Cancerul mamar - metode de screening si factori de risc
Dr. Andreea Vinca
Medic Oncologie Medicala
Clinica: Institutul Regional de Oncologie, Iasi
Generalitati
SusCancerul de san poate incepe din diferite parti ale sanului. Majoritatea neoplasmelor mamare incep in canalele care transporta lapte la mamelon (cancere ductale).
Unele incep in glandele care produc lapte matern (cancere lobulare). Exista si alte tipuri de cancer mamar care sunt mai putin frecvente. Un numar mic de cancere incep in alte tesuturi ale sanului.
Aceste tipuri de cancer se numesc sarcoame si limfoame si nu sunt considerate cu adevarat cancer de san.
Multe tipuri de cancer mamar sunt descoperite in cadrul unor mamografii de screening care pot detecta cancerele intr-un stadiu incipient, adesea inainte de a fi resimtite si inainte ca simptomele sa se dezvolte.
Cuprins articol
Semne si simptome
SusDiagnosticarea cancerului mamar cat mai curand posibil va ofera o sansa mai buna de tratament cu succes. Testele de screening pot ajuta la diagnosticarea neoplasmului in stadiile incipiente, inainte de aparitia oricaror simptome.
Cel mai frecvent semn al cancerului de san este aparitia unei mase tumorale (nodul) de consistenta ferma, nedureroasa, cu suprafata neregulata.
Alte simptome posibile ale cancerului mamar includ:
- Umflarea intregului sau a unei parti a sanului;
- Iritarea pielii mamelonare (uneori aratand ca o coaja de portocala);
- Retractia pielii la nivelul unei zone a sanului;
- Moderata retractie a mamelonului;
- Secretii mamelonare seroase sau sanguinolente;
- Deformari ale sanului;
- Adenopatii axilare ipsilaterale (de aceeasi parte).
Desi oricare dintre aceste simptome poate fi provocat de alte lucruri decat cancerul de san, daca le aveti, acestea ar trebui raportate la un medic specialist, astfel incat cauza sa poata fi gasita.
Factori de risc
Sus- Consumul de alcool este clar asociat cu un risc crescut de cancer mamar. Riscul creste odata cu cantitatea de alcool consumata. Comparativ cu cei care nu consuma alcool, femeile care consuma o bautura alcoolica pe zi au o crestere foarte mica a riscului.
Cei care consuma 2 - 3 bauturi pe zi au un risc cu aproximativ 20% mai mare decat femeile care nu consuma alcool.
Consumul excesiv de alcool este cunoscut pentru cresterea riscului de aparitie a altor tipuri de cancer.
Societatea Americana de Cancer recomanda ca femeile care beau sa nu consume mai mult de 1 bautura pe zi.
- Obezitatea - fiind supraponderali sau obezi dupa menopauza creste riscul de cancer mamar. inainte de menopauza, ovarele produc cea mai mare parte a estrogenului, tesutul gras neproducand decat o cantitate mica.
Dupa menopauza (cand ovarele nu mai produc estrogen), cea mai mare parte a estrogenului unei femei provine din tesutul adipos.
Avand mai mult tesut adipos dupa menopauza poate creste nivelul de estrogen si creste riscul de a dezvolta cancer de san. De asemenea, femeile supraponderale tind sa aiba niveluri mai mari de insulina din sange.
Societatea Americana de Cancer recomanda ca adultii sa faca cel putin 150 de minute de sport de intensitate moderata sau 75 de minute de intensitate ridicata in fiecare saptamana (sau o combinatie a acestora), de preferinta raspandite pe parcursul saptamanii.
- Femeile care nu au avut copii sau care au avut primul copil dupa varsta de 30 de ani au un risc usor mai mare de cancer de san.
- Femeile care nu alapteaza - unele studii sugereaza ca alaptarea poate scadea usor riscul de cancer mamar, mai ales daca este continuat timp de 1 pana la 2 ani.
- Contraceptivele - din cauza continutului de hormoni, ceea ce ar putea creste riscul de cancer mamar.
- Terapia hormonala dupa menopauza - terapia hormonala cu estrogen (adesea combinata cu progesteronul) a fost utilizata de mai multi ani pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor menopauzei si la prevenirea osteoporozei.
Acest tratament se desfasoara cu numeroase nume, cum ar fi terapia hormonala post-menopauza (PHT), terapia de substitutie hormonala (HRT) si terapia hormonala menopauza (MHT).
Exista 2 tipuri principale de terapie hormonala. Pentru femeile care au inca un uter (uter), medicii prescriu in general estrogen si progesteron (cunoscut sub numele de terapie hormonala combinata sau HT).
Progesteronul este necesar deoarece singurul estrogen poate creste riscul de cancer al uterului. Pentru femeile care au avut o histerectomie (care nu mai au uter), se poate utiliza doar estrogen. Aceasta se numeste terapie de substitutie estrogenica (ERT) sau doar terapie cu estrogen (ET).
