Metastazele - cum si de ce apar

Metastazele reprezinta diseminarea cancerului la alte organe. Astfel o parte din celulele din tumora principala ajung prin diverse cai la organe aflate la distanta si incep sa prolifereze la acest nivel.

Toate tipurile de cancer prezinta aceasta capacitate. Dar ca sa se intample aceste eveniment este nevoie de o serie de factori. Astfel capacitatea de metastazare depinde de tipul, localizarea si dimensiunea tumorii principale.

Stadiul metastatic al cancerului este cel mai sever, in general speranta de supravietuire fiind destul de limitata, chit ca terapiile moderne au permis supravietuiri si de peste 5 ani.

De asemenea peste 90% din cazurile de deces legate de cancer sunt determinate de metastaze. Astfel printre cele mai scazute supravietuiri la 5 ani apar in cancerul de plamani metastazat de aproximativ 9%.

In cancerul de san metastatic supravietuirea poate sa ajunga si la 30% la 5 ani.

Cancerele care metastazeaza mai frecvent sunt: cancerul de san, cancerul colorectal, cancerul pulmonar, cancerul pancreatic, cancerul gastric, cancerul de piele.

Cele mai comune locuri de metastazare sunt: plamanii, creierul, ficatul, oasele, ganglionii limfatici si peritoneul.

Metastazele pot sa fie prezente de la momentul diagnosticului, sa apara pe parcursul tratamentului sau dupa finalizarea tratamentului. Pentru a diagnostica metastazele este nevoie de investigatii imagistice si o biopsie.

Tratamentul bolii metastatice este in principal sistemic cu chimioterapie, hormonterapie, imunoterapie si terapie tintita.

Forme localizate de tratament sunt: rezectia metastazelor (in special cele hepatice in cancerul colorectal) si radioterapia.

In cazul in care cancerul nu mai raspunde la tratament se pot discuta masuri de paliatie pentru a ameliora ultima parte a vietii pacientului.

Exista 3 cai principale de metastazare:

• Cresterea directa a tumorii intr-un organ din vecinatate
• Diseminare prin vasele de sange
• Diseminare prin vasele limfatice

Anumiti factori pot favoriza aparitia metastazelor: un sistem imun slabit, scaderea oxigenarii tesuturilor, acumularea de acid lactic in organism, autofagia (un tip de moarte celulara).

Metastazele chiar daca nu sunt initial vizibile pe investigatiile imagistice, celule canceroase pot exista in sange, dar nu e obligatoriu ca acestea sa se cantoneze la nivelul unui organ.

Pasii propiu-zisi pentru metastazare sunt urmatorii:

1. Tumora incepe sa creasca in dimensiuni, invadand organul in care s-a format

2. Ajunge la nivelul vaselor de sange sau limfatice

3. Celulele tumorale sufera modificari, care sa permita migrarea prin vasele limfatice sau sanguine. Acest proces poarta denumirea de tranzitie epitelial-mezenchimala.

Astfel celulele epiteliale devin celule mezenchimale si isi pierd capacitatea de a se atasa de restul celulelor din organ si capata o forma dismorfica. Celulele pot migra singure sau in grupuri, conduse de celulele mezenchimale modificate. Acestea din urma au sanse mai mari sa determine metastaze.

4. Celulele tumorale ajung in circulatia altor organe si sufera modificari pentru a se atasa la acest nivel. Acest proces poarte numele de tranzitie mezenchimal epiteliala, in care procesele de la pasul precedent sunt reversate.

5. Daca celulele nu sunt indepartate de sistemul imun, aceste se vor multiplica, vor determina aparitia de noi vase de sange si vor da nastere metastazei.

De asemenea acestea isi vor constitui la acest nivel un micromediu tumoral similar cu cel de origine, care sa le permita supravietuirea. Acest mediu este anaerob si incearca sa izoleze celulele tumorale de sistemul imun. Celulele se adapteaza in acest mediu datorita factorului indus de hipoxie, ce regleaza angiogeneza, invazia, metastazarea si metabolismul energetic.

