Infectia micotica (micoza)

Vezi galerie foto

Micozele cutaneo-mucoase sunt afectiuni superficiale sau profunde date de fungi. Fungii pot fi pluricelulari (dermatofiti) sau unicelulari (levuri), de unde si gruparea micozelor in dermatofitoze si levuroze.

Nomenclaturile clinice utilizate pentru micoze se bazeaza pe locul infectiei, pe calea de achizitie a agentului patogen si pe tipul de virulenta prezentat de ciuperca.

Micozele sunt clasificate ca infectii superficiale, cutanate, subcutanate sau sistemice (profunde), in func›ie de tipul si gradul de implicare a tesuturilor si de raspunsul gazdei la agentul patogen.

Ciupercile infectante pot fi fie exogene (din mediul extern), fie endogene. Caile de intrare pentru ciupercile exogene includ calea aeriana, cutanata sau percutanata. Infectia endogen implica colonizarea de catre un membru al florei normale (fungi care exista deja in corpul uman) sau reactivarea unei infectii anterioare.

Agentii patogeni primari (sunt strict patogeni- nu exista in corpul uman) pot stabili infectii la gazde normale. Agentii patogeni oportunisti provoaca boli la persoanele cu mecanisme de aparare a gazdei compromise (imunitatea scazuta)

Infectiile fungice sau micozele provoaca o gama larga de boli la om. Micozele variaza de la infectii superficiale care implica stratul exterior al pielii pana la infectia diseminata care implica creierul, inima, plamanii, ficatul, splina si rinichii.

Gama de pacienti cu risc de infectii fungice invazive continua sa se extinda dincolo de gazda normala pentru a cuprinde pacientii cu sindromul imunodeficientei dobandite; cei imunosupresionati din cauza terapiei pentru cancer si transplantul de organe si cei supusi unor proceduri chirurgicale majore. Fiecare dintre aceste populatii de pacien›i prezinta un risc ridicat de a dezvolta infectii fungice invazive. Multe dintre micozele profund invazive sunt dificil de diagnosticat devreme si adesea dificil de tratat eficient.

Micoze superficiale si cutanate

Micozele superficiale includ urmatoarele infectii fungice si agentul lor etiologic: piedra neagra (Piedraia hortae), piedra alba (Trichosporon beigelii), pitiriazis versicolor (Malassezia furfur) si tinea nigra (Phaeoannellomyces werneckii). Pitiriazisul versicolor este o micoza superficiala obisnuita, care se caracterizeaza prin hipopigmentare sau hiperpigmentare a pielii gatului, umerilor, pieptului si spatelui.

Pitiriazisul versicolor se datoreaza Malassezia furfur care implica doar stratul cutanat superficial. Piedra neagra este o micoza superficiala datorata Piedraia hortae care se manifesta printr-un mic nodul negru ferm care implica arborele parului. Prin comparatie, piedra alba datorata T beigelii se caracterizeaza printr-un nodul moale, friabil, bej, al capetelor distale ale arborilor de par. Tinea nigra se prezinta cel mai adesea ca o pata asemanatoare azotatului de argint maro pana la negru pe palma mainii sau talpa piciorului.

Micozele cutanate pot fi clasificate ca dermatofitoze sau dermatomicoze.
Dermatofitozele sunt cauzate de agentii genurilor Epidermophyton, Microsporum si Trichophyton. Dermatomicozele sunt infectii cutanate datorate altor ciuperci, dintre care cele mai frecvente sunt Candida spp. Dermatofitozele se caracterizeaza printr-o specificitate anatomica a sitului in functie de genuri. De exemplu, Epidermophyton floccosum infecteaza numai pielea si unghiile, dar nu infecteaza arborii si foliculii de par. In timp ce Microsporum spp. infecteaza parul si pielea, dar nu implica unghiile. Trichophyton spp. poate infecta parul, pielea si unghiile.

1. Examen micologic direct de la nivelul unor scuame, cruste, fragmente de unghie, fir de par care se trateaza cu o solutie si se analizeaza la microscopul optic. Se observa prezenta de spori si filamente.

