Rolul sportului in preventia cancerului

Sportul este una dintre cele mai vechi activitati. Istoria lui incepe inca din antichitate, gimnastica fiind un obicei important la persoanele din Grecia antica.

In plus, in aceasta perioada s-au pus bazele primelor olimpiade. Ulterior dupa caderea Imperiului Roman, formele organizate de sport au s-au imputinat, insa au renascut in secolele 18 si 19.

In zilele noastre sportul a ajuns un adevarat spectacol si o mare afacere.

In cantitate adecvata sportul este esential pentru o viata lunga si sanatoasa. Beneficiile lui pentru sanatate si pentru buna functionare a organismului sunt nenumarate. Printre acestea cele mai importante sunt:
- mentinerea unei greutati adecvate
- reducerea riscului de cancer
- imbunatatirea starii generale si reducerea nivelului de stres
- reducerea riscului de boli cardivasculare
- reducerea riscului de osteoartrita
- reducerea riscului de dementa si depresie
- reducerea riscului de cadere in cazul varstnicilor

Beneficiile se pot observa chiar si in urma unor activitati fizice usoare, dar regulate.
Studii recente arata ca timpul petrecut stand, perioade lungi ar putea avea un impact negativ, asupra starii de sanatate si ar creste riscul de cancer, boli cardiovasculare, diabet de tip 2 si obezitate.

Acest impact negativ s-ar parea ca este prezent, chiar si daca persoanele sunt in restul timpului active.

Sportul poate ajuta la mentinerea unei greutati adecvate si astfel sa reduca riscul pentru 11 cancere:
- de san
- de intestin
- de prostata
- pancreatic
- esofagian
- de vezica biliara
- de uter si ovare
- mielom
- tiroidian
- meningiom

Astfel este redus riscul pentru 3 dintre cele mai comune cancere (prostata, san si intestin) si pentru 3 dintre cele mai greu de tratat (pancreatic, vezica biliara si esofag).

Exista multiple mecanisme prin care activitatea fizica reduce riscul de cancer, unele avand legatura cu greutatea altele care nu au legatura cu aceasta.

Nu toti obezii dezvolta cancer, dar riscul este mai mare. Studiile din Statele Unite ale Americii arata ca pana la 20% din cazurile de cancer au legatura cu obezitatea.

Tesutul adipos nu este un material inert, ci are celule intens active din punct de vedere metabolic, prin secretia hormonilor, care stimuleaza cresterea secretia hormonilor sexuali si stimularea inflamatiei.

Astfel mentinerea unei mase adecvate si efectuarea de exercitii fizice poate reduce nivelul de insulina si estrogeni din organism. Acesti hormoni stimuleaza diviziunea celulara, astfel crescand riscul de cancer.

De asemenea reglarea greutatii permite si modificarea echilibrului dintre leptina si adiponectina.

Astfel, in urma scaderii in greutate scade nivelul de leptina, care in cantitati mari ar putea creste riscul de cancer de san. In plus creste nivelul de adiponectina, care are proprietati antiinflamatorii si reduce angiogeneza.

De asemenea, greutatea adecvata si efortul fizic stimuleaza sistemul imun, astfel incat este mai usor sa detecteze si sa elimine celulele canceroase. Activitatea fizica regulata faciliteaza tranzitul intestinal si astfel substantele periculoase din alimente pot sa fie eliminate, dar de asemenea reduce si nivelul de inflamatie din organism, care ar putea stimula diviziunea celulara.

Studiile recente au aratat diverse beneficii ale sportului practicat inainte de diagnosticul de cancer, in functie de tipul acestuia.

Astfel barbatii, care practicau sport si au fost diagnosticati cu cancer de prostata au avut forme mai putin agresive, scorul Gleasson mai mic, nivelul PSA mai redus si o mortalitate mai scazuta.

In cazul cancerului de san reducerea riscului de cancer este similara atat in randul femeilor premenopauza cat si postmenopauza.

Persoanele care sunt diagnosticate cu cancer ar trebui de asemenea sa incerce sa faca activitati sportive. Astfel persoanele, care reusesc sa aiba o activitate fizica constanta au risc mai scazut de recurenta, toxicitate medicamentoasa complicatii ale bolii si o supravietuire mai buna.