Exista si alte teorii despre aparitia metastazelor, dar mai putin acceptate.

Unii cercetatori sustin ca celulele tumorale fiind similare din punct de vedere molecular cu celulele stem, ar putea avea origine in acestea. Totusii studiile arata ca nu toate cancerele cu celule germinale dezvolta metastaze, deci ar fi un bun argument impotriva acestei teorii.

O alta teorie ar fi facilitarea metastazarii de catre macrofage, care participa la creearea micromediului tumoral si generarea inflamatiei.

Totusi existenta celulelor canceroase in sange nu semnifica neaparat existenta metastazelor.

Aparitia celulelor canceroase in circulatia sangvina incepe de la dimensiunile tumorii de 1-4 mm. O tumora de 1 cm poate sa raspandeasca in circulatie pana la 1 milion de celule.

Totusi, mai putin de 0,1% din totalul celulelor, care ajung in sange reusesc sa determine metastaze.

Localizarea tumorii poate dicta organele in care este mai probabil sa metastazeze.

Cancerul de san metastazeaza in oase, creier, plaman si ficat.

Cancerul de colon metastazeaza in peritoneu, ficat si san.

Cancerul pulmonar metastazeaza in glanda adrenala, creier, oase, ficat sau plaman contralateral.

Cancerul de prostata metastazea in glanda adrenala, oase, ficat si plaman.

Metastaze cu punct de plecare necunoscut

Cancerul metastazat, cu punct de plecare necunoscut este o entitate relativ frecventa, reprezentand aproximativ 2% din totalul cazurilor de cancer.

Diagnosticul se pune pe baza biopsiei metastazei, in absenta identificarii unei tumori primare.

Astfel aceasta entitate se grupeaza astfel:

• adenocarcinom - reprezinta 70% din cazuri iar la autopsii s-a descoperit ca mare majoritate aveau tumora de origine la nivelul plamanului sau ficatului
• carcinom scuamos - reprezinta 5% din totalul cazurilor si se manifesta in principal prin adenopatii supraclaviculare, cervicale sau peritoneale
• carcinom neuroendocrin - reprezinta 1% din totalul cazurilor
• tumori slab diferentiate - reprezinta 20-25% din totalul cazurilor

Metastazele nu determina mereu simptome, deoarece cancerul poate sa creasca lent pe parcursul mai multor ani.

Manifestarile generale sunt reprezentate de: scadere in greutate inexplicabila, transpiratii nocturne si slabiciune extrema. Alte manifestari depind de organul, unde a diseminat boala.

Manifestarile metastazelor hepatice sunt distensia abdominala, icterul (colorarea in galben a pielii), scaderea apetitului, balonare.

Manifestarile metastazelor osoase sunt durerea osoasa si fracturile pe os patologic.

Manifestarile metastazelor cerebrale sunt ameteala, durerea de cap si crizele epileptice.

Manifestari ale metastazelor pulmonare sunt dificultatile de respiratie

Un diagnostic de cancer metastazat poate sa aiba un impact semnificativ asupra unei persoane.

Aceasta poate sa se simta frustrata, fara speranta, astfel ca sprijinul familiei si al celor apropiati este esential pentru a imbunatati componenta psihologica.

De asemenea, sedintele de consiliere psihologic ar trebui recomandate tuturor pacientilor, pentru a isi putea pune in cuvinte trairile si sa primeasca sfaturi despre cum pot trece mai bine peste aceasta problema.

Cancerul metastatic inca este un diagnostic cu prognostic slab, pacientii avand o supravietuire limitata, dar cercetarile progreseaza rapid si e foarte posibil ca la un moment sa se poata obtina o supravietuire pe termen lung indiferent de tipul cancerului.

Bibliografie
https://www.uptodate.com/contents/overview-of-the-classification-and-management-of-cancers-of-unknown-primary-site
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22213-metastasis-metastatic-cancer
https://www.nature.com/articles/s41392-020-0134-x
https://www.cancer.gov/types/metastatic-cancer