Nefroangioscleroza benigna si maligna

Nefroangioscleroza sau nefroscleroza este un tip de patologie renala cronica, ce se caracterizeaza prin rigidizarea arterelor de calibru mic de la nivelul rinichilor. Prin afectarea arteriala renala poate aparea disfunctia renala si eventual insuficienta renala.

In functie de etiologie si tablou clinic, exista mai multe tipuri de nefroscleroza ce pot afecta rinichii unui pacient:

• Nefroscleroza hipertensiva.  Acest tip apare la pacientii cu hipertensiune arteriala necontrolata, prezenta de multi ani. Presiunea arteriala crescuta duce in timp la lezarea arterelor de la nivel renal, pana la rigidizarea acestora si pierderea functiei de filtrare.

• Nefroscleroza diabetica.  La pacientii cu diabet zaharat, la care boala nu este gestionata corespunzator, nefroscleroza este o complicatie frecventa. Vasele arteriale de calibru mic se distrug in timp, inclusiv cele de la nivel renal.

• Boala renala ateroembolica. Embolia reprezinta deplasarea unor fragmente straine prin vasele de sange. Ateroembolia se produce atunci cand componentele unei placi de aterom (proteine, grasimi si alte reziduuri) se desprind si circula prin vasele arteriale pana la un anumit teritoriu. Atunci cand embolii ajung la arterele renale, le ingusteaza calibrul, le rigidizeaza si scad filtrarea glomerulara renala.

• Glomeruloscleroza focal segmentara.  In cadrul acestei patologii renale cronice, o singura portiune din fiecare rinichi este afectat, fiind cicatrizat in timp. Astfel o regiune din rinichi va ramane functionala, in timp ce o parte va fi cicatrizata complet si cu functie foarte limitata.

• Pielonefrita cronica. O infectie renala cronica poate afecta parenchimul renal si sistemul pielocaliceal, acel sistem prin care se filtreaza sangele si se produce urina. Apare inflamatia la nivelul unuia sau ambilor rinichi, inflamatie ce duce la distrugerea vasculara arteriala in timp.

Toate aceste tipuri pot fi atat benigne cat si maligne.
In ceea ce priveste diferenta dintre cele doua forme, nefroscleroza maligna apare atunci cand simptomele sunt severe si implica si afectare neurologica. Barbatii fac mai des forme severe, maligne de nefroscleroza decat femeile, iar varsta de peste 40 de ani si fumatul cresc de asemenea acest risc. Nefroscleroza maligna include semne si simptome precum tulburarile de vedere, cefaleea severa, edemul papilar, insuficienta cardiaca acuta, degradare neurologica.

Cauzele comune de nefroangioscleroza includ hipertensiunea arteriala si diabetul zaharat necontrolat, glomerulonefrita cronica, infectiile urinare recidivante.

Alti factori de risc sunt obezitatea, fumatul, patologia cardiaca, instoricul familial de afectiuni renale, utilizarea cronica a unor medicamente precum antiinflamatoarele non-steroidiene.

Desi tabloul clinic poate varia ca intenstitate, majoritatea pacientilor cu nefroscleroza vor avea cel putin cateva dintre urmatoarele simptome:
• Tensiune arteriala crescuta patologica
• Edeme la nivelul picioarelor, gleznelor, mainilor, fetei
• Retentie de lichide
• Modificari ale debitului urinar si modificari de culoare a urinii
• Slabiciune si fatigabilitate
• Apetit scazut
• Prurit tegumentar
• Greata si varsaturi

Intrucat nefroangioscleroza este deseori o complicatie a unor patologii preexistente, prin controlul acestor afectiuni de fond se poate preveni instalarea nefrosclerozei.

Gestionarea si reducerea factorilor de risc precum diabetul, hipertensiunea arteriala, fumatul sunt esentiale pentru a preveni nefroscleroza.

Alte modificari ale stilului de viata importante pentru preventie sunt limitarea consumului de alcool, exercitiile fizice regulate, mentinerea unei diete sanatoase si a unei greutati optime, precum si mentinerea unui nivel sanatos de colesterol in sange.

