Cancerul adrenal poate fi tratat daca este diagnosticat la timp

Cancerul adrenal este o afectiune a glandelor suprarenale, doua glande mici situate la polul superior al rinichilor. Acest cancer isi are originea in tesutul glandelor suprarenale, in portiunea exterioara, numita si cortex adrenal. Se manifesta de cele mai multe ori prin aparitia unei formatiuni tumorale pe suprafata unei glande, sau pe suprafata ambelor.

Tumora maligna (canceroasa) a glandei adrenale poarta numele de carcinom cortical adrenal. Tumora benigna (necanceroasa) este numita adenom benign. Cancerul cu originea in alt organ, cu metastaze la nivelul glandelor adrenale, nu este considerat carcinom adrenal. Cancerul de san, gastric, renal si cancerul de piele sunt cele care dau cel mai frecvent metastaze adrenale.

Carcinomul adrenocortical este foarte rar. Medicii diagnosticheaza, conform studiilor, un caz la 1 milion de pacienti, in fiecare an. Acest cancer afecteaza mai frecvent pacientele de sex feminin.

Cercetatorii nu au gasit o cauza exacta a acestei tumori. Afectiunile genetice reprezinta singurul factor de risc asociat cu aparitia carcinomului adrenal cortical. Totusi, mutatiile genelor pot surveni si spontan, fara vreun fond genetic ereditar.

Adenom benign. Adenoamele benigne sunt tumori necanceroase, de dimensiuni relativ mici. Majoritatea pacientilor cu adenom sunt asimptomatici. Totusi, este nevoie de diagnostic diferential cu un carcinom adrenal malign.

Carcinom cortical adrenal. Aceste tumori au dimensiuni mai mari decat cele benigne, uneori atat de mari incat pun compresiune pe organele din jur, dand simptome caracteristice acestora. Carcinomul adrenal poate fi uneori secretant de hormoni, ceea ce inseamna ca secreta o cantitate in plus de hormoni in organism.

Majoritatea simptomelor pacientilor cu un astfel de cancer sunt date de hipersecretia hormonala. Astfel, tumora adrenala produce hormoni precum estrogen, androgen, cortizol si aldosteron, care produc modificari in organism. Simptomele pot fi date si de compresia tumorilor mari asupra organelor din jur.

Astfel, simptomele pot fi grupate in functie de hormonii secretati in exces. Simptomele excesului de androgeni si estrogeni sunt mai usor de observat in randul copiilor, fiindca modificarile fizice sunt mai evidente in timpul pubertatii. Cateva semne includ:
• Cresterea excesiva a parului pubian, axilar, facial
• Cresterea exagerata sau brusca in dimensiuni a organelor genitale externe
• Cresterea sanilor la baieti
• Pubertate precoce

De asemenea, pacientele adulte de sex feminin pot observa o crestere a pilozitatii faciale sau ingrosarea vocii, in caz de exces de hormoni androgeni. Pacientii de sex masculin pot observa ginecomastie (marirea in volum a sanilor) din cauza excesului de estrogeni.

In cazul tumorilor adrenale secretoare de cortizol si aldosteron (hormoni corticoizi), semnele si simptomele includ:
• Hipertensiune arteriala
• Hiperglicemie
• Castig in greutate
• Menstruatii neregulate
• Aparitia usoara a echimozelor (vanatai)
• Depresie
• Urinat frecvent
• Crampe musculare

Fiindca nu exista o cauza exacta a cancerului adrenal, factorii de risc devin foarte importanti. Astfel, factorul genetic predispune unii pacienti la a dezvolta acest cancer.

Afectiunile genetice frecvent asociate cu dezvoltarea cancerului adrenal, includ:
• Sindromul Beckwith-Wiedemann, o disfunctie de crestere, cu aparitia organelor crescute in volum. Acesti pacienti au risc crescut de cancer adrenal, renal si cancer hepatic.