2. Examinarea cu lampa Wood evidentiaza o fluorescenta caracteristica

3. Cultura in medii speciale

Dermatofitoze superficiale

1. Tinea Pedis
A. Forma eroziva- in spatiile II-IV interdigitale de la nivelul picioarelor, initial cu leziuni de culoare rosie, cu vezicule, intens pruriginoase (senzatie acuta de "mancarime" ), ulterior culoarea vireaza inspre alb, apar eroziuni si se pot suprainfecta.
B. Forma veziculara- apare in mijlocul talpii si la baza degetelor. Se observa multiple vezicule si leziuni descuamative, fiind mai frecventa toamna
C. Forma hiperkeratozica- Mai frecventa la nivelul calcaiului, pielea este ingrosata, apar dureri din cauza fisurilor

2. Tinea Unguim (Micoza unghiei)
Apare mai ales la nivelul halucelui ( degetul mare de la picior). Se observa o zona albicioasa la nivelul zonei distale a unghiei, ulterior este cuprinsa toata unghia. Aceasta devine fragila si friabila (sfaramicioasa)

3. Tinea manum (Ciuperca mainii)- afecteaza de obicei doar o singura mana, pielea este ingrosata, se descuameaza, sau pot aparea vezicule

4. Tinea cruris (Micoza in zona inghinala)- zona de culoare rosie cu scuame, la nivelul zonei inghinale bilateral, bine delimitata, policiclica, asociata cu prurit intens. Frecventa la sexul masculin sau la diabetici

5. Tinea corporis (Herpes circinat)- la nivelul toracelui/abdomenului/membrelor se observa o zona ovalara, de culoare rosie, ce poate prezenta vezicule, cu aspect de "inel". Centrul leziunii poate avea aspect normal sau poate fi hiperpigmentat.

6. Tinea capitis- placa cu scuame uscate, albe, in jurul unor fire de par rupte, care afecteaza si firul de par, pe langa scalp.

Tratamentul poate fi local sau sistemic in functie de gravitatea afectiunii. Se prescriu antimicotice -unguente sau pastile. Tratamentul local consta in 2 aplicatii pe zi a unguentului, timp de cel putin 4 saptamani. Tratamentul general cu antimicotice este necesar in primul rand in pilomicoze (cand este afectat firul de par) si onicomicoze (cand este afectata unghia) dar si cand exista o extindere mare a pielii afectate de pe corp.

Levuroze
Sunt afectiuni provocate de levuri. Cele mai frecvente sunt candidozele si pitiriazisul versicolor.
In mod normal, speciile de candida saprofiteaza cavitatile normale a organismului (ex- cavitatea bucala) unde stabilesc un echilibru ecologic cu alti germeni.

Conditii care pot tulbura echilibru:
-Tratament prelungit cu doze mari de antibiotice
-Tratament imunosupresant
-Tulburari metabolice- malnutritie, obezitate si mai ales Diabet zaharat
-Afectiuni grave- Tumori maligne
-Graviditatea

1. Intertrigo candidozic- se poate localiza in axila, submamar, inghinal, interfesier
Clinic: Placi rosii, cu exudat, cu margini festonate, marcate de un guleras albicios. Pruritul si senzatia de arsura sunt constante si se instaleaza durerea cand apar fisurile
2. Candidozele mucoaselor
Cuprind cheilita angulara, stomatita candidozica, vulvovaginita candidozica, balanita si balanopostita candidozica
A. Cheilita angulara- debuteaza prin eritem (zona rosie), depozit alb-cremos, ulterior apar fisuri dureroase la nivelul comisurii bucale (coltul gurii)
B. Stomatita candidozica- mai frecventa la nou nascut (deoarece prezinta secretie salivara insuficineta)- eritem care se acopera de depozit alb-grunjos, care se detaseaza usor lasand in urma eroziuni
C. Vulvovaginita candidozica- se manifesta prin leucoree, eritem presarat cu vezicule care se rup usor si formeaza eroziunim adesea acoperite de depozit alb-cremos. Pruritul si senzatia de arsura sunt constante.
D. Balanita si balanopostita candidozica- se transmite prin contact sexual cu partenere infectate si debuteaza prin leziuni eritematoase, veziculoase, cu prurit, urmate de leziuni dureroase acoperite de depozit alb-cremos. Uneori, tumefactia poate conduce la fimoza.

