Aflatoxinele din alimente si riscul aparitiei cancerului

Aflatoxinele sunt substante toxice, cancerigene, teratogene produse de anumite ciuperci, care se gasesc pe anumite cereale (porumb, arahide, seminte de bumbac s.a), care sunt cultivate si depozitate in conditii insalubre.

Aflatoxina poate aparea si in produsele de origine animala (preparate din carne, oua, branzeturi fermentate), datorita consumului de catre animale a furajelor contaminate.

Contaminarea cu aflatoxine provoaca pierderi economice ale porumbului, semintelor de bumbac, arahidelor, graului, orezului si a altor produse de baza.

In urmare, aflatoxinele sunt produse de doua tipuri de mucegai (ciuperci): Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. Producerea metabolitului toxic de catre diferitele mucegaiuri si gradul de toxicitate depind de factorii de mediu: substrat, temperatura ridicata, umiditate (peste 7%).

Cel mai important metabolit fungic cu cele mai active principii biologice si cu efect cancerigen il au aflatoxinele obtinute din mucegaiul Aspergillus favus. Mucegaiul apare in sol, datorita degradarii vegetatiei, a granelor si cerealelor si invadeaza toate tipurile de substraturi organice, mai ales atunci cand exista si conditii prielnice pentru dezvoltarea sa.

Populatia poate fi expusa la aflatoxine consumand produse vegetale contaminate (alune), carne contaminata, produse lactate de la animale ce au ingerat hrana contaminata. Lucratorii agricoli pot fi expusi prin inhalarea prafului contaminat ce se genereaza in timpul procedeelor de manipulare si procesare a culturilor si alimentelor contaminate.

Aflatoxinele produc asupra organismului toxicitate acuta, cronica si creste riscul de cancer, deoarece ficatul este primul sediu de acumulare a celor mai multe toxine. Cea mai frecventa forma de cancer asociata cu expunerea la aflatoxine este cancerul hepatic.

Asadar, aflatoxinele afecteaza in special ficatul. Simptomele hepatotoxicitatii precoce cauzate de aflatoxine pot fi: febra, anorexie, fatigabilitate, varsaturi, dureri abdominale si hepatita.

Toxicitatea cronica a aflatoxinelor cuprinde efectele imunosupresoare (scad imunitatea organismului si acesta nu mai poate lupta impotriva infectiilor) si carcinogene.

• Aflatoxine tip B: include B1, care este cea mai comuna, toxica si cancerigena aflatoxina; si B2;
• Aflatoxine de tip G: include G1 si G2;
• Aflatoxine de tip M: include M1 si M2; acestea se gasesc in urina si laptele produs de animale ce au fost hranite cu produse contaminate cu aflatoxine.

Aflatoxina B1 este cunoscuta pentru a avea activitate biologica, toxicitate acuta, teratogenicitate s.a. Rezultatele studiilor epidemiologice au relevat faptul ca AFB1 este micotoxina cea mai hepatocarcinogena si contribuie la cresterea frecventei cancerului hepatic.

AFB1 este frecvent cunoscuta in zone precum Asia de SE si Africa Subsahariana. Modul sau de distributie este corelat cu statutul socio-economic, adica este mai frecventa in tarile cu venituri mici, datorita manipularii necopresunzatoare a alimentelor, reguli alimentare insuficiente, calitatea scazuta a salubritatii. Persoanele ce sunt expuse in mod continuu la aceasta toxina pot prezenta atat hepatotoxicitate acuta cat si cancer hepatic.

Aflatoxinele sunt substante chimice ce cauzeaza cancer, deoarece ele deterioreaza ADN-ul in celulele hepatice. Studiile au aratat ca ele pot deteriora gena supresoare tumorala TP53, care in mod normal are rolul de a limita dezvotarea necontrolata a celulelor si de a lupta impotriva cancerului.

• Cumpararea de nuci si unt de nuca, alune ce apartin unor branduri consacrate;
• Aruncarea nucilor care arata mucegaite, decolorate sau sparte;
• Evitarea pastrarii nucilor, cerealelor, mai ales a porumbului, alunelor, semintelor de bumbac, luni de zile inainte de a le manca;
• Depozitarea lor sa fie facuta in spatii racoroase, uscate, cu umiditate scazuta;

Aflatoxina s-a aflat pe sistemul de alerta rapida pentru alimente si furaje al Uniunii Europene in 2008 din cauza efectelor sale grave (Comisia Europeana, 2009), iar Agentia Internationala pentru Cercetare a Cancerului (IARC) a clasificat mai tarziu AFB1 ca grup I carcinogen pentru oameni (Seo et al., 2011).

In ciuda mai multor masuri de cercetare si control, aflatoxina este inca o amenintare majora pentru produsele alimentare si produsele agricole.