Carcinomul de buza - diagnostic, evolutie, tratament

Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Clinica: Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi
Ce este carcinomul de buza?
Sus
Carcinomul de buza este cunoscut ca fiind unul dintre cele mai frecvente cancere din regiunea capului si gatului.
In ciuda acestui aspect, este foarte usor de diagnosticat si are, de obicei, un prognostic favorabil.
Ca localizare preferata se distinge o afinitate pentru buza inferioara (88-89% din totalul cazurilor).
Cuprins articol
Tipologie
SusCel mai comun subtip este carcinomul scuamocelular (aproximativ 90% din toate cazurile inregistrate), la polul opus situandu-se un alt subtip ai anume, carcinomul bazocelular (circa 1% din totalul cazurilor).
Cu o frecventa infima se remarca alte neoplazii, precum carcinomul glandelor salivare mici, melanomul, limfomul si sarcoamele tesuturilor moi.
Cum se manifesta?
SusDin punct de vedere clinic, tumora se prezinta sub forma ulcerata sau exofitica, la marginea rosului buzelor, asociind diferite grade de infiltratie a musculaturii subiacente sau o invazie a mucoasei labiale sau a pielii adiacente.
Neoplaziile bine diferentiate se asociaza cu hiperkeratoza (ingrosarea stratului exterior al epidermului-stratul cornos) si leucoplazie (afectare a mucoaselor care consta in aparitia unor placi albe sau gri nedureroase) la nivelul marginii rosului buzelor.
Semne si simptome
SusCarcinomul de buza in stadiu incipient se caracterizeaza cel mai frecvent ca o rana la nivelul gurii care nu se amelioreaza.
Din acest considerent, poate fi usor confundat cu un herpes labial asociat cu o infectie recenta precum o viroza.
Diferenta consta in faptul ca herpesul se vindeca de la sine in aproximativ 10 zile, pe cand leziunile caracteristice cancerului de buza persista.
De asemenea, se mai poate manifesta sub forma unei pete colorate (rosie, alba sau inchisa la culoare) plate sau usor elevate, ce asociaza durere sau amorteala resimtite la nivelul buzelor sau gurii.
Odata cu evolutia procesului neoplazic, simptomele avanseaza, fiind prezente slabiciunea dintilor, sangerare de la nivelul leziunii, ingrosarea buzei data de infiltrarea tumorala.
Cauze
SusAgentii etiologici care sunt implicati in mod direct in dezvoltarea carcinomului de buza sunt incomplet elucidati, acest lucru fiind determinat de faptul ca nu a fost demonstrat pana in prezent un efect direct al unui factor cauzal.
Factori de risc
SusCu toate acestea, se cunoaste drept factor de risc expunerea la soare, concretizata prin activitati profesionale in aer liber, iar din cauza unei asimetrii anatomice intre buza superioara si cea inferioara, cea din urma fiind mai expusa radiatiilor ultraviolete, se explica si frecventa mult mai mare la nivelul buzei inferioare.
Alti factori sunt reprezentati de pielea deschisa la culoare (corespunzatoare fototipului 1), fumatul, consumul de alcool, leziuni termice, traumatisme, igiena orala precara, expunerea la agenti chimici si mecanici, imunosupresia si infectiile cronice.
Statusul imunosupresat conduce catre o incidenta mai mare in populatia tanara si o sansa mult mai mare de carcinoame multiple si recurente.
Infectiile cronice cu HPV sunt considerate a fi declansatoare pentru 60% dintre cazurile de carcinom scuamos pentru pacientii imunodepresati sau post transplant renal.
Conform ultimelor studii, administrarea cronica de Hidroclorotiazida are un efect fotosensibilizant, fiind asociat cu o crestere a cazurilor de carcinoame de buza, in mod particular pentru populatia cu piele deschisa la culoare.
Diagnostic
SusFrecvent, stomatologii sau dermatologii depisteaza cancerul de buza in timpul consultatiilor de rutina.
Daca medicul suspecteaza existenta unei leziuni neoplazice, intrebarile vor fi ghidate catre depistarea istoricului medical si a unor obiceiuri cu risc ridicat precum fumatul.
Avand in vedere diferitele forme clinice, orice leziune de la nivelul buzelor se impune a fi supusa unei biopsii incizionale care cuprinde atat un fragment de buza ce prezinta leziunea, cat si un fragment aparent normal.
De asemenea, trebuie supusi unei evaluari si unor examene de tipul CT, IRM, PET/CT si ganglionii limfatici regionali.
Pentru a stabilii gradul invaziei la nivel mandibular, aceasta se supune unor radiografii si unor examene CT.
In urma coroborarii rezultatelor examenelor realizate, se realizeaza stadializarea carcinomului de buza dupa cum urmeaza: 0, I, II, III, IVA, IVB si stadiul IVC.
Cand este indicat sa mergi la medic?
SusEste important de monitorizat durata leziunilor si caracterul acestora, daca persista in ciuda faptului ca nu exista o infectie respiratorie si daca simptomatologia avanseaza, astfel ca orice leziune suspecta se impune a fi examinata de catre un specialist, intrucat depistarea precoce creste considerabil sansele rezecabilitatii.
