Candida parapsilosis

Candida parapsilosis este un agent patogen uman a carui dezvoltare si prevalenta au crescut semnificativ de-a lungul ultimelor doua decenii. Candida parapsilosis este acum una dintre cauzele principale ale bolilor candidozice invazive.

Candida Parapsilosis face parte din familia Candida si este de obicei asociata cu infectii ale sangelui si tesuturilor la indivizii cu imunitate redusa, cum ar fi pacientii spitalizati sau sugarii prematuri.Din punct de vedere clinic, manifestarile infectiei cu candida parapsilosis se caracterizeaza prin febra, soc septic si insuficienta renala si respiratorie. Comparativ cu candida albicans, aceasta afecteaza intr-un procent mai mare persoanele care au urmat anterior tratament antifungic.

Persoanele cu cel mai mare risc de infectie severa cu candida parapsilosis sunt nou-nascutii si pacientii din unitatile de terapie intensiva. Infectiile cu acesti fungi apar in special la pacientii la care se utilizeaza dispozitive protetice si catetere, precum si la personalul medical care sufera infectii nozocomiale.

Factorii care sunt implicati in patogeneza bolii includ secretia de enzime hidrolitice, protezare (materiale protetice sau proteze) etc. Candida parapsilosis este de obicei comensuala pe pielea umana, iar patologia sa este limitata de invelisul intact. Aceasta este cunoscuta pentru capacitatea de a forma biofilme pe catetere si alte dispozitive implantate, pentru faptul ca faciliteaza raspandirea infectiilor nozocomiale si pentru rezistenta sa in mediul spitalicesc. Candida parapsilosis apare frecvent (peste un sfert din cazuri) in infectiile intalnite la prematuri. 

Persoanele cu imunitatea compromisa, cum ar fi bolnavii de SIDA si pacientii care au suferit interventii chirurgicale, mai ales la nivelul sistemului gastro-intestinal, sunt cele care au probabilitatea cea mai mare de a dezvolta infectii cu candida parapsilosis.

Susceptibile sunt si persoanele in cazul carora este necesara utilizarea prelungita a unui cateter venos central. Principalii factori de risc ai aparitiei candidozei parapsilosis sunt:

• cateterismul vascular

• interventiile chirurgicale

• tumorile maligne

• tratamentul cu imunosupresoare

• nutritia parenterala

• tratamentele cu antibiotice

• transplantul de organe.

Simptomele infectiei cu Candida parapsilosis variaza in functie de localizarea si severitatea acesteia. In spitale, a fost detectata pentru prima data ca endocardita, o infectie a mucoasei inimii la dependentii de droguri intravenoase. In versiunile usoare, se poate manifesta ca o infectie cu mancarime, rosie, dureroasa a ochilor, gurii sau vaginului. In cazuri mai grave, poate provoca soc sistemic cu pericol de deces daca infecteaza membranele interne, precum peritoneul (mucoasa care inconjoara sistemul digestiv). In cazuri rare, poate provoca artrita septicaa sau pneumonie.

Majoritatea oamenilor au Candida parapsilosis pe corp tot timpul. Infectiile minore cu C. parapsilosis ale gurii sau ale membranelor mucoase pot aparea deoarece factorii naturali care tin sub control fungul (bacteriile sanatoase si un sistem imunitar puternic) nu sunt la locul lor. In infectiile grave din spital, un furnizor de servicii medicale sau un pacient poate contamina accidental o rana sau un dispozitiv chirurgical cu C. parapsilosis.

Organismul are capacitatea neobisnuita de a se agata si de a forma biofilme (colonii limpezi, asemanatoare unei pelicule) pe plastic si se dezvolta cu solutii de zahar. Daca o sonda de alimentare chirurgicala, sunt, tub de alimentare sau alt dispozitiv chirurgical de plastic este contaminat cu acesta, C. parapsilosis se poate raspandii in fluxul sanguin al pacientului deja slabit, provocand rapid o infecrie grava. Daca formeaza un biofilm pe dispozitiv, poate devenii si mai greu de tratat.

Trei specii diferite

Au fost identificate trei tulpini majore de C. parapsilosis. Acestea sunt clasificate in Grupa I, Grupa II si Grupa III. Grupul I a fost cel mai des detectat in medii clinice.
Dovezile genetice sustin clasificarea celor trei grupuri ca trei specii diferite. Se recomanda ca grupul 1 sa ramana numit C. parapsilosis. Grupul II ar fi redenumit Candida orthopsilosis (C. orthopsilosis) iar Grupul III ar fi denumit Candida metapsilosis (C. metapsilosis).

Simptomele Candida parapsilozei sunt ca cele cauzate de alte specii de Candida. Frisoanele si febra sunt principalele simptome. Alte simptome pot aparea daca infectia invadeaza diferite parti ale corpului. Medicii suspecteaza, de asemenea, Candida atunci cand o infectie nu raspunde la un antibiotic. Medicii diagnosticheaza candidoza preluand o proba de sange sau tesut si trimitand-o la un laborator. Ei pot dovedii specia particulara de Candida daca o cultură creste. Unele metode mai noi de diagnostic nu necesita o cultura.

- Tratamentul medicamentos - Tratamentul de prima intentie include, de obicei, amfotericina B, administrata intravenos timp de 2-5 zile. Medicamentul va fi administrat apoi pe cale orala timp de 2-4 saptamani pentru eradicarea completa a fungilor. Pot exista reactii adverse la amfotericina B (mai ales in urma tratamentului intravenos), cum ar fi greata, varsaturi, dureri articulare si pierdere in greutate. Pentru combaterea infectiei mai pot fi prescrisi si azoli din aceeasi clasa, cum ar fi fluconazol si voriconazol.

- Administrare intravenoasa de fluide - Se va administra intravenos ser fioziologic, cu ajutorul unui ac sau o canula periferica. Fluidele utilizate in tratament scad tensiunea arteriala asociata cu infectiile cu candida parapsilosis din sange.

- Terapia cu oxigen - Se va aplica o masca sau canule nazale prin care se va inhala o concentratie mai mare de oxigen decat in mediul normal.

- Administrarea de antipiretice - Acestea sunt medicamente care pot reduce febra. Acestea includ acetaminofen, ibuprofen si aspirina administrate oral sau intravenos, in functie de starea de sanatate a pacientului. Aceste medicamente ajuta si la reducerea reactiilor adverse ale amfotericinei B.

Deoarece tratarea candidozei poate fi dificila, medicii pot incerca in schimb sa o previna. Acestia pot administra pacientilor cu risc crescut medicamente antifungice ca masura preventiva. Spalarea mainilor este importanta in prevenirea raspandirii C. parapsilosis. In timpul focarelor din spital, cercetatorii au gasit specii identice de Candida pe mainile personalului medical. Intr-un studiu, 28% din personalul medical avea C. parapsilosis pe maini.

Candida parapsilosis este o specie fungica patogena care acum devine o amenintare, acolo unde anterior nu era semnificativa. C. parapsilosis este acum o cauza principala a bolii candidoze, cei mai expusi riscului fiind nou-nascutii si cei aflati in sectia de terapie intensiva. C. parapsilosis formeaza biofilme si provoaca probleme cu cateterele, protezele si se raspandeste rapid prin mainile personalului medical. C. parapsilosis secreta enzime si adera usor la implanturi si protetice.