Ce este cancerul gastrointestinal?

Tractul gastrointestinal incepe de la cavitatea bucala pana la anus, include esofagul, stomacul, intestinul subtire si intestinul gros (colonul si rectul). Cancerul poate afecta orice parte a tractului gastrointestinal desi acesta este intalnit mai rar in intestinul subtire unde are loc digestia.

Cancerul colorectal este al doilea tip de cancer ca si frecventa, care duce la deces (dupa cancerul pulmonar) si care afecteaza aproximativ 6% din populatia tarilor industrializate. Un alt tip de cancer care face victime importante este cancerul de pancreas, cauza a aproximativ 4% din totalul cazurilor, urmat de cancerul esofagian cu un procent de 3%.

Cancerul care se dezvolta mai intai la nivelul ficatului (cancerul hepatic primar) este strans legat de infectia cu virus hepatitic. Este mai putin frecvent in tarile occidentale unde cazurile de hepatita sunt destul de scazute, dar adesea este cea mai frecventa cauza de cancer intalnita in tarile in curs de dezvoltare in care hepatita este mai des intalnita.

In general, acest tip de cancer reprezinta doar aproximativ 0.7% din decesele provocate de cancer in tarile occidentale. Cu toate acestea, ficatul este un loc unde se manifesta diverse tipuri de cancere, care se raspandesc din restul organismului, cum ar fi cancerul colorectal.

In general, unele schimbari din stilul de viata pot diminua riscul manifestarii cancerului gastrointestinal:

- Consumul moderat de alcool - Un aport ridicat de alcool este asociat cu un risc important de cancer de esofag (provocat mai ales de bauturile spirtoase si fumat), pancreas (consumul ridicat de alcool determina inflamarea cronica a pancreasului sau pancreatita care poate fi un factor de risc crescut pentru cancerul pancreatic), de ficat (in cazul in care consumul ridicat de alcool duce la ciroza hepatica si formarea a diverse leziuni hepatice ca urmare a inflamatiei cronice, care este un factor major de risc pentru cancerul hepatic primar), cancerul de intestin gros.

- Evitarea fumatului - Fumatul dubleaza sansele aparitiei cancerului de panceras, mai ales daca obiceiul nociv este asociat cu consumul de bauturi spirtoase. Fumatul este inclusiv un factor cu risc crescut pentru dezvotlarea cancerului de esofag.

- