Cancer de intestin subtire

Intestinul subtire este situat intre stomac si colon. Lungimea sa este de aproximativ 6 metri. Functia principala a acestuia este de a digera si de a absorbi nutrientii. Intestinul subtire reprezinta mai mult de 70% din lungimea si peste 90% din componenta tractului intestinal.

Cele mai des intalnite tumori maligne (canceroase) ale intestinului subtire includ: adenocarcinomul, limfomul, sarcomul si tumorile carcinoide. La persoanele care traiesc in tarile industrializate, cel mai frecvent este diagnosticat adenocarcinomul, iar la cele din tarile in curs de dezvoltare, limfomul. Toate aceste tumori invadeaza peretele intestinal, se raspandesc pana in zonele invecinate, la nivelul ganglionilor limfatici si afecteaza chiar si organele situate la distanta mai mare de intestinul subtire (metastaze).

In fiecare an, medicii din SUA stabilesc diagnosticul de tumoare maligna a intestinului subtire la aproximativ 1200 de bolnavi. Acesta este un numar relativ mic fata de frecventa cu care pot sa apara alte tumori ale tractului gastrointestinal. Explicatia ar fi ca natura lichida a continutului intestinului subtire poate irita in profunzime, mucoasa intestinului subtire. Totusi, timpul rapid de tranzit, din intestinul subtire reduce expunerea peretilor intestinali la iritantii care ar putea favoriza aparitia cancerului.

Alti factori de risc care ar putea declansa cancerul sunt:
- un numar scazut de bacterii bune, a caror prezenta este normala in intestinul subtire;
- abundenta de tesut limfoid in pretele intestinului subtire;
- un PH alcalin in interiorul intestinului subtire;
- prezenta enzimei benzpiren hidroxilaza.

Adenocarcinomul de intestin subtire este asociat cu urmatoarele boli:
- boala Crohn - inflamatie a intestinului subtire, care debuteaza, de obicei, in partea terminala a intestinului subtire, numita ileon. Inflamatia se va extinde adanc in interiorul mucoasei organului afectat si va provoca durere, necesitatea stringenta de a goli intestinul in mod frecvent, diaree;
- boala celiaca sau intoleranta la gluten;
- polipoza familiala adenomatoasa - boala ereditara in care intestinul gros este acoperit de polipi de diferite dimensiuni. Afectiunea este intalnita mai ales la persoanele cu varsta cuprinsa intre 20-30 de ani. Daca nu este tratata, conduce invariabil la cancer de colon sau rect. In urma studiilor, s-a demonstrat ca tratamentul cu celebrex, timp de 6 luni, a redus numarul polipilor de colon si rectali cu 28%, fata de tratamentul cu placebo (pastile cu zahar), 5%.

Cancerul se manifesta cu o frecventa de 50 de ori mai mare la nivelul intestinului gros fata de intestinul subtire.
Principalii factori de risc sunt:
- abuzul de alcool;
- consumul de peste si carne sarata sau afumata;
- cantitatile mari de zahar.

Factorii de risc pentru dezvoltarea cancerului de intestin subtire in cazul bolii Crohn includ urmatoarele:
- sexul masculin;
- durata prelungita a bolii;
- asocierea cu boli fistuloase - fistula este o comunicare anormala a unei suprafete cu alta (colon si piele, de exemplu);
- indepartarea chirurgicala a unui segment al intestinului.
Riscul de a dezvolta cancer de intestin subtire este de 6 ori mai mare in cazul persoanelor diagnosticate cu boala Crohn, comparativ cu restul populatiei.