• Sindromul Li-Fraumeni , o afectiune ereditara ce implica un risc crescut pentru multe tipuri de cancer, inclusiv cel adrenal

• Polipoza adenomatoasa familiala (PAF) este o boala ereditara caracterizata prin prezenta unui numar crescut de polipi (cel putin 100) la nivelul intestinului gros. Polipii, desi benigni, dau un risc crescut de cancer colo-rectal, precum si de cancer adrenal

• Neoplazia endocrina multipla de tip 1 (MEN1), este o boala ereditara ce implica formarea de multiple tumori, atat benigne cat si maligne, tumori secretoare de hormoni. Tumora adrenala este deseori una dintre acestea.

Diagnosticul cancerului adrenal incepe, de regula, prin anamneza si istoricul personal si familial. Medicul va pune cateva intrebari cu privire la alte afectiuni, alte tratamente urmate. De asemenea, medicul trebuie sa investigheze simptomele pacientului, iar pacientii trebuie sa isi expuna orice simptom, indiferent de severitatea lui. Dupa anamneza si examen obiectiv, medicul va face cateva teste paraclinice, pentru a se orienta catre diagnostic. Tot procesul de diagnosticare poate fi dificil si indelungat, fiind o afectiune rara.

Testele utile pentru diagnostic includ :
• Analize de sange
• Examen sumar de urina
• Ecografie renala
• CT
• Biopsie pe ac fin, ghidata ecografic (prelevarea unei mici portiuni de tesut din glanda suprarenala, pentru analiza microscopica de laborator)
• RMN
• Angiografie adrenala

Desi este descoperit deseori in stadii avansate, daca este descoperit la timp, tratamentul instaurat precoce poate vindeca acest cancer. La ora actuala exista trei metode standard de tratament al cancerului adrenal:

1. Interventia chirurgicala. Medicul poate recomanda o procedura numita adrenalectomie, in care este indepartata complet glanda adrenala si implicit tumora. In cazul in care suspecteaza raspandirea cancerului, acesta va rezeca si limfoganglionii din vecinatate. Desi glandele adrenale nu sunt indispensabile vietii, odata rezecate, este nevoie de tratament cu substitutie hormonala.

2. Radioterapia. Unde de raze X puternice sunt folosite pentru a distruge celulele tumorale. Radioterapia poate fi singurul tratament, sau poate fi asociata interventiei chirurgicale.

3. Chimioterapia. In functie de stadiul cancerului, chimioterapia poate fi necesara. Medicamentele chimioterapice se administreaza, de regula, injectabil intravenos, si au rolul de a opri celulele tumorale din crestere. Chimioterapia poate fi, de asemenea, combinata cu radioterapia sau cu interventia chirurgicala

Alte tratamente

Exista cazuri de tumora adrenala ce nu sunt sigur de rezecat prin chirurgie. Pentru acestea se poate folosi ablatia, o metoda de distrugere a celulelor tumorale.

In unele cazuri se administreaza medicamente chiar dupa operatie. Acestea pot bloca productia excesiva de hormoni si poate micsora tesutul tumoral.

In lipsa tratamentului, tumorile adrenale continua sa creasca si sa puna compresiune pe organele din jur. Aceasta presiune da simptome atat adrenale, de hipersecretie hormonala, cat si simptome specifice organelor.

Complicatiile posibile constau in instalarea sindroamelor de hipersecretie hormonala, astfel:
• Hipersecretia de cortizol duce la Sindrom Cushing
• Hipersecretia de aldosteron duce la Sindrom Conn
• Hipersecretia de testosteron la femei duce la fenomenul de masculinizare (pilozitate excesiva, alopecie, ingrosare vocii, amenoree)
• Hipersecretia de estrogen la femei duce la menstruatii neregulate, menoragie si metroragie
• Hipersecretia de estrogen la barbati cauzeaza disfunctii erectile si ginecomastie

Cancerul adrenal este o tumora benigna cu originea in glanda suprarenala, rara si influentata de factori genetici. Desi diagnosticul este dificil de stabilit, daca este diagnosticat la timp, cancerul adrenal poate fi tratat cu succes.

Bibliografie:
https://my.clevelandclinic.org/health/articles/6152-adrenocortical-carcinoma
https://www.webmd.com/cancer/adrenal-cancer