Cancerul de apendice

Cancerul de apendice, numit si cancerul apendicular, este o patologie maligna rara. Acesta apare atunci cand celulele din apendice se modifica si cresc necontrolat.

Apendicele este un organ de dimensiuni mici, sub forma de sac, ce face parte din sistemul digestiv. Acesta este localizat in cavitatea abdominala la jonctiunea dintre intestinul subtire si intestinul gros. Regiunea anatomica ce corespunde apendicelui este fosa iliaca dreapta sau abdomenul drept inferior. Apendicele are roluri incomplet cunoscute, insa cercetatorii cred ca are rol in imunitatea organismului. Nu este un organ vital.

Exista mai multe tipuri de tumori maligne ce se pot dezvolta la nivelul apendicelui.

Tumorile carcinoide

Aproximativ 50% din totalul cancerelor de apendice sunt tumori carcinoide sau carcinoame. Acestea afecteaza celulele neuroendocrine si au de regula o crestere lenta.

Adenocarcinoamele

Tumorile de tip adenocarcinom isi au originea in tesutul glandular si sunt de mai multe tipuri:

• Adenocarcinom mucinos. Aceasta este a doua cea mai frecventa tumora apendiculara. Tumora va secreta mucina, o componenta a mucusului.
• Adenocarcinom de tip colonic.  Aceste tumori se dezvolta la baza apendicelui si au structura asemanatoare cancerului colorectal, cauzand simptome similare.
• Adenocarcinom cu celule in inel de pecete. O tumora agresiva si rara ce se poate forma ocazional la nivelul apendicelui. Are aceasta denumire datorita aspectului microscopic a celulelor maligne.

Cancerul apendicular poate aparea la orice varsta, insa este mai comun in randul persoanelor de peste 50 de ani. Este mai frecvent la femei decat la barbati. Cancerul de apendice ramane un tip rar de cancer, afectand 1-2 persoane la 1 milion.

Uneori persoanele cu un astfel de tip de cancer sunt asimptomatice. Atunci cand apar semnele si simptomele, acestea pot varia de la pacient la pacient. Astfel, poate aparea:
• Apendicita, caracterizata prin febra si durere abdominala in cadranul drept
• Balonare
• Durere abdominala difuza
• Durere pelvina
• Acumulare de lichid in abdomen (ascita)
• Greata si varsaturi
• Modificari ale tranzitului intestinal
• Crestere in volum a abdomenului
• Tulburari de fertilitate

Cancerul apendicular incepe atunci cand celulele din apendice devin mutante si cresc la o rata foarte rapida, necontrolata si haotica. Aparitia tumorii maligne nu are o cauza exacta, insa exista cativa factori de risc numiti factori procancerigeni.

Factorii asociati cu tumorile apendiculare includ:

• Fumatul sau utilizarea altor produse cu tutun. Tutunul creste riscul de cancer in general, incluzand si cancerul de apendice.
• Istoricul medical. Anumite patologii precum anemia sau gastrita atrofica pot creste riscul de a dezvolta cancer de apendice.
• Varsta. Riscul creste odata cu inaintarea in varsta
• Sexul feminin. Femeile sunt predispuse la a dezvolta acest tip de cancer.

Cercetatorii sustin ca nu exista o componenta genetica sau ereditara ce influenteaza aparitia cancerului apendicular.

Intrucat este deseori asimptomatic, pacientii primesc diagnosticul in urma rezectiei apendicelui pentru apendicita. Pacientul tipic face apendicita (inflamatia apendicelui), este supus operatiei de apendicectomie iar apendicele este apoi analizat si este diagnosticata tumora.

Daca medicul suspecteaza un cancer apendicular pe baza tabloului clinic, acesta poate face urmatoarele teste pentru a confirma diagnosticul:

• Teste imagistice. Testele precum CT sau RMN sunt de prima intentie pentru a vizualiza in detaliu organele interne, inclusiv apendicele. Testul se poate realiza cu sa fara substanta de contrast pentru a identifica si caracteriza tumora.

• Biopsie. Biopsia presupune prelevarea unui mic fragment de tesut apendiculare, care este apoi trimis la laborator pentru analiza microscopica. Biopsia de apendice poate fi dificil de realizat din cauza pozitiei acestuia, fiind utilizata destul de rar.

