Cum recunoastem simptomele cancerului esofagian?

Esofagul este un conduct musculo-membranos, care uneste faringele cu stomacul. Are o lungime de 20-25 cm si, in functie de regiunile pe care le strabate, se imparte in trei segmente: un segment cervical, unul toracic si unul abdominal.

El este situat in spatele traheei si in fata coloanei vertebrale. Alimentele si lichidele care sunt inghitite se deplaseaza prin interiorul lumenului esofagian pentru a ajunge la stomac.

Partea superioara a esofagului are un inel special de muschi la inceput, care se relaxeaza, pentru a permite trecerea alimentelor sau a lichidelor. Acest muschi este numit sfincterul esofagian superior.

Partea inferioara a esofagului care se leaga de stomac se numeste jonctiunea gastroesofagiana.

Un inel special de muschi in apropierea jonctiunii GE, numit sfincterul inferior esofagian, controleaza miscarea alimentelor de la esofag in stomac. Intre mese, acesta se inchide pentru a bloca sucurile digestive sa patrunda in esofag.

Esofagul prezinta are mai multe straturi. Acestea sunt importante pentru intelegerea locului in care apar, de obicei, cancerele din esofag si modul in care pot creste.

Mucoasa: acest strat captuseste interiorul esofagului. Mucoasa epiteliala captuseste interiorul esofagului si, in mod normal, este alcatuita din celule plate, subtiri, numite celule scuamoase. Aici incep majoritatea cancerelor esofagului.

Lama propria: este un strat subtire de tesut conjunctiv chiar sub epiteliu. Mucoasa musculara este un strat subtire de muschi sub lamina propria.

Submucosa: acesta este un strat de tesut conjunctiv chiar sub mucoasa, care contine vase de sange si nervi. In unele parti ale esofagului, acest strat include si glandele care secreta mucus.

Muscularis propria: este un strat gros de muschi, situat sub stratul submucos. Se contracta intr-un mod coordonat, pentru a impinge alimentele din esofag pana la stomac.

Adventiceal: este stratul exterior al esofagului si este format din tesutul conjunctiv.

Cancerul esofagului (numit si cancerul esofagian) incepe in stratul interior (mucoasa) si creste spre exterior (prin submucoasa si stratul muscular). Exista 2 tipuri principale de cancer esofagian:

• Carcinom cu celule scuamoase: esofagul este in mod normal captusit cu celule scuamoase. Cancerul care incepe in aceste celule se numeste carcinom cu celule scuamoase.

Acest tip de cancer poate aparea oriunde de-a lungul esofagului, dar este cel mai frecvent in portiunea esofagului situata in regiunea gatului si in cele doua treimi din partea superioara a cavitatii toracice.

• Adenocarcinom: cancerul care incepe in celulele glandei (celule care produc mucus) se numesc adenocarcinoame. Acest tip de cancer apare de obicei in partea distala (cea de-a treia) a esofagului.

Inainte de aparitia unui adenocarcinom, celulele glandei trebuie sa inlocuiasca o zona de celule scuamoase, ceea ce se intampla in esofagul lui Barrett. Acest lucru se intampla in principal in esofagul inferior, unde se incep cele mai multe adenocarcinoame.

Unii factori de risc, cum ar fi fumatul, pot fi modificati. Altii, cum ar fi varsta unei persoane sau istoria familiala, nu pot fi schimbate. Oamenii de stiinta au descoperit mai multi factori care pot afecta riscul de cancer esofagian.

• Varsta: riscul de cancer esofagian creste odata cu varsta. Mai putin de 15% din cazuri se gasesc la persoanele cu varsta sub 55 de ani;

• Sexul: barbatii sunt mai predispusi decat femeile sa dezvolte cancer esofagian;

• Boala de reflux gastroesofagian: stomacul face in mod normal acid puternic si enzime pentru a ajuta la digerarea alimentelor. La unii oameni, acidul poate scapa din stomac in partea inferioara a esofagului. Termenul medical pentru aceasta este boala de reflux gastroesofagian sau doar reflux;

• Esofagul Barrett: daca refluxul acidului gastric in esofagul inferior continua o perioada lunga de timp, acesta poate deteriora captuseala interioara a esofagului. Acest lucru determina celulele scuamoase, care in mod normal captusesc esofagul, sa fie inlocuite cu celulele glandei.

Aceste celule ale glandelor se aseamana cu cele care captusesc stomacul si intestinul subtire, si sunt mai rezistente la acidul gastric. Aceasta afectiune este cunoscuta sub numele de esofag Barrett.

Persoanele cu esofag Barrett au un risc mult mai mare decat persoanele fara aceasta conditie de a dezvolta adenocarcinom esofagian.

• Consumul de tutun si alcool: utilizarea produselor din tutun constituie un factor major de risc pentru cancerul esofagian. Cu cat o persoana utilizeaza mai mult tutun si cu cat este mai mult folosit, cu atat este mai mare riscul de cancer.

