Carcinomatoza peritoneala

Carcinomatoza sau carcinoza peritoneala nu este un tip propriu-zis de cancer, ci reprezinta raspandirea unei alte tumori in cavitatea peritoneala. Cavitatea peritoneala este interiorul abdomenului, fiind un spatiu in mod normal redus in dimensiuni, virtual, steril.

In unele cazuri, carcinomatoza poate fi primul semn de cancer. Totusi, de cele mai multe ori, carcinomatoza apare ca si complicatie tardiva a unui cancer aflat deja in stare avansata. Astfel, toti pacientii diagnosticati cu o forma de cancer trebuie sa stie de existenta acestei complicatii.

Din pacate, atunci cand este deja instalata carcinomatoza, tumora nu mai poate fi vindecata. Medicii vor recomanda tratament simptomatic, care sa va usureze simptomele si sa faciliteze viata de zi cu zi.

Carcinomatoza peritoneala se dezvolta in randul pacientilor cu tumori maligne abdominale. Atunci cand tumora se raspandeste in peritoneu, se formeaza multiple tumori mici pe suprafata membranelor, care constituie diagnosticul carcinomatozei. Aceasta semnifica, de cele mai multe ori, ca forma de cancer este avansata, ireversibila.

Fiind o consecinta directa a cancerelor cu origine abdominala, factorii de risc principali sunt tumorile organelor abdominale. Acestea includ:
• Cancer apendicular
• Cancer de colon
• Cancer rectal
• Cancer pancreatic
• Cancer gastric
• Cancer ovarian

Carcinomatoza peritoneala primara este o forma rara de carcinomatoza, care nu se dezvolta pe fondul unei tumori maligne abdominale. Aceasta apare intamplator, fara cauze evidente, si afecteaza aproape exclusiv femeile. Inafara de sex, alti factori de risc pentru carcinomatoza peritoneala primara includ:
• Varsta
• Istoric familial de cancer ovarian sau peritoneal
• Mutatia genei BRCA
• Tratamentul hormonal de substitutie
• Obezitatea
• Endometrioza

In primele stadii, simptomele pot lipsi sau pot fi mascate de catre simptomele tumorii deja existente. Pe masura ce evolueaza si micile tumori din peritoneu devin tot mai numeroase, pacientii experimenteaza simptome precum:
• Diaree, constipatie
• Greata, varsaturi
• Dureri abdominale difuze
• Balonare (meteorism)
• Pierdere brusca in greutate sau, dimpotriva, castig in greutate
• Urinari frecvente (poliurie)
• Pierderea apetitului si senzatia de satietate precoce

Pe de alta parte, numeroase alte afectiuni, multe dintre ele benigne, cauzeaza aceste simptome. Diagnosticul diferential este minutios, iar investigatiile paraclinice ajuta medicii in stabilirea unui diagnostic final.

O complicatie a carcinomatozei peritoneale, frecvent intalnita, este ascita. Ascita reprezinta acumularea de fluid in peritoneu. Lichidul se acumuleaza treptat, pana ce devine suficient de mult pentru a deveni vizibil clinic.

Ascita provoaca urmatoarele semne si simptome:
• Cresterea in volum a abdomenului, uneori atingand marimi de neimaginat
• Cresterea in volum a membrelor inferioare, incepand de la glezne, catre gambe si chiar coapse
• Dificultati de respiratie (dispnee)
• Fatigabilitate, oboseala extrema
• Pierderea apetitului
• Dureri de spate, in special in regiunea lombara
• Senzatia de greutate in plus
• Tulburari de somn, din cauza pozitiilor incomode

Exista multiple metode pe care medicii le folosesc pentru a pune diagnosticul de carcinomatoza peritoneala. Istoricul personal de cancer cu localizare in organele abdominale este un prim semn de alarma care orienteaza medicii catre aceasta afectiune.

Analizele de sange, biopsia tumorala si testele imagistice sunt principalele instrumente paraclinice ce confirma diagnosticul.

Astfel, majoritatea pacientilor trec prin urmatoarele 2 explorari, daca exista suspiciunea de carcinomatoza:

• CT abdominal: explorarea CT (Computer Tomograf) realizeaza, cu ajutorul unui aparat performant, imagini multiple ale organelor interne, din unghiuri diferite. Un program va combina ulterior acele imagini, pentru a rezulta o vizualizare detaliata, tridimensionala, ale formatiunilor din cavitatea peritoneala. Testele CT ofera mai multe informatii si detalii decat radiografiile.

