea acestora. Astfel, placile de aterom se pot rupe si se vor  obstructiona vasul.

Angina este de obicei, resimtita ca o presiune, greutate, strangere, arsura sau durere la nivelul toracelui, de obicei incepand din zona partii superioare a sternului. Acest disconfort se poate extinde pana la nivelul gatului, maxilarului, bratelor, umerilor, gatului, spatelui sau chiar spre dinti.

Bolnavii mai acuza inclusiv simptome care includ: indigestia, arsuri stomacale, slabiciune, transpiratie, greata, crampe si scurtarea respiratiei. Angina stabila, de obicei, este surprinzatoare, dureaza perioade scurte de timp si poate fi resimtita su forma unei indigestii. Angina pectorala instabila apare la repaus apare brusc, dureaza mai mult si se poate agrava in timp. Angina variabila se declanseaza cand pacientul este in repaus si este, in general, severa.

Este foarte important ca durerile in piept sa fie diagnosticate corect, intrucat acestea pot prezice probabilitatea manifestarii unui atac de cord. Procesul va debuta cu un examen fizic, intrebari legate de istoricul medical al pacientului, detalii despre simptome si factori de risc. Daca medicul ar putea suspecta angina ar putea recomanda oricare dintre urmatoarele investigatii:
- electrocardiograma (EKG)- care inregistreaza activitatea electrica a inimii si poate detecta cand la inima ajunge un aport insuficient de oxigen
- test de stres - implica realizarea masurarea tensiunii arteriale si realizarea unei EKG in timp ce pacientul face o activitate fizica intensa
- radiografii toracice (raze X) - sunt necesare pentru a se vizualiza structurile din interiorul toracelui
- angiografia coronariana - presupune utilizarea unei substante de contrast cu ajutorul unui cateter cardiac si apoi realizarea unei radiografii cu raze X petntru evaluarea arterelor coronariene
- analize de sange - pentru verificarea nivleului de grasimi rele din organism, colesterol, glucide si proteine.

Scopul tratamentului pentru angina pectorala este de a reduce durerea, de a preveni simptomele si a reduce riscul aparitiei unui atac de cord. Medicatia, modificarea stilului de viata si procedurile medicale vor fi recomandate in functie de severitatea simptomelor si de tipul de angina.

Modificarea stilului de viata in scopul tratarii anginei pectorale include:
- evitarea fumatului
- mentinerea sub control a greutatii
- masurarea in mod constant a nivelelor de colesterol
- odihna si ritm ponderat al activitatilor
- evitarea meselor copioase
- invatarea de modalitati de gestionare si evitare a stresului
- consumul de fructe, legume, cereale integrale, produse cu un continut scazut de grasimi sau lactate fara grasimi, carne slaba si peste.

Medicamentele din grupa nitratilor (cum ar fi nitroglicerina) sunt prescrise cel mai des pentru tratarea anginei pectorale. Acesta previn sau reduc intensitatea atacurilor anginoase prin relaxarea si largirea vaselor de sange. Alte medicamente, cum ar fi beta-blocantele, blocantele canalelor de calciu, inhibitorii enzimei de conversie, medicamentele antiplachetare administrate pe cale orala, anticoagulantele, hipolipemiante si medicamentele specifice pentru tratarea hipertensiunii arteriale pot fi prescrise pentru tratarea anginei pectorale.

Aceste medicamente au rolul de a diminua tensiunea arteriala si contribuie la scaderea nivelului colesterolului, a ritmului cardiac, relaxeaza vasele de sange, reduc presiunea asupra inimii si previn formarea cheagurilor de sange.

In unele cazuri pot fi necesare inclusiv proceduri interventionale sau chirurgicale pentru tratarea anginei. Medicul cardiolog poate recomanda angioplastia - o procedura interventionala care permite atat diagnosticarea leziunilor coronariene obstructive, cat si tratamentul acestora prin montarea de stenturi. Procedura aorto-coronariana este o interventie chirurgicala si ar putea fi o alta alternativa. Scopul acesteia este de a se inlocui o vena ingustata a inimii cu o alta sanatoasa din alta parte a corpului.

Angina paote fi prevenita prin modificarea sitlului de viata si prin tratarea conditiilor care pot amplifica sau pot contribui la aparitia simptomelor anginei pectorale. Pentru a se preveni angina pectorala se va urma un regim sanatos de alimentatie, se va evita fumatul, se vor face exercitii fizice, iar stresul va fi tinut sub control. In plus, se va urma tratamentul recomandat de medic pentru colesterolul ridicat, hipertensiunea arteriala, diabet zaharat si obezitate.

Locul de munca - Majoritatea oamenilor isi desfasoara activitatile profesionale, chiar daca sufera de angina pectorala. Cu toate acestea, bolnavii au adesea un program mai relaxat. Diagnosticul de angina pectorala este un motiv realist pentru ca o persoana sa isi evalueze stilul de viata si sa renunte la unele dintre actiunile pe care le desfasoara in mod normal.

De exemplu, daca o persoana este grabita in fiecare dimineata si stresata sa prinda autobuzul, daca faca foarte multe lucruri inutile sau nu reuseste sa-si planifice activitatile intr-un mod cat ma practic din diverse motive, ar trebui sa micsoreze ritmul de lucru, sa isi rezolve intai prioritatile si sa incerce sa se elibereze de stres pentru a micsora posibilitatea aparitiei unui atac de cord.

Forta fizica intensa nu este recomandata in cazul celor care sufera de angina pectorala, fiind interzisa ridicarea de greutati sau conducerea unor mijloace de transport public.

Activitatea sexuala - Combinatia dintre activitatea fizica si excitatia sexuala pot duce la aparitia unei crize de angina pectorala. Totusi bolnavii nu trebue sa evite contactul sexual cu exceptia cazului in care acesta este un factor declansator al anginei pectorale. Crizele, de obicei, pot fi prevenite prin administrarea unui nitrat sau beta-blocant, in prealabil.