Semne ale cancerului cavitatii bucale ce nu trebuie ignorate

Cavitatea bucala include buzele, mucoasa interioara a buzelor si obrajilor (mucoasa bucala), dintii, gingiile, doua treimi anterioare ale limbii, regiunea sublinguala si bolta palatina (palatul tare).

Orofaringele este segmentul mijlociu al faringelui si incepe acolo unde se termina cavitatea orala.

Acesta continua nazorafaringele de la nivelul palatului moale si comunica anterior cu cavitatea bucala propriu-zisa, prin intermediul istmului orofaringian, care este delimitat superior de palatul moale, lateral de arcurile palatoglose si inferior de 1/3 posterioara a limbii.

Inferior, orofaringele se continua pana la marginea superioara a epiglotei. Cavitatea orala si orofaringele va ajuta sa respirati, sa vorbiti, sa mancati, sa mestecati si sa inghititi.

Acestea se incadreaza in trei categorii generale:

- Tumori benigne: nu sunt cancer, nu invadeaza alte tesuturi si nu se raspandesc in alte parti ale corpului;

- Stadiul precanceros: reprezinta cresterea inofensiva care se poate transforma in cancer in timp;

- Tumorile maligne sunt cresteri care se pot dezvolta in tesuturile din apropiere si se pot raspandi in alte parti ale corpului.

Tumori benigne

Multe tipuri de tumori benigne si modificari asemanatoare tumorilor pot incepe in gura sau in gat, cum ar fi:

- Granulomul eozinofilic;
- Fibrom;
- Tumorile celulare granulare;
- Leiomiomul;
- Osteocondromul;
- Granulom piogenic;
- Rabdomiom.

Tumori odontogene (tumori care incep in tesuturile care formeaza dinti)

Aceste tumori non-canceroase incep de la diferite tipuri de celule si au o varietate de cauze. Unele dintre ele pot provoca probleme, dar nu sunt susceptibile de a pune viata in pericol.

Tratamentul obisnuit pentru aceste tipuri de tumori este o interventie chirurgicala pentru a le elimina complet, deoarece prezinta un risc de a creste in volum.

Afectiuni precanceroase

Leucoplazia si eritroplazia (posibile afectiuni precanceroase)

Leucoplazia si eritroplazia sunt termeni utilizati pentru a descrie anumite tipuri de modificari ale tesutului care pot fi observate in gura sau gat.

Leucoplazia se caracterizeaza prin depunerea placilor cu o coloratie albicioasa. Pot sa apara oriunde in cavitatea orala, dar se dezvolta cu predilectie la nivelul limbii, pe partile laterale ale acesteia si la nivelul mucoasei jugale (interiorul obrajilor).

Eritroplazia este definita ca pata sau placa rosie, cu suprafata catifelata, singulara sau mai multe, cu tendinta de confluare, in general bine delimitate, dar cu contur neregulat.

Displazia este clasificata ca usoara, moderata sau severa, pe baza modului in care tesutul este anormal sub microscop.

Cele mai frecvente cauze de leucoplazie si eritroplazie sunt fumatul si tutunul de mestecat.

Protezele prost fixate care se freaca de limba sau de interiorul obrajilor pot provoca, de asemenea, aceste modificari. Dar, uneori, nu exista o cauza clara. Displazia va disparea adesea daca este eliminata cauza.

O biopsie este singura modalitate de a sti cu certitudine daca o zona de leucoplazie sau eritroplazie contine celule precanceroase sau canceroase. Majoritatea cazurilor de leucoplazie nu se transforma in cancer.

Cavitatea orala si cancerele orofaringiene

Diferitele parti ale cavitatii orale si orofaringe sunt alcatuite din mai multe tipuri de celule. Diferitele tipuri de cancer pot incepe in fiecare tip de celula.

Aceste diferente sunt importante, deoarece ele pot influenta optiunile de tratament ale unei persoane si prognozele (perspectivele).

- Carcinoame cu celule scuamoase: aproape toate (peste 90%) dintre cancerele din cavitatea orala si orofaringe sunt carcinoame cu celule scuamoase, numite si cancere celulare scuamoase.

- Carcinomul verucos este un tip de carcinom cu celule scuamoase care reprezinta mai putin de 5% din toate cazurile de cancer oral.

Este un cancer de grad scazut (in crestere lenta), care rar se extinde in alte parti ale corpului, dar poate creste adanc in tesutul din apropiere.

Alte tipuri de cancer in cavitatea orala si orofaringe

Exista multe tipuri de cancere minore ale glandelor salivare, incluzand carcinomul adenoid chistic, carcinomul mucoepidermoid si adenocarcinomul polimorf de grad scazut.

Consumul de tutun si de alcool sunt doi dintre cei mai puternici factori de risc pentru cavitatea orala si cancerele orofaringiene.

• Fumatul: Fumatorii sunt de multe ori mai predispusi decat nefumatorii sa dezvolte aceste tipuri de cancer.

