Managementul durerii din cancer - Controlul durerii canceroase

In unele tipuri si stadii ale cancerului durerile pot fi foarte severe. Cu toate acestea, faptul ca o persoana are cancer nu inseamna ca va fi nevoita sa traiasca cu dureri.

Majoritatea persoanelor care au cancer sunt capabile sa isi controleze in mod eficient durerea.

Durerea din cancer poate fi ameliorata, aproape intotdeauna, daca:

- intre pacient si echipa medicala exista o colaborare foarte buna privind realizarea unei strategii terapeutice pentru combaterea durerii

- pacientul invata diferite metode de ameliorare a durerii, inclusiv terapia medicamentoasa si alte metode terapeutice, cum ar fi relaxarea si biofeedback-ul

- pacientul reuseste sa realizeze o strategie terapeutica prin care poate controla eficient durerea.

De retinut!
Durerea din cancer poate fi controlata. Cea mai buna strategie terapeutica pentru controlul durerii este cea realizata de pacient in colaborare cu echipa medicala si care ofera pacientului suficienta flexibilitate pentru nevoile sale. Pacientul este cel care decide in privinta dozelor terapeutice, in functie de intensitatea durerii si starea sa generala.

Se recomanda administrarea medicatiei antialgice conform recomandarilor medicale. Nu se recomanda intarzierea administrarii medicamentelor antialgice pentru ca durerea sa nu devina severa. Medicamentele antialgice au eficienta maxima daca se utilizeaza inca de la debutul durerii, inainte ca aceasta sa devina severa.

Riscul de aparitie a dependentei fata de medicamentele antialgice, ca de exemplu morfina, este foarte mic. Ingrijorarea pacientului privind aparitia dependentei de medicamente nu ar trebui sa-l impiedice sa-si administreze medicatia respectiva.

O parte din strategia terapeutica privind ameliorarea durerii este si tratarea unor afectiuni, ca de exemplu depresia, anxietatea sau tulburari ale somnului care pot accentua durerea.

Uneori persoanele incearca sa "traiasca cu" durerea cauzata de cancer deoarece acestea cred in mituri.

Mitul 1: Durerea este doar o parte din cancer.
Adevarul: Aproape intotdeauna durerea poate fi ameliorata daca pacientul colaboreaza cu echipa medicala in scopul elaborarii unei strategii terapeutice corespunzatoare.

Mitul 2: Cel mai bine ar fi ca intervalul dintre dozele de medicamente antialgice sa fie cat mai mare cu putinta.
Adevarul: Ameliorarea durerii trebuie realizata prin administrarea medicatiei la debutul durerii, fara a se astepta ca durerea sa devina insuportabila. Daca durerea devine severa este necesara administrarea unor doze mari de antialgice pentru ameliorarea acesteia.

Mitul 3: Medicamentele antialgice au aceeasi eficienta la toate persoanele.
Adevarul: Pentru fiecare pacient este necesar un anumit tip de tratament, o anumita cale de administrare (de exemplu, administrare orala sau transdermica prin intermediul unui plasture) si doze corespunzatoare. Tratamentul se ajusteaza in functie de starea generala a pacientului, de prezenta altor afectiuni si de tipul, stadiul si localizarea tumorii precum si de pragul dureros al fiecarui pacient.

Mitul 4: Medicul curant este prea ocupat si nu ar trebui deranjat de fiecare data de pacient cu problemele sale legate de durere.
Adevarul: Durerea poate fi un semnal precoce al proliferarii tumorale, al infectiei sau poate fi cauzata de efectele secundare ale tratamentului. Analizarea durerii si a raspunsului la tratamentul administrat reprezinta o parte importanta a planului terapeutic individual. De asemenea, acesta joaca un rol important in starea generala buna a pacientului. Medicul specialist trebuie sa fie informat despre simptomele pacientului, astfel incat sa le poata trata eficient