Tratamentul local se face cu imidazoli. In vulvovaginita sunt utile ovulele Isoconazol. Trebuie tratat si partenerul. Tratamentul general consta in administrarea de Ketoconazol, Fluconazol, Itraconazol.

Micoze subcutanate
Exista trei tipuri generale de micoze subcutanate: cromoblastomicoza, micetom si sporotricoza. Toate par a fi cauzate de inocularea traumatica a ciupercilor in tesutul subcutanat. Cromoblastomicoza este o micoza subcutanata caracterizata prin leziuni verrucoide ale pielii (de obicei ale extremitatilor inferioare); Prin comparatie, micetomul este o micoza subcutanata supurativa si granulomatoasa.

Cromoblastomicoza si micetomul sunt cauzate doar de anumite ciuperci. Cele mai frecvente cauze ale cromoblastomicozei sunt Fonsecaea pedrosoi, Fonsecaea compacta, Cladosporium carionii si Phialophora verrucosa. Cauzele micetomului sunt mai diverse, dar pot fi clasificate ca micetom eumicotic si actinomicotic. Multe dintre ciupercile care cauzeaza micetom sunt pigmentate de culoare maro pana la negru. Aceste organisme sunt cunoscute sub numele de ciuperci demaciacee (melanizate). Aceste ciuperci pot produce o serie de infectii, de la superficiala la subcutanata pana la infectie profunda (viscerala- a organelor interne.

Sporotricoza este a treia clasa generala de micoze subcutanate. Aceasta infectie se datoreaza Sporothrix schenckii si implica tesutul subcutanat la punctul de inoculare traumatica.

Micoze profunde

Concepte generale
Micoze primare versus oportuniste
Micozele profunde sunt cauzate de agenti patogeni fungici primari patogeni si oportunisti. Ciupercile patogene primare sunt capabile sa stabileasca infectia la o gazda normala; intrucat agentii patogeni oportunisti necesita o gazda compromisa pentru a stabili infectia (de exemplu, cancer, transplant de organe, interventii chirurgicale si SIDA). Micoze primare
Majoritatea cazurilor de micoze profunde primare sunt infectii asimptomatice sau clinice usoare care apar la pacientii normali care traiesc sau calatoresc in zone endemice. Cu toate acestea, pacientii expusi la un inocul ridicat de organisme sau cei cu aparare modificata a gazdei pot suferi o progresie care pune viata in pericol

Micoze oportuniste
Ex: Aspergiloza
Aspergiloza invaziva implica cel mai frecvent plamanii si sinusurile paranazale. Aceasta ciuperca se poate disemina din plamani pentru a implica creierul, rinichii, ficatul, inima si oasele. Principalul portal de intrare pentru aspergiloza este tractul respirator, cu toate acestea, leziunile pielii pot introduce, de asemenea, organismul in gazde susceptibile.
Fungii se gasesc pretutindeni, sunt capabili sa colonizeze orice mediu. Ei reprezinta un regn aparte, cu trasaturi diferite de cele ale bacteriilor si virusurilor. Toti fungii sunt heterotropi si exista doar ca saprofiti sau paraziti.

Bibliografie:
1. Thomas J. Walsh and Dennis M. Dixon. Medical Microbiology. 4th edition. Baron S, editor.Galveston (TX): University of Texas Medical Branch at Galveston; 1996.
2. Taranu Tatiana. Dermato-venerologie. Iasi, Editura Terra Nostra, 2002
3. Anca Chiriac. Dermatologie clinica. Iasi, Editura SEDCOM LIBRIS, 2017
4. Patrascu Virgil. Boli dermatologice si boli sexual-transmisibile. Craiova, editura SITECH, 2006