Stadiile cancerului mamar si importanta testelor pentru a-l descoperi la timp

Cancerul mamar este cea mai frecventa forma de neoplazie intalnita in randul persoanelor de sex feminin, cu o incidenta semnificativa in cazul celor trecute de varsta de 50 de ani. La nivel mondial exista o relatie direct proportionala intre numarul cazurilor de cancer mamar si o rata de supravietuire redusa in ceea ce priveste tarile in curs de dezvoltare .

Cancerul de san neinvaziv – este tipul care isi mentine dezvoltarea in canalele sau lobul unde a aparut, prezinta totusi risc moderat de crestere cu invazie locoregionala motiv pentru care necesita monitorizare secventiala.

Carcinomul lobular in situ (LCIS) – este de obicei neivaziv cu localizare si dezvoltare doar in lobulul mamar in care a aparut.

Cancerul de san invaziv –celulele atipice se extind atat local in tesutul mamar, dar pot migra si sistemic frecvent la nivel cerebral, osos, pulmonar si hepatic; este cel mai frecvent tip de cancer mamar.

Carcinom lobular infiltrativ (ILC) –tip ce manifesta caracter invaziv, provine din glandele ductale cu posibila extindere inclusiv sistemica.

Diferite tipuri de carcinoame mamare cu potential invaziv- carcinom medular, carcinom mucinos, tubular.

Cancer mamar inflamator –da sanilor aspect specific inflamator, rosii si calzi, datorita blocarii celulelor atipice in canalele pielii sau in ductele limfatice, cu o crestere rapida.

Abordarea cazurilor se face atat radio si chimioterapic, chirurgical si medicamentos.

Boala Paget –un tip caracterizat specific prin aspectul in „coaja de portocala” pe care il prezinta mamelonul afectat, de obicei unilateral. Se pot manifesta cu secretie sanguina extravazata prin mamelonul afectat, aplatizarea sau inversarea acestuia noduli. Daca ramane localizat, prognosticul este bun.

Tumorile Phyllodes –sunt dezvoltate in tesuturile conjunctive mamare, pot imbraca atat caracter benign, cat si malign, sunt rare si tratamentul lor presupune abord chirurgical.

Noduli indentificati vizual sau palpatoric, modificari de culoare, dimensiune, modificari ale mamelonului (inversare), eruptii cutanate sau cruste perimamelonare, lichid extravazat la nivel mamelonar, durere sau semne de inflamatie, modificari la nivelul axilei de tipul nodulilor, inflamatie, durere.

Se pot asocia semne sistemice de tip oboseala, pierdere ponderala sau manifestari ale neoplaziilor cu alte localizari in cazul in care cancerul mamar are caracter secundar fiind o metastaza a unui alt carcinom care afecteaza organismul.

Initital, cancerul mamar era diagnosticat cu precadere la femeile peste 40 de ani, recent insa sunt studii care demonstreaza incidenta in crestere a acestei patologii in randul femeilor tinere cu o varsta medie sub 30 de ani.

Paleta etiologica este destul de vasta, fiind implicati factori genetici –genele BRCA1 si BRCA2 cel mai frecvent incriminate in aparitia acestei patologii, factori hormonali, virali. Riscul de a dezvolta cancer mamar in cazul in care aceasta afectiune este intalnita la rudele de gradul 1 este mai mare decat in populatia generala.

Expunerea la radiatiile ionizante, alcoolul, fumatul si consumul ridicat de grasimi pot fi factori declansatori ai acestui tip de cancer.
Estrogenii, fie din surse externe in cazul contraceptivelor estro-progestative, fie din sursa interna cum se intampla in pubertatea precoce sau menopauza tardiva expunt tesutul mamar timp mai indelungat la actiunea acestor hormoni responsabili de cresterea si activitatea acestuia. Prin urmare, se pot dezvolta hiperplazii sau transformari celulare. Obezitatea actioneaza prin mecanism similar deoarece reprezinta automat si o cantitate mai mare de estrogeni.
La polul opus, ca factori de protectie se afla menarha dupa 15 ani, alaptarea naturala la san aproximativ un an si activitatea fizica.

Autopalparea periodica a sanilor este recomandata pentru determinarea eventualelor modificari ce pot surveni in ceea ce priveste marimea, forma, culoarea sau nodulii inexistenti anterior, desi studiile clinice nu au pus in evidenta avantaje in ceea ce priveste scaderea ratei mortalitatii. Cu toate acestea, autoexaminarea presupune sansa descoperirii cancerului mamar in faze mai putin avansate fapt care este favorabil tratamentului ulterior.

Screeningul prin ecografie mamara deceleaza prezenta si dimensiunea tumorii, fara alte date semnificative privind consistenta solida sau lichidiana a acesteia. Are avantajul ca este o procedura rapida, noninvaziva si este folosita de rutina in depistarea nodulilor mamari la femeile tinere.

RMN- ul , CT- ul si PET CT-ul (CT cu emisie de protoni) ajuta la identificarea invaziei tesuturilor vecine si a profunzimii acesteia.

Examinarea serologica a markerilor tumorali CA 15-3, CA 27, 29 se utizeaza in monitorizarea pacientelor cu cancer mamar in evolutia dupa tratament fara semnificatii majore in ceea ce priveste stadiul tumorii si fara o specificitate strict la nivelul tesutului mamar, markerul CA15-3 putand avea valori crescute si in alte tipuri de cancere sau afectiuni de alta factura decat cea canceroasa.

