Care sunt complicatiile toracotomiei si cat dureaza recuperarea?

Toracotomia reprezinta o interventie chirurgicala majora ce le permite chirurgilor sa aiba acces la continutul cavitatii toracice.

Toracotomie se refera la o incizie realizata intre coaste, la nivelul peretelui toracic.. De multe ori, chirurgii apeleaza la aceasta interventie chirurgicala in situatii de urgenta pentru a avea acces la organele toracice. Organele din zona cutiei toracice mai sunt numite si organe toracice, iar acestea sunt inima, plamanii, diafragma, esofagul, traheea si vasele mari. In cazul unei toracotomii se poate asigura accesul catre aorta, vasul cu cel mai mare calibru din tot organismul.

Toracotomiile pot fi impartite in doua categorii: toracotomii anterolaterale si toracotomii posterolaterale. Acestea pot fi, la randul lor, impartite in supra si inframamare si, cum era de asteptat, la nivelul hemitoracelui stang sau drept. Tipul de interventie este selectat in functie de patologia in cauza si de particularitatile pacientului.

Cel mai frecvent, indicatiile pentru toracotomie includ tratamentul chirurgical al afectiunilor aortei distale, cardiace, pulmonare si esofagiene. Afectiunile aortei toracice includ disectia, ruptura sau boala anevrismala.

Patologia cardiaca ce poate necesita toracotomie include: malformatiile congenitale cardiace, patologia valvulara (de valva mitrala, aortica, tricuspida), patologia vaselor coronariene, pericardita si unele tipuri de tumori cardiace.

O parte dintre afectiunile cardiace pot fi abordate si prin sternotomie mediana, insa cand aceasta se dovedeste nesigura, se apeleaza la toracotomie. In ceea ce priveste patologia aparatului respirator, majoritatea afectiunilor sunt abordate prin tehnica VATS (video-assisted thoracoscopic surgery), insa exista si varinta de abord prin toracotomie, in special in urmatoarele situatii: malignitati pulmonare (primare sau metastaze), tumori maligne ale pleurei, pneumotorax sau empiem. Din punctul de vedere al patologiei esofagiene, toracotomiile se realizeaza pentru cancere esofagiene la adulti si fistule esotraheale la copii.

Acestea pot fi absolute si relative, in functie de circumstantele ce insotesc desfasurarea toracotomiei. Ea poate fi contraindicata la pacientii care au trecut anterior printr-o alta toracotomie, motivul fiind acela ca poate deveni anevoioasa patrunderea in cavitatea toracica. De asemenea, poate fi contraindicata la pacientii ce nu pot fi supusi unei anestezii generale si la cei la care beneficiile in urma operatiei nu depasesc riscurile.

Inainte de a se trece la interventia chirurgicala propriu-zisa, pacientul va fi suspus unei anestezii generale.

Pentru a efectua o toracotomiei, medicul va efectua o incizie la nivel toracic anterior. Exista mai multe zone la nivel toracic unde incizia poate fi efectuata, acest lucru fiind influentat de scopul pentru care se efectueaza aceasta interventie chirurgicala.

Astfel, intalnim:

• toracotomie posterolaterala: cel mai des intalnit procedeu, fiind utilizata in special pentru procesele tumorale de la nivel pulmonar
• toracotomie mediana: incizie este realizata la nivel sternal, in special folosita pentru afectiunile cardiace
• toracotomie axilara: folosita pentru tratamentul pneumotoraxului, insa poate fi utilizata si in patologia cardiaca si pulmonara
• toracotomie anterolaterala: realizata in urgenta, in urma traumatismelor toracice majore sau pentru a capata acces la inima dupa un stop cardiac

Pe durata interventiei chirurgicale, un tub este introdus prin trahee pentru a permite eliberarea aerului din plamanul operat. Cand acest lucru se intampla, celalalt plaman este umflat cu ajutorul unui dispozitiv mecanic. Odata efectuate aceste manevre, tratamentul in cazul cancerului de plamani, indepartarea unei coaste sau resuscitarea pot sa fie efectuate.

In tratamentul tumorilor maligne pulmonare utilizand toracotomia, medicul poate folosi urmatoarele proceduri:

- lobectomia – atunci cand un lob al unui plaman este eliminat datorita faptului ca este invadat de celulele maligne pana la nivel de tesut.