Limfomul de intestin subtire este asociat cu boala celiaca, dar si cu afectiuni care slabesc sistemul imunitar (cum ar fi SIDA). Ca si in cazul celor mai multe simptome ale diverselor tipuri de cancer gastrointestinal, simptomele precoce ale cancerului de intestin subtire, tind sa fie vagi si nespecifice.
Acestea pot include disconfort abdominal asociat cu:
- greata;
- balonare;
- pierderea poftei de mancare.
Urmatoarele simptome pot indica un stadiu avansat al bolii si ar trebui sa reprezinte semnale de alarma care necesita interventia medicala:
- oboseala;
- scadere in greutate;
- anemie cauzata de deficit de fier;
- pierderea vizibila de sange: sange sau prezenta asa zisului "zat de cafea" in scaun, scaune inchise la culoare;
- greata si varsaturi severe din cauza obstructiei de intestin subtire - Medicii depisteaza frecvent cancerul de intestin subtire in timpul interventiei chiurgicale determinata de obstructie intestinala inexplicabila;
- icter (tegumente de culoare galbena) - Simptomul apare la persoanele cu cancer care afecteaza partea superioara a intestinului subtire, din cauza blocajului ductelor biliare care dreneaza ficatul.

In majoritatea cazurilor, medicii aleg ca prima modalitate de investigatie, radiografia cu bariu a intestinului subtire. Endoscopia partii superioare a tractului gastrointestinal poate fi utila pentru diagnostic, intrucat pot fi vizualizate si zonele invecinate ale tractului gastrointestinal.

Computer tomografia (CT) sau ecografia abdominala pot fi utile pentru depistarea tumorilor de dimensiuni mari si pentru a se exclude posibilitatea raspandirii cancerului la nivelul ganglionilor limfatici adiacenti, dar si la organe mai indepartate cum ar fi, ficatul. Colonoscopia ajuta la diagnosticarea tumorilor si implica zonele inferioare ale intestinului subtire.

Indepartarea chirurgicala a intestinului subtire sau a partilor afectate este tratamentul principal pentru cancerul de intestin subtire. Chimioterapia poate fi utila in cazul in care cancerul este larg raspandit.

Chirurgia amelioreaza simptomele, mai ales in cazul in care cancerul provoaca o obstructie intestinala. In acest caz, medicii pot efectua o procedura de bypass sau indepartarea segmentului de intestin subtire prejudiciat de cancer.

Persoanele care au adenocarcinom de intestin subtire nu traiesc, adesea, mai mult de 5 ani de la declansarea ei. Sansele de supravietuire sunt mai crescute in cazul in care cancerul este limitat la peretii interiori ai intestinului subtire si nu se raspandeste si la nivelul ganglionilor limfatici.

Posibilitatile de recuperare sunt mai bune la persoanele care au o tumoare carcinoida si limfom la nivelul intestinului subtire. Aceste afectiuni maligne au tendinta de a raspunde mai bine la chimio si radioterapie chiar si atunci cand medicii nu pot elimina complet tumoarea. Prognosticul este destul de slab, daca bolnavul este diagnosticat cu limfom al intestinului subtire asociat cu boala celiaca sau daca sistemul imunitar este slabit.

Asocierea cancerului de intestin subtire cu alte afectiuni, poate face posibila identificarea categoriilor cu risc crescut si permite elaborarea unor programe speciale de screening.
- Persoanele care au un istoric familial de sindrom de polipoza, cum ar fi sindromul Gardner sau Peutz-Jeghers, ar trebui sa faca periodic investigatii ale tractului gastrointestinal superior (in mod special radiografie cu bariu);
- Cei care au fost deja diagnosticati cu boala celiaca au un risc crescut de a dezvolta adenocarcinom dar si limfom la nivelul intestinului subtire. Acesti bolnavi trebuie sa urmeze o dieta fara gluten;
- Daca persoanele care sufera de boala celiaca manifesta scaderi bruste in greutate, diaree sau dureri abdominale, trebuie sa solicite investigatii si consult medical imediat, care sa includa scanare CT a abdomenului, radiografie cu bariu pentru a elimina suspiciunea de cancer de intestin subtire;
- In cazul bolii Crohn, adenocarcinomul se dezvolta frecvent in partea de jos a intestinului subtire, iar colonoscopia ar putea fi un instrument util de screening in acest caz.