Candida tropicalis

Candida tropicalis a fost identificata ca fiind una dintre speciile cu cea mai mare prevalenta de candida, cu exceptia candidei albicans. Candida albicans a fost specia cel mai des responsabila de aparitia candidozei la bolnavii imunocompromisi si imunocompetenti.

Candida tropicalis este un tip de ciuperca ce prolifereaza in mod normal tractul digestiv si pielea omului, dar si a unora dintre animale. De multe ori, candida tropicalis se inmulteste pana in punctul in care poate provoca septicemie, mai ales la persoanele care sufera de diabet zaharat, limfom si leucemie. In ultima perioada, cazurile de candida tropicalis s-au inmultit dramatic pe scara globala, astfel incat a fost clasata in randul fungilor cu patogeneza in curs de dezvoltare.

Motivele pentru pozitia dominanta a acestui organism si rezistenta sa la fluconazol sunt dificil de elucidat. In plus, mecanismul patogen al candidei tropicalis si raspunsul imun inca n-au fost clarificate.

- Simptome gastro-intestinate - sistemul gastro-intestinal este zona in care, de cele mai multe ori, apar simptomele. Acestea includ flatulenta, constipatie, diaree, indigestie, dureri abdominale, precum si o varietate de sensibilitati alimentare neobisnuite sau alergii.

- Simptome neurologice - aceste simptome includ pierderea memoriei, modificari severe de dispozitie, depresie, dureri de cap (in unele cazuri, migrene), anxietate, atacuri de panica si iritabilitate inexplicabila.

- Simptome la nivelul sistemului imunitar - multi dintre specialisti sustin ca, atunci cand fluxul sanguin este coplesit de numarul mare de fungi de candida tropicalis, produsele chimice eliberate de acesti fungi pot deveni atat de intense, incat organismul poate deveni suprasolicitat si are dificultati in a functiona corect. Organismul poate reactiona, ca si in cazul unui alergen, prin umflare, eczeme, eruptii cutanate sau urticarie si probleme respiratorii.

Daca o infectie implica candidoza interdigitala, paronichie si eruptie cutanata de scutec, subiectul este probabil sa aiba candidoza cutanata. In caz contrar, daca o infectie implica leziuni ale fluidelor corporale si ale organelor interne, subiectul va experimenta candidoza pulmonara, candidoza invaziva si diseminata, candidoza gastrointestinala si candidoza.

Colonizarea cu Candida tropicalis este favorizata in tractul gastrointestinal; un factor de risc comun pentru persoanele care sunt susceptibile de a dezvolta candidoza invaziva. Candidemia este o boala a fluxului sanguin mondial care afecteaza in principal organele periferice la oameni. De obicei, candidemia cauzata de Candida tropicalis este asociata cu pacientii cu cancer care au fie leucemie, fie neutropenie.

Candida tropicalis este usor de identificat folosind metode fenotipice si moleculare. Identificarea speciilor din genul Candida se bazeaza pe caracteristicile morfologice si fiziologice. Speciile din gen sunt celule vegetative care se reproduc asexuat prin inmugurire, iar structura, forma, septarea, culoarea si aranjamentul mugurilor sunt utile pentru identificare.

Producerea si aparitia pseudohifelor si blastoconidiilor pot fi, de asemenea, utile pentru identificare. Profilurile fiziologice legate de utilizarea carbonului si azotului sunt de valoare in determinarea speciilor, la fel ca prezenta anumitor caracteristici biochimice distinctive. Din ce in ce mai mult, metodele genetice moleculare, cum ar fi secventierea ADN-ului, sunt folosite ca instrumente primare pentru determinarea precisa a identificarilor speciilor din acest grup.

Alte metode sunt:
-Hidroliza ureei: Acest test este de a detecta capacitatea jungilor de a produce enzime uraza. Odata ce exista un substrat compatibil, ureaza va diviza ureea pentru a produce amoniac, crescand pH-ul. Candida tropicalis s-a dovedit a fi ureaza negativa.

-Testul B al albastrului de diazoniu: Acest test foloseste colorantul azoic, albastru de diazoniu B, care coloreaza diferential celulele din speciile afiliate Diviziei, Basidiomycota. Pentru Candida tropicalis, acest test este negativ.

Cel mai important si esential pas pentru a prevenii contactul cu speciile de ciuperci este spalarea mainilor. Exista mai multe tipuri de terapie pentru diferitele niveluri de infectii cauzate de Candida tropicalis.

Prezentam o lista de tratamente precum:
- Medicamente antifungice - medicamentele antifungice, cum ar fi fluconazolul si nistatina sunt adesea prescrise pentru tratarea candidozei vaginale cu candida tropicalis. O singura doza din aceste medicamente este eficienta in tratarea candidei tropicalis pentru 90% dintre cazuri. Cand candida tropicalis se manifesta si in alte zone ale organismului, mai ales la pacientii spitalizati, tratamentul implica utilizarea de amfotericina B sau caspofungina.

- Tratament local - tratamentul local pentru infectiile fungice vaginale sau infectiile topice ale pielii, implica utilizarea de ovule vaginale, creme, plasturi, solutii care se aplica local. Medicul poate prescrie antifungice topice in functie de severitatea si localizarea infectiei.

- Medicina alternativa - sucul de portocale amare a fost folosit cu succes pentru tratarea candidozei provocata de candida tropicalis. Cercetatorii au demonstrat ca extractul din frunze de portocale amare, native din Australia, Spania, Maroc si Africa de Sud, pot fi eficace in tratamentul tulpinilor de candida tropicalis rezistente la fluconazol.

Susceptibilitate antifungica

Incidenta mare a infectiilor severe cauzate de Candida tropicalis a atras atentia, mai ales avand in vedere cresterea evidenta a raportarilor de rezistenta a acestei ciuperci la medicamentele antifungice, ceea ce reprezinta o problema terapeutica serioasa.

Candida tropicalis este o specie de ciuperca din genul Candida. Este un agent patogen comun la gazdele neutropenice, la care se poate raspandi prin fluxul sanguin catre organele periferice.

Pentru bolile invazive, tratamentele includ amfotericina B, echinocandinele sau antifungice triazolice cu spectru extins. Aceasta specie este considerata osmotoleranta si s-a demonstrat recent ca aceasta caracteristica influenteaza exprimarea factorilor de virulenta si rezistenta antifungica primara.

Aceasta capacitate de a supravietuii la concentratii mari de sare este o proprietate care explica utilizarea potentiala a Candidei tropicalis pentru procesele biotehnologice, inclusiv productia de etanol prin fermentarea algelor marine. Prin urmare, pentru toti factorii descrisi anterior, Candida tropicalis poate fi considerat, fara îndoiala, una dintre cele mai importante specii de Candida.

Preventia primara pentru a Evita infectia cu o specie de Candida este de a mentine o igiena corespunzatoare a corpului. Daca observati simptome precum cele descries anterior, nu evitati sa va prezentati unui medic pentru depistarea specie si tratarea la timp a infectiei. Nu uitati ca aceasta ciuperca se transmite, evitati contactul cu alte persoane daca ati fost infectat.