- segmentectomie – atunci cand un singur segment pulmonar este indepartata

- rezectia – acele situatii in care o tumora localizata la nivelul plamanului este indepartata printr-o incizie

- pneumonectomie – daca intreg plamanul este afectat, medicul va trebuie sa il indeparteze in intregime

- biopsie – atunci cand parte de tesut pulmonar este prelevata pentru a ajuta la diagnosticarea bolii. Prin deschiderea cutiei torcice, medicul poate preleva astfel de tesut de la oricare organ din cavitatea toracica.

Exista o serie de complicatii si riscuri care sunt asociate cu toracotomia.

Astfel, din cauza faptului ca, in cazul unei toracotomii, persoana trebuie anesteziata total pentru a nu se trezi si a nu simti durerea pe timpul interventiei chirurgicale, pot sa apara diverse efecte adverse ale acestei anestezii, efecte adverse printre care pot fi amintite ameteala, varsaturi, dureri de cap, oscilatii ale tensiunii arteriale sau reactii alergice.

Riscul de hemoragie pe durata interventiei chirurgicale reprezinta o alta posibila complicatie, iar acest risc este datorat faptului ca la nivelul plamanilor exista numeroase vase de sange care pot fi deteriorate pe durata interventiei.

Mai mult decat atat, exista si riscul de formare a unui cheag de sange, acesta putand incepe a se forma in zona piciorului si fiind cunoscut sub denumirea de tromboza venoasa profunda.

Desi aceste cheaguri de sange sunt rare, totusi exista posibilitatea ca ele sa ajunga la plaman si sa produca blocarea arterei pulmonare, provocand astfel embolie pulmonara.

Un alt risc in cazul toracotomiei este colapsul plamanilor atunci cand tubul este indepartat din zona toracic iar aceasta situatie este cauzata de faptul ca aerul ramane blocat intre plaman si peretele cutiei toracice. Pentru a reduce acest risc, medicul va indeparta tubul doar dupa ce pacientul a inspirat si a expirat.

Riscul de infectie este de asemenea prezent in cazul unei toracotomii. Dupa interventia chirurgicala o anumita cantitate de lichid se poate drena ca urmare a inciziei. Pentru a reduce riscul de infectie este obligatoriu ca rana sa fie pastrata curata si uscata.

Mai poate sa apara riscul de a face pneumonie, iar pentru a preveni acest lucru respiratia profunda si exercitiile de tusit sunt extrem de utile. Dupa operatie, analgezicele sunt foarte importante pentru ca ajuta la favorizarea respiratiei si tusitului, iar a respira si a tusi fara durere poate creste viteza de recuperare a pacientului.

Exista, de asemenea, riscul de aritmii sau atacuri de cord, disfunctii sau paralizie de corzi vocale, fistule bronhopleurale, precum si de aparitie al sindromului post-pneumectomie sau post-toracotomie, care se manifesta prin durere la nivelul regiunii operate care persista mult timp postoperator.

Desi suna foarte similar, toracotomia si toracostomia sunt doua proceduri complet diferite. Daca toracotomia se refera la incizia in zona toracica pentru a opera diferite organe din cutia toracica, toracostomia este o procedura folosita pentru a drena excesul de lichid, sange sau aer a spatiului dintre plamani si peretii cutiei toracice.

O toracostomie poate fi necesara in cazul pneumoniei, un traumatism la nivelul plamanilor care a cauzat o sangerare, o infectie in zona pleurala, sau acumularea de fluid ca urmare a unei interventii chirurgicale sau a unei tumori maligne.

Starea de sanatate si recuperarea in urma unei toracotomii depind de cauza pentru care aceasta interventie a fost efectuata. In general, o toracotomie se vindeca in 2 luni de zile, iar durerea se va diminua treptat in aceasta perioada de timp. Uneori, in urma interventiei chirurgicale, nervii sunt afectati si acest lucru poate duce la dureri ulterioare cunoscute ca sindromul durerii post-toracotomie.

In cazul in care un pacient are dureri sau efecte adverse in urma unei toracotomii, este indicat sa apeleze la un medic in cel mai scurt timp.