- Implanturile mamare siliconice pot provoca formarea de tesut cicatricial in san. Anumite tipuri de implanturi mamare pot fi legate de un tip rar de cancer numit limfom anaplazic de celule mari (ALCL).
Este uneori denumita limfom anaplazic cu celule mari asociate implantului mamar (BIA-ALCL). De obicei, raspunde bine la tratament.
- Istoricul familial - persoanele care au rude apropiate care au suferit de cancer mamar sau cancer ovarian prezinta un risc mai crescut de a dezvolta cancer mamar.
Cele mai multe cazuri de cancer mamar nu sunt ereditare (acesta nu se transmite genetic), desi unele studii au demonstrat ca anumite gene, cunoscute sub numele de BRCA1 si BRCA 2, pot creste riscul de dezvoltare a cancerului atat mamar, cat si ovarian.
Este posibil ca aceste gene sa fie transmise de la parinte la copil. O a treia gena (TP53) este, de asemenea, asociata cu risc crescut de cancer mamar.
Recomandari pentru diagnosticarea precoce
SusMamografia
Societatea de cancer Americana recomanda teste de screening pentru femeile cu risc mediu de cancer mamar.
Pentru screening, o femeie este considerata a avea un risc mediu daca nu are o istorie personala a cancerului de san, un istoric familial puternic al cancerului de san sau o mutatie genetica, cunoscuta pentru cresterea riscului de cancer mamar (cum ar fi Gena BRCA) si nu a avut radioterapie toracica inainte de varsta de 30 de ani.
• Femeile intre 40 si 44 au optiunea de a incepe examinarea cu mamografie in fiecare an.
• Femeile intre 45 si 54 ar trebui sa efectueze mamografii in fiecare an.
• Femeile in varsta de 55 de ani si mai mari pot trece la o mamograma la doi ani sau pot alege sa continue mamografiile anuale.
O mamografie poate gasi modificari ale sanului inainte ca simptomele fizice sa se dezvolte.
Examenul clinic mamar
Acesta se face fie de catre un specialist in domeniul sanatatii (examene clinice la san), fie de catre dvs. (auto-examinare a sanului). Femeile ar trebui sa fie familiarizate cu modul in care sanii lor arata in mod normal si sa raporteze orice schimbare unui medic.
Societatea Americana de cancer a facut recomandari de screening pentru femeile cu risc ridicat de cancer mamar. Femeile care prezinta un risc crescut de cancer mamar, bazat pe anumiti factori, ar trebui sa obtina un RMN si o mamografie in fiecare an, de obicei incepand cu varsta de 30 de ani.
Riscul este crescut la femeile care:
- prezinta un risc de cancer de san in jur de 20% pana la 25% sau mai mare, in functie de instrumentele de evaluare a riscului care se bazeaza in principal pe istoricul familiei;
- au o mutatie genetica cunoscuta de BRCA1 sau BRCA2 (pe baza faptului ca au efectuat teste genetice);
- au o ruda de gradul intai (parinte, frate, sora sau copil) cu o mutatie genetica BRCA1 sau BRCA2 si nu au avut testari genetice;
- au facut radioterapie la piept cand aveau varste cuprinse intre 10 si 30 de ani;
- prezinta sindromul Li-Fraumeni, sindromul Cowden sau sindromul Bannayan-Riley-Ruvalcaba sau au rude de gradul intai cu unul dintre aceste sindroame.
Metode de diagnostic
SusMetodele de diagnostic a cancerului mamar sunt: mamografia, ecografia mamara, RMN, biopsia.
Tratament
Tratamentul cancerului mamar se va face in functie de diferiti factori, avand urmatoarele tipuri de tratament: chirurgical, radioterapie, chimioterapie, hormonoterapie.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Medici specialisti Oncologie
- Dr. Mircea Dragos Median - Spitalul clinic FILANTROPIA
- Dr. Mihai Lesaru - Institutul clinic Fundeni
- Conf. dr. Alexandru Blidaru - Institutul oncologic prof. dr. ALEXANDRU TRESTIOREAN
- Dr. Radu Iulian Mitrica - Institutul oncologic prof. dr. ALEXANDRU TRESTIOREAN
- Dr. Dan Corneliu Jinga -
Articole recomandate
- Cancerul mamar creste riscul unei alte tumori?
- Bolile cardiovasculare, cauze si factori de risc
- Strategii inteligente pentru a preveni recidiva infectiei fungice a unghiilor
- Dr. Eugen CANE, medic primar obstetrica-ginecologie, ne vorbeste despre canc ...
- Sindromul Li-Fraumeni si riscul de cancer
- Viata bate filmul! Urmareste "Nephro", un scurtmetraj inspirat din experientele reale ale pacientilor dializati
- Recomandari pentru evitarea dezvoltarii neoplaziei mamare
- Teste screening recomandate femeilor
- Cancerul mamar, metastatic sau recidivant