Tratament
SusTinta conduitei terapeutice este controlul pe termen lung al morbiditatii, mentinerea calitatii vietii, a functionalitatii si aspectului estetic al regiunii periorale.
In cazul tumorilor primare de dimensiuni mici, tratamentul preferat este cel chirurgical intrucat este mai rapid, mentine perfuzia sanguina si integritatea tisulara, iar cicatricea restanta si impotenta functionala este mult mai mica in comparatie cu iradierea interstitiala.
Cazurile local avansate necesita atat rezectia chirurgicala, cat si reconstructie.
In situatia in care leziunea este una premaligna, precum o leucoplazie sau o cheilita actinica sau carcinomul este unul in situ, conduita chirurgicala este reprezentata de o excizie partiala sau integrala a vermilionului buzei, denumita si vermilionectomie.
Aceasta poate fi completata de o excizie a buzei pe toata grosimea, daca este vorba de o leziune premaligna.
Excizia buzei pe toata grosimea este optiunea preferata si in cazul unui carcinom invaziv, iar tipurile de excizii sunt in forma literei “V”, “W” sau sub forma patrulatera.
Daca procesul neoplazic a fost surprins intr-un stadiu mult mai avansat si implica invazia mandibulei, a nervului mentonier sau a celui alveolar inferior, daca masa tumorala are o dimensiune mare sau daca asociaza metastaze ganglionare, atunci rezectia se impune a fi una mult mai ampla, implicand, dupa caz, si o mandibulectomie marginala sau chiar segmentara, necesitand ulterior reconstructie.
Interventia de reconstructie vizeaza restabilirea competentei, din punct de vedere functional si estetic, a muschiului orbicular al gurii, pentru a evita microstomia.
Limfadenectomia cervicala nu era recomandata in trecut pentru stadiile I si II, dar avand in vedere o inregistrare a metastazelor in ganglionii cervicali de 35-40% pentru carcinoamele de buze de dimensiuni cuprinse intre 3 si 4 centimetri, in special pentru cele scuamoase, se recomanda limfodisectia pentru excluderea metastazelor oculte.
Pentru stadiile III si IV limfadenectomia sau radioterapia este inclusa in schema de tratament din cauza ratei mari de metastaze microscopice la nivelul ganglionilor.
Carcinoamele buzei superioare sau comisurii bucale necesita o parotidectomie superficiala.
Preventie
SusReducerea riscului de dezvoltare a carcinomului de buza se face evitand factorii de risc, precum fumatul-principalul factor de risc pentru cancerul de buza si cel bucal.
De asemenea, se recomanda consumul cu moderatie a alcoolului si folosirea unor balsamuri de buze cu protectie solara SPF50 in momentul expunerii la soare sau a desfasurarii activitatilor in aer liber.
Supravietuirea pe termen lung
SusDin punct de vedere al ratei de supravietuire, pentru cancerele de dimensiuni mici, fara metastaze regionale, aceasta este de peste 90%.
Prognosticul pentru carcinoamele buzei este mai bun comparativ cu cel al carcinoamelor cavitatii orale.
In ciuda acestui fapt, daca sunt afectate comisurile bucale, procentul de supravietuire scade dramatic, fiind situat intre 34-50%, daca masa tumorala este mai mare de 2 centimetri, acesta scade sub 80%, iar pentru carcinoamele cu caracter invaziv manifestat pana la nivelul mandibulei, rata de supravietuire scade sub 50%.
Principalul factor care influenteaza supravietuirea pe termen lung este reprezentat de recurenta locala, urmat de metastaza la nivelul ganglionilor regionali, gradul histologic, grosimea masei tumorale peste 6 milimetri, invazia musculara si perineurala.
Un alt factor de prognostic negativ este reprezentat de dezvoltarea unui carcinom de buza metacron, avand o rata de frecventa de aproximativ 20% pentru un interval de urmarire de 10 ani.
Concluzii
SusIn concluzie, avand rate generale de curabilitate de peste 80-90%, carcinoamele de buza au un prognostic mai bun comparativ cu restul carcinoamelor de cap si gat, aceste procente fiind potentate in special de diagnosticarea intr-un stadiu incipient si o buna gestionare a cazului din punct de vedere terapeutic.
Bibliografie:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21933-lip-cancer
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10618663/
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Medici specialisti Oncologie
- Dr. Mihai Lesaru - Institutul clinic Fundeni
- Dr. Alexandru Blidaru - Institutul oncologic prof. dr. ALEXANDRU TRESTIOREAN
- Dr. Mihaela Carmen Iftimie - Institutul oncologic prof. dr. ALEXANDRU TRESTIOREAN
- Dr. Radu Iulian Mitrica - Institutul oncologic prof. dr. ALEXANDRU TRESTIOREAN
- Dr. Dan Corneliu Jinga -
Articole recomandate
-
Cancerul cavitatii bucale
-
Dr. Vladislav Brasoveanu si Dr. Dragos Romanesc
-
Cancerul de piele poate fi prevenit respectand cateva reguli simple
-
Cancerul de piele: tipuri, preventie, tratament
-
Cancer de san - factori de risc, analize, diagnostic si tratament
-
Ce este carcinomul
-
Tumorile de glande parotide
-
Tipuri de cancer de san
-
Keratoza actinica sau solara - factori de risc, simptome, tratament si preventie