Mitul 5: Este jenant sa te plangi mereu din cauza durerii, iar doctorul si familia nu va respecta pacientul daca acesta nu da dovada de tarie
Adevarul: Doua persoane diagnosticate cu cancer nu se vor simti identic. Nu se recomanda compararea acestora. Se recomanda ca fiecare pacient sa discute cu medicul sau despre durerea pe care o acuza, acest lucru neinsemnand ca persoana respectiva este bolnava sau slabita; aceasta inseamna ca pacientul este sincer cu medicul sau si astfel furnizeaza medicului informatii importante legate de sanatatea sa.

Mitul 6: In cazul administrarii de narcotice (opioide), ca de exemplu morfina, pentru controlul durerii, pacientul va deveni dependent de acestea si isi va administra abuziv medicamente pentru controlul durerii.
Adevarul: Opioidele sunt cele mai puternice medicamente cu efect analgezic, iar atunci cand sunt folosite pentru tratarea durerii din cancer cauzeaza dependenta in cazuri foarte rare. Organismul este obisnuit zilnic cu o anumita cantitate de medicamente pentru controlul durerii, dar medicul poate reduce treptat dozele de medicatie antialgica mai ales atunci cand cauza care determina durerea a fost eliminata.

Mitul 7: In cazul in care pacientul isi administreaza medicatie antialgica puternica fara ca acesta sa necesite o astfel de medicatie, medicamentele antialgice ar putea sa nu fie eficiente in tratarea durerilor severe.
Adevarul: Se recomanda ca durerea sa fie tratata de la debut, inainte ca aceasta sa devina severa. Cu toate acestea, uneori este necesara cresterea treptata a dozelor de medicamente antialgice, doar in cazuri foarte rare cand sunt prezente si alte probleme.

Medicatia antialgica se recomanda in tratarea formelor usoare, moderate si severe de durere, precum si in tratarea durerii cu anumite caractere, ca de exemplu arsura si parestezia.

Formele usoare de durere pot fi tratate cu medicamente fara prescriptie medicala, ca de exemplu acetaminofen sau antiinflamatorii nesteroidiene.

Formele moderate si severe de durere pot fi tratate prin adaugarea medicamentelor antialgice cu efect puternic alaturi de medicatia prescrisa sau neprescrisa de medic, cum ar fi AINS sau acetaminofenul. Morfina este cel mai frecvent opioid prescris pentru controlul durerii din cancer. Alte opioide includ codeina, hidrocodona, hidromorfona, fentanyl, oxicodona si metadona.

Arsurile, paresteziile sau alte simptome ale afectarii structurilor nervoase pot fi tratate cu medicamente antidepresive sau anticonvulsivante.

Antidepresivele includ amitriptilina, nortriptilina si desipramina.

Anticonvulsivantele includ carbamazepina, levetiracetam, oxcarbazepina si gabapentin.

Optiuni de medicamente

Administrarea opioidelor, cum ar fi morfina si hidrocodona, amelioreaza eficient durerea. Unele persoane sunt speriate in legatura cu administrarea acestor medicamente, deoarece acestea se tem pentru ca s-ar putea sa devina dependente de ele.

Daca persoana respectiva nu a avut probleme legate de dependenta la medicamente dupa administrarea acestora in trecut, este improbabil ca aceasta sa devina dependenta de medicatia antialgica la o noua administrare.

Organismul este obisnuit zilnic cu o anumita cantitate de medicamente pentru controlul durerii, dar medicul poate reduce treptat dozele de medicatie antialgica mai ales atunci cand cauza care determina durerea a fost eliminata.

Cresterea dozelor de opioide pentru a ameliora durerea nu conduce la aparitia dependentei.

Majoritatea medicamentelor pentru controlul durerii din cancer pot fi administrate pe cale orala, sub forma de comprimate sau sirop. De asemenea, administrarea medicatiei se poate face si sub forma de plasturi, creme sau unguente aplicate local la nivelul tegumentelor, supozitoare, solutii orale sau pe cale injectabila intradermic, intravenos sau la nivelul maduvei spinarii.