Fumul de tigara poate cauza cancer in orice zona a gurii sau gatului. De asemenea, poate provoca cancere ale laringelui, plamanilor, esofagului, rinichilor, vezicii urinare si multe alte organe.

Fumul este legat de un risc foarte mare de cancer in partea buzelor care ating tigara.

Este important ca fumatorii care au fost tratati pentru cavitatea orala sau pentru cancerul orofaringian sa renunte la fumat, chiar daca pare a fi vindecat cancerul. Continuarea fumatului creste riscul de a dezvolta un al doilea cancer in gura, gat, laringe sau plaman.

• Consumul de alcool creste riscul de a dezvolta cavitati orale si cancere orofaringiene. Aproximativ 7 din 10 pacienti cu cancer oral sunt consumatori de etanol.

• Infectia cu papilomavirus uman (HPV): Papillomavirusul uman (HPV) este un grup de peste 150 de tipuri de virusuri. Se numesc papilomavirusuri deoarece unele dintre ele provoaca un tip de crestere numita papilom.

Tipul asociat cu cancer la gat (inclusiv cancerul orofaringel) este HPV16. Majoritatea persoanelor care sufera de infectii cu HPV ale gurii si gatului nu au simptome si numai un procent foarte mic dezvolta cancer orofaringian. Numarul cancerelor orofaringiene legate de HPV a crescut dramatic in ultimele decenii.

• Sexul: Cancerul oral si orofaringian sunt de doua ori mai frecvente la barbati decat la femei. Acest lucru s-ar putea datora faptului ca barbatii au fost mai predispusi sa foloseasca tutun si alcool in trecut.

• Varsta: Cancerul cavitatii orale si orofaringelului dureaza de obicei multi ani pentru a se dezvolta, astfel incat acestea nu sunt obisnuite la tineri. Majoritatea pacientilor care sufera de aceste tipuri de cancer sunt mai in varsta de 55 de ani.

• Lumina ultravioleta (UV) este principala sursa de lumina UV pentru majoritatea oamenilor. Cancerul buzei este mai frecvent la persoanele care au locuri de munca in aer liber unde sunt expuse la lumina soarelui pentru perioade lungi de timp.

• Sistem imunitar slabit: Cavitatea orala si cancerele orofaringiene sunt mai frecvente la persoanele care au un sistem imunitar slab.

Un sistem imunitar slab poate fi cauzat de anumite boli prezente la nastere, de sindromul imunodeficientei dobandite (SIDA) si de anumite medicamente (cum ar fi cele administrate dupa transplantul de organe).

• Sindroame genetice: Persoanele cu anumite sindroame cauzate de defectele mostenite (mutatii) la anumite gene prezinta un risc foarte mare de cancer la nivelul gurii si gatului:

Anemia Fanconi este o afectiune care poate fi cauzata de defectele mostenite in mai multe gene care ajuta la repararea ADN-ului. Persoanele cu acest sindrom au adesea probleme de sange la o varsta frageda, ceea ce poate duce la leucemie sau anemie aplastica. Ei au, de asemenea, un risc foarte mare de cancer la nivelul gurii si gatului.

Diskeratoza congenita este un sindrom genetic care poate provoca anemie aplastica, eruptii cutanate si anormale ale unghiilor si picioarelor. Persoanele cu acest sindrom au, de asemenea, un risc foarte mare de a dezvolta cancer la nivelul gurii si gatului la o varsta frageda.

• Apa de gura: Unele studii au sugerat ca apa de gura cu un continut ridicat de alcool poate fi legata de un risc mai mare de cancer oral si orofaringian. Dar cercetarile recente au pus la indoiala aceste rezultate.

Studierea acestei legaturi posibile este complicata de faptul ca fumatorii si consumatorii frecventi (care au deja un risc crescut de aparitie a acestor tipuri de cancer) au o probabilitate mai mare de a folosi apa de gura decat persoanele care nu fumeaza si nici nu beau.

Semnele si simptomele posibile ale cavitatii orale si ale cancerelor orofaringiene includ:

- Odinofagie (dureri la inghitire);

- Disfagie (dificultatea de a inghiti);

- Ulceratii la nivelul cavitatii bucale sau la nivelul buzei;

- Probleme de mestecat sau inghitire;

- Probleme la mutarea maxilarului sau a limbii;

- Amortirea limbii sau a altor zone ale gurii;

- Umflarea maxilarului care provoaca protezele dentare sa se potriveasca prost sau sa nu se simta confortabil;

- Slabirea dintilor sau durerea in jurul dintilor sau maxilarului;

- Schimbari de voce;

- Pierdere ponderala;

- Dispnee.

Putem folosi urmatoarele metode de diagnostic:

- laringoscopie indirecta;
- laringoscopie directa;
- panendoscopie;
- biopsie;
- citologie exfoliativa;
- test HPV;
- CT;
- PET;
- RMN;
- examen dentar.

Tratament

In functie de diferiti factori vom alege intre urmatoarele metode de tratament: chirurgie; radioterapie; chimioterapie; terapie biologica si terapie paliativa.