Este de asemenea important sa continuati consulturile regulate la medic, pentru a monitoriza functia renala constant.

Daca medicul va suspecteaza de nefroangioscleroza sau alta patologie renala, acesta va efectua multiple teste diagnostice pentru a ajunge la un diagnostic final exact.

Aceste teste paraclinice includ:

• Teste ale functiei renale. Aceste analize masoara nivelul de creatinina, uree si alti markeri renali din sange, care indica functia renala. Nivelurile anormale sugereaza afectarea renala arteriala sau de alta cauza.

• Examenul de urina. Acest test masoara anumite substante in urina, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ. Prezenta proteinelor, a hematiilor si electrolitilor pot conduce diagnosticul catre nefroangioscleroza.

• Examinare CT. Nefroscleroza poate fi vizualizata cu ajutorul testelor imagistice precum un CT abdomino-pelvin, intrucat regiunile cicatrizate de la nivelul rinichiului vor avea aspect caracteristic.

• Examinare RMN. Asemanator examinarii CT, un test RMN va vizualiza zonele cicatrizate nefunctionale de la nivel renal.

• Biopsia renala. Biopsia renala implica prelevarea unui mic fragment de tesut renal si analiza acestuia sub microscop. Biopsia are insa un risc hemoragic important si nu se recomanda de rutina.

• Alte teste. In plus fata de analize si teste imagistice, medicul va efectua un examen obiectiv, va recomanda un consult cardiologic si va efectua o ecografie abdominala. Toate acestea vor orienta diagnosticul catre o patologie renala.

In lipsa tratamentului, nefroscleroza poate da complicatii precum proteinuria si insuficienta renala, anemia si hipertensiunea arteriala severa. Hipertensiunea arteriala este atat un factor de risc pentru nefroscleroza, cat si consecinta afectarii renale.
Pacientii cu hipertensiune arteriala severa au sanse mai mari de infarct miocardic, accident vascular cerebral si alte patologii cardio-vasculare.

Anemia da simptome precum slabiciunea, fatigabilitatea si riscul crescut de infectie. Prin pierderea proteinelor in urina (proteinurie) pot aparea retentia lichidiana si scaderea masei musculare. Nu in ultimul rand, orice afectiune renala duce la dezechilibre electrolitice, acido-bazice si hidrice in organism.

Nefroangioscleroza poate evolua rapid catre boala renala in stadiu terminal, cu necesar de dializa si transplant renal.

Optiunile de tratament variaza de la modificari ale stilului de viata, la tratament medicamentos si dializa sau chiar interventii chirurgicale. Tratamentul optim depinde de stadiul bolii renale si de factorii de risc, respectiv comorbiditatile pacientului.

Modificarile stilului de viata includ scaderea in greutate pentru pacientii cu obezitate, reducerea aportului de sare, exercitiile fizice de intensitate moderata, evitarea fumatului si a consumului de alcool. Acestea pot reduce in primul rand riscul de complicatii, dar si severitatea bolii renale deja instalate.

In ceea ce priveste tratamentul medicamentos, medicamentele sunt prescrise pentru a controla simptomele pacientului si pentru a mentine sub control diabetul zaharat, hipertensiunea, proteinuria, inflamatia. Majoritatea pacientilor vor avea o combinatie de medicamente.

Dializa poate fi necesara pentru pacientii cu enfroscleroza avansata, la care functia renala nu mai poate fi ameliorata prin tratament medicamentos. Dializa sau hemodializa este procesul de filtrare artificiala a sangelui, cu ajutorul unui aparat special care preia functia renala.

In unele cazuri, transplantul renal devine singura optiune curativa de tratament, atunci cand alte optiuni nu mai sunt eficiente.

Nefroangioscleroza are cauze multiple si este o patologie renala cronica, deseori fiind rezultatul altor afectiuni. Simptomele variaza si sunt multiple, iar in formele severe (maligne) apare si afectare neurologica.

Discutati cu medicul dumneavoastra inca de la primele simptome, pentru a preveni degradarea functiei renale.

Bibliografie:
https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/benign-nephrosclerosis
https://www.lybrate.com/topic/nephrosclerosis