• Biopsia: prelevarea unei portiuni mici de tesut, pentru analiza ulterioara la microscop. Si alte teste pot sugera raspandirea cancerului, insa doar o biopsie poate duce la un diagnostic cert. Un anatomopatolog analizeaza proba de tesut si interpreteaza rezultatele de laborator, stabilind daca tumora este benigna sau maligna, precum si tesutul ei de origine.

Uneori, carcinomatoza peritoneala nu da semne si simptome noi, diferite fata de ce experimenta pacientul pana atunci. Astfel aceasta nu este suspicionata, iar diagnosticul intarzie. Nu de putine ori, carcinomatoza este diagnosticata in timpul interventiei chirurgicale pentru tumora primara, cand medicul chirurg observa prezenta acestor mici tumori in peritoneu.

Pana in ultimii ani, carcinomatoza peritoneala a fost considerata un stadiu final al bolii neoplazice. Totusi, dezvoltarea unor tehnici chirurgicale noi, precum si a tratamentelor chimioterapice moderne au modificat acest prognostic. In prezent se ating rate de supravietuire mult mai bune, satisfacatoare si promitatoare pentru cercetarea medicala.

Tratamentul este in continuare dificil si agresiv pentru pacient. Tumorile mici, multiple, se comporta diferit fata de tumora primara: acestea nu se micsoreaza usor si uneori pot fi complet areactive in fata chimioterapiei. Totusi, administrarea de chimioterapice face in continuare parte din planul de tratament al acestor pacienti.

Unii medici, pacienti si/sau apartinatori prefera metoda de ingrijire paliativa: medicatie antialgica care sa usureze suferinta pacientului si sa ii ofere o perioada linistita. Exista si medici specializati in ingrijirea paliativa.

In functie de fiecare caz, alte metode de tratament includ:

• Chirurgia citoreductiva. Chirurgul actioneaza agresiv, prin indepartarea totala a tuturor tumorilor peritoneale vizibile in timpul operatiei. In unele cazuri, se poate extirpa si tesutul adiacent sau chiar un organ din vecinatate. Desi este o metoda dura de tratament, pacientii la care se potriveste aceasta interventie au rata de supravietuire buna

• Chimioterapia intraperitoneala hipertermica (HIPEC). Tehnica HIPEC este una dintre cele mai noi inovatii in sfera chirurgiei oncologice. Aceasta utilizeaza aplicarea directa de substante chimioterapice, incalzite la temperaturi suficient de inalte. Acestea sunt aplicate pe tesutul tumorilor peritoneale. Poate fi folosita ca prima intentie, sau poate constitui urmatorul pas dupa chirurgia citoreductiva. Avantajele acestei metode de tratament sun numeroase, iar rezultatele sunt de cele mai multe ori favorabile, lungind semnificativ speranta de viata a pacientului.

Studiile recente au demonstrat eficienta tratamentelor moderne in randul pacientilor cu carcinomatoza peritoneala de diferite grade. Combinatia dintre operatie citoreductiva si HIPEC reprezinta etalonul in tratamentul acestei afectiuni, crescand semnificativ speranta de viata si rata de supravietuire. Rezultatele studiilor au aratat ca rata de supravietuire la 5 ani de la diagnostic, a pacientilor tratati astfel, este intre 70 si 90%, rezultate cu adevarat incredibile si promitatoare. Cercetatorii afirma ca in cazul in care carcinomatoza este identificata chiar in primele stadii si tratata imediat, rata de supravietuire poate atinge 100%.

Astfel, prognosticul carcinomatozei peritoneale este in crestere, devenind un prognostic potential bun sau foarte bun. Echipa multidisciplinara care se ocupa de diagnosticul si tratamentul acestei afectiuni va alege tratamentul potrivit pentru pacienti, astfel incat prognosticul sa fie cel mai bun posibil.

Carcinomatoza peritoneala nu este un tip de cancer propriu-zis, ci este o complicatie grava a tumorilor maligne din cavitatea abdominala. Desi este in continuare o afectiune severa, dificil de diagnosticat si vindecat, metodele moderne de tratament ne ofera o viziune optimista asupra acestei afectiuni, si un prognostic ce devine din ce in ce mai bun.

Bibliografie:
https://www.mountsinai.on.ca/care/cancer/cancers-we-treat/peritoneal-surface-malignancy-program/peritoneal-carcinomatosis
Prognostic Factors of Survival in Patients with Peritoneal Metastasis from Colorectal Cancer
Peritoneal Cancer