• Laparoscopie exploratorie. Medicii utilizeaza un laparoscop inserat printr-o incizie mica in abdomen. O camera mica de la capatul laparoscopului vizualizeaza apendicele.

• Analize de sange. Daca testele anterioare sunt pozitive pentru existenta tumorii, analizele de sange pot determina stadiul cancerului si starea generala a pacientului.

Exista mai multe metode de abordare terapeutica a tumorilor apendiculare. Medicul va lua in calcul mai multe aspecte pentru a concepe un plan de tratament, precum marimea si stadiul tumorii, starea generala de sanatate.

Astfel, optiunile de tratament includ:

• Interventie chirurgicala. Rezectia chirurgicala a apendicelui poate fi suficienta pentru tumorile de dimensiuni mici, de 1-2 cm. Totusi, tumorile mai mari sunt agresive si necesita interventii chirurgicale complexe. Una dintre acestea este hemicolectomia, in care este rezecat si o parte din colon, pentru a elimina orice fragment tumoral. In cazuri rare, in care tumora apendiculara a invadat cavitatea abdominala, medicul poate recomanda rezectia peritoneului.

• Chimioterapia. In cadrul chimioterapiei se administreaza medicamente puternice ce pot degrada celulele tumorale.

• Chimioterapia intraperitoneala hipertermica. In cadrul acestui tip de terapie, medicamentele chimioterapice sunt incalzite si administrate in cavitatea abdominala (peritoneala). Este mai intens decat chimioterapia clasica.

• Terapie medicamentoasa tintita. Anumite medicamente sunt administrate pentru a actiona specific asupra genelor sau proteinelor ce sustin cresterea celulelor tumorale. Scopul acestui tratament este de a limita efectul medicamentos asupra celulelor tumorale maligne, minimizand efectul lor pe celulele sanatoase.

Efecte adverse

Intrucat tratamentul chimioterapic este unul agresiv, pacientii vor experimenta in majoritatea cazurilor, efectele adverse ale acestui tratament. Aceste efecte variaza in functie de doza administrata, stadiul cancerului si capacitatea de vindecare a organismului.

Cele mai comune efecte adverse ale tratamentului pentru cancer includ:
• Anemia
• Caderea parului
• Fatigabilitate
• Diaree sau constipatie
• Greata si varsaturi
• Modificari la nivelul parului si unghiilor

Modul in care organismul raspunde la tratamentul cancerului de apendice depinde de numerosi factori precum tipul de cancer, localizarea acesteia si stadiul cancerului (cu sau fara metastaze). Medicul va va explica stadiul bolii si efectele asteptate ale tratamentului, pe parcursul evolutiei bolii. Astfel se pot enunta prognostice mai mult sau mai putin exacte, intrucat tumora maligna si raspunsul organismului la malignitate pot fi cu adevarat imprevizibile.

Cu cat este mai mica tumora, cu atat tratamentul va fi mai eficient. Tumorile mari, agresive, sunt mai dificil de tratat si poate intra in discutie o metoda de ingrijire paliativa. Desigur, curabilitatea cancerului depinde si de starea generala a pacientului si de complianta la tratament.

Statistic, rata de supravietuire la 5 ani de la diagnosticului cancerului apendicular este de 67% pana la 97%. Acest lucru inseamna ca cel putin 67% dintre pacienti supravietuiesc bolii. Totusi, tineti minte ca rata de supravietuire si prognosticul nu pot estima niciodata cu exactitate daca patologia maligna poate fi vindecata sau nu, si nu pot indica perioada exacta de supravietuire. Discutati cu medicul dumneavoastra despre orice nelamurire in ceea ce priveste tratamentul si eficacitatea acestuia.

Cancerul de apendice este un tip rar de cancer ce apare mai frecvent dupa varsta de 50 de ani. Fiind deseori descoperit incidental, este descoperit in stadii avansate frecvent. Tumorile de mici dimensiuni beneficiaza de tratament eficient si prognostic bun. Adresati-va medicului oricand apar simptome sugestive.

Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22118-appendix-cancer
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/appendix-cancer