Receptorii de estrogen si progesteron, antigenul HER2 aduc informatii cu privire la graul de agresivitate al cancerului si raspunsul la medicatia utilizata pentru contracararea acestuia.

Imunohistochimia (IHC) si biopsia mamara , considerata goldstandard ,aduc precizie diagnosticului reducand semnificativ rezultatele fals pozitive, fiind cele mai bune tehnici de diagnosticare in aceste cazuri.

Clasificarea acestora tine cont de tipul, marimea si gradul de invazie al celulelor atipice in tesutul mamar si/sau tesuturile adiacente, clasificare conform careia exista V stadii de dezvoltare a cancerului mamar.

Stadiul 0 –neinvaziv, celulele tumorale se afla localizate la nivelul unde au inceput sa se dezvolte fara a atinge tesutul din jur, un exemplu fiind carcinomul cu celule ductale in situ (DCIS).

Stadiul 1 –din acest stadiu carcinomul mamar incepe sa dezvolte caracter invaziv. Are doua forme: 1A cu formatiune tumorala sub 2cm si 1B unde sunt prinsi si ganglionii limfatici in care se gasesc celule canceroase mai mari de 0,2 mm.

Stadiul 2 –tot cu doua subtipuri : 2A cu formatiune tumorala in ganglionii limfatici axilari sau in ganglionii limfatici santinela, fara localizare tumorala mamara si 2B cu formatiune tumorala mamara care poate depasi 5 cm, dar fara atingere limfatica axilara.

Stadiul 3 –cu 3 subcategorii : 3A fara formatiune tumorala mamara, dar cu celule tumorale care pot fi gasite in 4-9 ganglioni limfatici axilari sau santinela, 3B cu formatiune tumorala de orice dimensiune, ulceratii tegumentare si atingerea unui grup de pana la 9 ganglioni axilari sau santinela, 3C cu peste 10 ganglioni limfatici axilari, sub- sau supraclaviculari unde poate fi raspandita formatiunea tumorala.

Stadiul 4 –avansat, cu metastaze cerebrale, osoase, pulmonare si hepatice.

Terapia urmareste pastrarea calitatii vietii, ameliorarea simptomelor si prelungirea termenului de supravietuire. Un rol important are si suportul psihologic in aceste cazuri atat pentru confortul pacientei cat si pentru cresterea compliantei la tratament. Din punct de vedere medicamentos se utilizeaza bioriboflavinele pentru inhibarea estrogenica, modulatori selectivi ai receptorilor de estrogen, radioterapie pentru stoparea dezvoltarii formatiunii tumorale si in cazuri favorabile reducerea dimensiunii acesteia, chimioterapice si anticorpi anti receptor HER2 (Trastuzumab) pentru blocarea activitatii celulelor tumorale.

Din punct de vedere chirurgical se practica masectomie in cazurile de cancer mamar difuz, lumpectomie/masectomie partiala in care se realizeaza conservarea partiala a tesutului mamar neafectat de formatiunea tumorala.

Pentru a reduce impactul psihosocial mutilant al unei operatii de masectomie se pot practica operatii de reconstructie a glandei mamare, fie prin implant protetic, fie prin lambou de tesut autolog, cu mentiunea ca recidiva se poate instala si la acest nivel, motiv pentru care pacienta necesita o monitorizare pe termen lung.

Ca terapie adjuvanta pentru scaderea cantitatii de hormoni estrogeni care ar putea creste riscul dezvoltarii cancerului mamar se practica ablatia ovariana realizabila prin radioterapie sau prin metode chirurgicale.

Adjuvante naturiste

Din aceasta categorie plantele cu un continut crescut de acid ganoderic, acid palmitic, acid cumarinic, ergosta, peroxid de ergosteron precum Ganoderma lucidum, Momordica charantia, Carthamus tinctorius, Viscum album au fost studiate de-a lungul timpului ca avand rol in inhibarea proliferarii celulelor tumorale in functie de doza avand efect citotoxic.

Screening-ul si descoperirea precoce pot influenta pozitiv rezultatele terapiei

Diagnosticul precoce al cancerului mamar este legat de nivelul de dezvoltare socio-economica, de dezvoltarea sistemului de sanatate la nivel local si de capacitatea populatiei de a intelege ca aceasta patologie este o problema de sanatate publica.

Mamografia, RMN- ul, SPECT, biopsia cu ac fin sunt printre tehnicile de screening utilizate la ora actuala cu rezultate in depistarea precoce a cancerului mamar sporind eficenta tratamentului initiat in fazele incipiente.

Detectarea precoce joaca un rol major in vindecarea completa a afectiunii cu metode minim invazive. In acest sens este importanta autopalparea regulata a sanilor pentru monitorizarea aparitiei unor noduli si examenele clinice periodice.

Importanta screeningului prin metodele mai sus mentionate joaca un rol important mai ales in cazul persoanelor la risc de a dezvolta neoplazii ale glandelor mamare.

Ulterior stabilirii diagnosticului de cancer mamar, este de preferat abordarea multidisciplinara a patologiei cu o echipa medicala formata din medici oncologi, ginecologi, chirurgi, psiholog, radiolog.

Cu un diagnostic in stadiile incipiente si datorita numeroaselor metode terapeutice existente, prognosticul in cazul cancerului mamar poate fi unul favorabil cu o crestere a ratei de supravietuire.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5625777/
https://breastcancernow.org/information-support/have-i-got-breast-cancer/signs-symptoms-breast-cancer
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/breast-cancer/in-depth/breast-cancer-staging/art-20045087
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28492725/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28218347/