De regula, pacientul reuseste sa controleze durerea de cele mai multe ori, dar uneori durerea poate aparea fulgerator in afara activitatilor zilnice sau fara motive clare, aceasta se numeste durere rebela. Medicul specialist recomanda in aceste cazuri medicatie cu actiune rapida, de obicei morfina pentru tratarea durerii rebele ce apare brusc.

Bifosfanatii sunt medicamente utilizate pentru controlul durerii osoase in cadrul metastazelor osoase si de asemenea sunt administrate pentru prevenirea osteoporozei. Bifosfanatii sunt reprezentati de clodronat, pamidronat si acid zoledronic.

Daca nu este tratata prompt si eficient, durerea din cancer, poate afecta calitatea vietii. Daca durerea din cancer nu este tratata, poate cauza urmatoarele:

- depresie

- ineficienta terapiei

- oboseala

- retragere sociala

- stare de stres

- insomnie

- ingrijorare

- suparare

- inapetenta

- singuratate.

Controlul durerii din cancer determina ca pacientul sa:
- fie activ;
- doarma;
- aiba o activitate sexuala normala;
- faca fata mai bine afectiunii si tratamentului;
- se bucura de compania familiei si a prietenilor;
- aiba apetit normal.

Durerea nu este simptom care apare accidental in cadrul bolii canceroase. Aceasta face parte din boala canceroasa si controlul durerii ar trebui sa fie o parte integranta a tratamentului antineoplazic. Se recomanda realizarea unei strategii terapeutice pentru tratarea durerii, inca de la primele acuze privind durerea din cancer, impreuna cu medicul specialist, asistenta medicala si farmacistul.

Se recomanda folosirea unui registru in care sa fie notat fiecare episod dureros si metoda terapeutica utilizata pentru ameliorarea durerii. In acest registru trebuie notata zilnic intensitatea durerii si medicamentele utilizate, precum si eficienta lor alaturi de alte metode terapeutice utilizate pentru ameliorarea durerii. Trebuie sa se acorde o mare atentie modului in care sunt descrise particularitatile durerii, astfel incat acestea sa poata fi aduse la cunostinta medicului.

Este vorba de o senzatie de arsura? Palpitatie? Are caracter constant? Cat dureaza?

Acest registru, in care sunt notate momentul aparitiei durerii, durata episodului dureros, metodele terapeutice folosite pentru ameliorarea durerii, dozele de medicamente si eficienta acestora si eventualele intrebari sau nelamuriri ale pacientului legate de episodul dureros, trebuie prezentat medicului curant la consultul medical periodic.

Registrul de evidenta a durerii
In acesta se noteaza intensitatea durerii zilnic sau daca este necesar de mai multe ori pe zi si episoadele de agravare sau ameliorare a durerii. De asemenea, se noteaza metoda terapeutica prin care durerea s-a ameliorat si cat de eficienta este aceasta. In general, medicii folosesc o scala de la "0 la 10" pentru a masura intensitatea durerii. Pe aceasta scala "0" reprezinta lipsa durerii iar "10" reprezinta cea mai severa durere. Folosind aceasta scala, pacientul comunica mult mai usor cu medicul.

Inregistrarea medicatiei
Este foarte usor ca pacientul sa confunde medicamentele, atat cele eliberate pe baza prescriptiei medicale cat si cele fara, mai ales atunci cand se instaleaza un episod dureros si pacientul incearca sa-si administreze cel mai eficient medicament pentru tratarea durerii. Pacientul poate avea retete pentru medicamente antialgice de la mai multi medici. Pacientul trebuie sa noteze toate aceste medicamente in registru pentru a fi mai eficient in administrarea medicamentelor precum si pentru a veni in ajutorul medicului atunci cand acesta stabileste medicamentele eficiente si eventualele ajustari ale terapiei.