Consumul de alcool creste si riscul de aparitie a cancerului esofagian. Cu cat bea mai mult bauturi alcoolice, cu creste riscul de a dezvolta cancer esofagian;

• Obezitatea: persoanele supraponderale sau obeze au sanse mai mari de adenocarcinom esofagian. Acest lucru este in parte explicat prin faptul ca persoanele care sufera de obezitate sunt mai susceptibile de a avea reflux gastroesofagian;

• Dieta: anumite substante din dieta pot creste riscul de cancer esofagian. De exemplu, au existat sugestii, care inca nu s-au dovedit bine, ca o dieta bogata in carne procesata poate creste probabilitatea de a dezvolta cancer esofagian.

Acest lucru poate ajuta la explicarea ratei ridicate a acestui cancer in anumite parti ale lumii. Utilizarea frecventa a lichidelor foarte fierbinti (temperaturi de 65 grade Celsius - mult mai fierbinti decat o ceasca tipica de cafea) poate creste riscul pentru tipul celular scuamos de cancer esofagian.

Acest lucru ar putea fi rezultatul deteriorarii pe termen lung a celulelor care alcatuiesc esofagul din lichidele fierbinti;

• Achalazia: in aceasta conditie, muschiul de la capatul inferior al esofagului (sfincterul inferior esofagian) nu se relaxeaza corespunzator. Alimentele si lichidele inghitite au probleme cu trecerea in stomac si tind sa se colecteze in esofagul inferior;

• Expuneri la locul de munca: expunerea la fumuri chimice in anumite locuri de munca poate duce la cresterea riscului de aparitie a cancerului esofagian.

De exemplu, expunerea la unii dintre solventii utilizati pentru curatarea chimica poate duce la un risc mai mare de aparitie a cancerului esofagian.

Unele studii au constatat ca lucratorii in curatatorii chimice pot avea o rata mai mare de cancer esofagian, dar nu toate studiile au gasit aceasta legatura;

• Istoric de alte tipuri de cancer: persoanele care au suferit alte tipuri de cancer, cum ar fi cancerul pulmonar, cancerul la nivelul gurii si cancerul de gat, prezinta un risc ridicat de a obtine si carcinom cu celule scuamoase din esofag.

Acest lucru se poate datora faptului ca aceste tipuri de cancer pot fi, de asemenea, cauzate de fumat.

• Infectia cu virusul papiloma umana (HPV): HPV este un grup de peste 100 de virusuri inrudite. Acestea sunt numite virusuri papilloma, deoarece unele dintre ele provoaca un tip de crestere numita papilom (sau veruci).

Infectia cu anumite tipuri de HPV este legata de o serie de tipuri de cancer, inclusiv cancerul de gat, cancerul anal si cancerul de col uterin.

Semnele de infectie cu HPV au fost depistate la o treime din cazurile de cancer esofagian de la pacientii din regiuni din Asia si Africa de Sud.

Semne precoce: disfagie progresiva (imposibilitatea de a inghiti alimentele), pierdere ponderala, disconfort in regiunea retrosternala, dureri iradiate spre gat, sialoree (cantitate exagerata de saliva).

Semne tardive: paralizie de coarda vocala stanga, paralizie a diafragmului, tuse, regurgitatii, hemoptizie (expectoratie cu sange).

Orice persoana care se confrunta cu simptomele descrise mai sus ar trebui sa mearga urgent la un specialist gastroenterolog.

Dupa un consult general si o evaluarea a starii generale de sanatate, medicul gastroenterolog ar putea recomanda o serie de analize de sange si de investigatii suplimentare. Acestea pot fi:

- radiografia cu bariu: pacientul inghite un lichid care permite vizualizarea esofagului prin intermediul razelor X;

- endoscopia: aceasta presupune vizualizarea esofagului cu ajutorului unui tub subire care se introduce in esofag, prin cavitatea bucala, dispozitiv la capatul caruia se afla o camera video;

- ecoendoscopia: cu ajutorul ultrasunetelor, medicul isi poate face o idee despre extinderea cancerului de esofag;

- biopsia: este examenul medical care pune diagnosticul de certitudine. Aceasta presupune prelevarea unei portiuni de tesut din tumora si analizarea sa la microscop de catre medicul anatomopatolog.

- CT, RMN, PET.

Cancerul de esofag poate avea mai multe stadii:

- stadiul 0 - exista celule anormale in mucoasa, dar acestea nu sunt inca maligne;

- stadiul 1 - celulele maligne sunt localizate doar in mucoasa;

- stadiul 2 - celulele maligne se gasesc si in stratul muscular; in plus, pot afecta 1-2 noduli limfatici;

- stadiul 3 - cancerul de esofag este extins pana spre exteriorul esofagului si poate afecta si alte tesuturi sau organe din vecinatate;

- stadiul 4 - cancerul este extins si in alte organe din corp, dar si in noduli la distanta.

In functie de mai multi factori, vom alege intre urmatoarele optiuni terapeutice: chirurgical, radioterapie, chimioterapie.