Complicatiile si riscurile, pe care le previn in principal sunt: trombembolismul, oboseala, modificarile de greutate, dureri articulare, limfedemul, depresie si tulburari cognitive.

Ameliorarea oboselii legate de cancer este foarte importanta deoarece aceasta poate impacta semnificativ calitatea vietii. Aceasta oboseala apare datorita stresului oxidativ generat de cancer.

Corpul raspunde diferit la efortul fizic efectuat in functie de tipul de cancer. Indexul de oboseala este redus in cancere ginecologice, cancere de sange, cancere colorectale si cancer de san. Tensiunea arterial sistolica scade in cancerele ginecologice si de san.

Frecventa cardiaca scade in cancerele colorectale si de san.

Astfel in cazul cancerului de san, femeile care au efectuat plimbari de cel putin 3 ore pe saptamana au avut o rata a recurentelor mai scazuta si o supravietuire generala mai buna. De asemenea in cazul efectuarii a cel putin 2,5 ore de exercitii, mortalitatea de orice cauza a scazut cu 60%. Unele medicamente utilizate pentru tratarea cancerului influenteaza densitatea osoasa, astfel incat un program regulat de exercitii ar putea sa amelioreze impactul. De asemenea inhibitorii de aromataza ar putea determina afectare cognitiva, ce ar putea sa fie ameliorata de sport.

Pacientii cu cancer de colon, care fac cel putin 2 zile pe saptamana sport, ar putea avea crestere a supravietuirii la 5 ani cu 15%. De asemenea apare si o scadere a riscului de recurenta.

Barbatii cu cancer de prostata, ce efectueaza activitate fizica periodic pe durata tratamentului au calitatea vietii mai buna, iar riscul de recurenta este mai mic. De asemenea, progresia PSA a fost mai redusa.

Studiile arata ca efectuarea de cel putin 3 ore de activitate fizica riguroasa determina o reducere a decesului legat de cancer cu 61%.

In cazul pacientilor cu cancer de plaman se imbunatateste functia si masa musculara, functia pulmonara si starea psihologica.

Si in cazul activitatilor fizice efectuate dupa diagnosticul de cancer, beneficiile sportului difera in functie de tipul de cancer.

Ulterior tratarii cancerului pacientii mai prezinta efecte pe termen lung. Unele ar putea sa fie ameliorate prin sport.

Astfel un program de exercitii fizice supravegheat ar putea reduce oboseala cronica legata de cancer. De asemenea, sportul efectuat dupa terapia cancerului ar putea reduce anxietatea si depresia.

Recomandarile societatilor de medicina spun ca un adult ar trebui sa faca cel putin 150 minute de activitate fizica moderata sau 75 de minute de activitate fizica intensa pe saptamana.

Persoanele, care nu au mai facut efort fizic de mult timp ar trebui sa inceapa sesiuni mai usoare si mai scurte de sport.

De asemenea, sportul este un obicei ce ar trebui invatat inca din copilarie, astfel incat un copil ar trebui sa faca zilnic minim o ora de activitate moderata, iar pe parcursul saptamanii sa existe si 3 zile cu activitate crescuta.

Exemple de activitati fizice moderate sunt: mers rapid cel putin 3 kilometri, ciclism usor, dans, gradinarit, softball, golf, tenis la dublu. Exemple de activitati fizice intense sunt: inotul, alergatul, fotbalul, baschetul, tenis la simplu.

Un aspect foarte important de mentionat este utilizarea cremei de soare, in cazul in care se efectueaza activitati fizice in aer liber, datorita riscului de melanom.

Sportul este probabil una din activitatile cu cele mai multe beneficii. Studii legate de impactul activitatilor fizice asupra pacientilor cu cancer abia au inceput sa fie efectuate astfel ca, in viitor e posibil sa observam rezultate chiar mai bune decat cele de pana acum.

Bibliografie
https://www.linkedin.com/pulse/evolution-sports-from-ancient-origins-modern-day-alimo-msc/
https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/causes-of-cancer/physical-activity-and-cancer/what-are-the-benefits-of-exercise
https://www.cancer.org/cancer/latest-news/how-exercise-can-lower-cancer-risk.html#:~:text=According%20to%20the%20American%20Cancer,endometrium%2C%20and%20possibly%20pancreatic%20cancer.