Se recomanda controlul rapid al episoadelor dureroase, inca de la debutul acestora, inainte ca acestea sa se agraveze. Administrarea medicamentelor antialgice se realizeaza astfel:

- administrarea medicamentelor la orele indicate;

- nu se recomanda omiterea administrarii unei doze si intarzierea administrarii pana la agravarea durerii;

- se interzice administrarea medicatiei de la alt pacient. Medicamentele actioneaza diferit pentru fiecare pacient, astfel incat cea mai buna alegere terapeutica in cazul unui pacient poate fi daunatoare pentru altul;

- se recomanda administrarea medicamentelor cu actiune rapida in cazul unui episod dureros paroxistic;

- se recomanda administrarea medicamentelor prescrise de medicul curant. In cazul in care pacientul isi administreaza medicamente antialgice prescrise de mai multi medici, el trebuie sa se asigura ca acestia comunica intre ei despre planul terapeutic.

Medicatia antialgica poate determina efecte secundare. De exemplu, opiaceele pot cauza somnolenta, constipatie, greata si varsaturi. Medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene (AINS), inclusiv aspirina, pot determina afectare digestiva, inclusiv hemoragii digestive.

Inainte de inceperea tratamentului cu anumite medicamente, pacientul trebuie sa consulte medicul sau despre efectele secundare ale acestora.
Unele efecte secundare pot fi ameliorate, astfel:

- Greata si varsaturile: se recomanda o dieta usoara, alcatuita din supe, lichide in cazul in care apare greata. Trebuie urmarite cu atentie si tratate simptomele precoce ale deshidratarii. Persoanele in varsta se pot deshidrata foarte usor in urma varsaturilor,

- Constipatia: se recomanda consumul adecvat de lichide. Adultii trebuie sa consume zilnic aproximativ 8 pana la 10 pahare de apa, bautari fara cofeina sau sucuri de fructe. De asemenea, in dieta trebuie introduse alimentele bogate in fibre, legumele si fructele.

Atunci cand medicatia antialgica nu reuseste sa amelioreze durerea din cancer sau are efecte secundare multiple, se pot utiliza alte metode terapeutice, cum ar fi radiotarepia si blocarea nervoasa. Aceste metode terapeutice au ca scop mai mult ameliorarea durerii decat tratarea bolii care cauzeaza durerea.

Radioterapia este utilizata cu scopul de a distruge proliferarea tumorii maligne care comprima structurile nervoase, oasele sau maduva spinarii. Radioterapia administrata depinde de tipul tumorii maligne, de zona afectata si de tipul de radioterapie efectuat anterior. Distrugerea proliferarii tumorii maligne inlatura presiunea (comprimarea) exercitata de tumora asupra organelor si structurilor nervoase reducand in acest fel si durerea.

Blocarea nervoasa este utilizata pentru controlul durerii care nu raspunde la alte metode terapeutice. Aceasta terapie este utilizata de obicei doar in cazurile in care alte metode terapeutice sunt tolerate cu dificultate de catre pacient, ineficiente sau neadecvate. In cazul unei tumori localizate intr-o zona de dimensiuni mici, ca de exemplu la nivelul coastei sau la nivelul unui organ intern, cum ar fi pancreasul, distrugerea structurilor nervoase care deservesc zonele respective nu numai ca amelioreaza durerea dar de asemenea reduce si dozele de medicamente necesare pentru tratarea durerii. De asemenea sunt reduse si efectele secundare datorate medicatiei antialgice.

In prezent, exista alternative la terapia medicamentoasa reprezentate de terapiile complementare. Prin utilizarea acestor terapii complementare, pacientul poate reduce dozele medicamentelor antialgice. Cu toate acestea, majoritatea terapiilor complementare nu au fost testate in cadrul unor studii clinice riguroase privind siguranta si eficienta, pentru a fi aprobate de Agentia Nationala a Medicamentului. Se recomanda consultul medical pentru stabilirea terapiei complementare eficiente pentru fiecare pacient in parte.

Dintre aceste terapii fac parte:

Terapia comportamentala

- biofeedback-ul este o metoda prin care se incearca controlul in mod constient a unor functii ale organismului care in mod normal se realizeaza inconstient: temperatura cutanata, tonusul muscular, ritmul cardiac sau tensiunea arteriala

- terapia comportamental-cognitiva este o abordare menita sa ajute oamenii afectati de un spectru larg de dificultati psihologice. Principiul de baza al terapiei s-ar putea rezuma astfel: ceea ce gandesc oamenii influenteaza modul in care se simt din punct de vedere emotional si ceea ce fac

- exercitiile de relaxare, terapia prin muzica si credinta reduc tensiunea, ajuta la relaxare si reduc stresul

- imaginatia stimulata, care mai este numita si vizualizare, este adesea recomandata pentru a se descoperi "un ajutor interior", "un ghid spiritual", sau "eu suprem". In acest scop pacientul este ajutat de un instructor, de casete audio sau video sau alte materiale informative

- hipnoza reprezinta o stare de focalizare a atentiei, care permite pacientului sa se detaseze de mediul inconjurator.

Terapiile fizice

- terapii ce folosesc mediile calde sau reci pentru a ameliora contractura musculara, reducand astfel durerea;

- hidroterapia foloseste apa, sub orice forma, pentru a trata unele afectiuni sau pentru a mentine starea de sanatate;

- masajul ajuta la reducerea tensiunii musculare si a durerii, imbunatatind circulatia si favorizand relaxarea;

- stimularea electrica nervoasa transcutanata utilizeaza curentul electric care este transmis la nivelul tegumentelor prin intermediul unor electrozi cu scopul de a ameliora durerea.

Alte metode terapeutice

- aromoterapia este o metoda care utilizeaza aroma produselor pe baza de uleiuri (uleiuri esentiale) extrase din flori, frunze, tulpini, scoarta de copac, coaja unor fructe sau radacini. Aceste uleiuri sunt amestecate cu alte substante (ca de exemplu, ulei, alcool sau diverse lotiuni) si aplicate la nivelul tegumentului, pulverizate in aer sau folosite pentru infuzie;

- terapia complementara denumita "Healing Touch" cumuleaza mai multe tehnici recunoscute in domeniu (atingere delicata sau lucrul deasupra corpului), avand ca scop reducerea stresului, relaxarea, diminuarea durerii, recuperarea post-operatorie, rezolvarea problemelor emotionale, diminuarea simptomelor provocate de cancer, boli cronice;

- meditatia este o metoda prin care pacientul isi induce o stare de pierdere partiala a constientei, de obicei concentrandu-se asupra unor idei care ii induc o stare de calm si de claritate a viziunilor despre viata;

- yoga reprezinta un program de meditatie care include exercitii ce imbunatatesc flexibilitatea si respiratia, scad stresul si mentin starea de sanatate.

Controlul durerii din cancer depinde de pacient, de afectiunea acestuia si de starea sa de spirit. Comunicarea cu echipa medicala determina un control mai eficient al durerii din cancer. Pentru pacientii cu cancer este normal un sentiment de neliniste sau chiar depresie in legatura cu starea lor de sanatate. Durerea poate determina sentimente de descurajare, neajutorare si deznadejde.

Se recomanda consultul echipei medicale privind durerea din cancer si sentimentele traite de bolnav. Pacientul se poate adresa, pentru ajutor in aceasta privinta, la organizatiile pentru lupta impotriva cancerului. De asemenea, pacientul poate comunica cu alte persoane afectate de cancer, care ii pot da sfaturi utile privind controlul durerii si trecerea peste unele momente dificile.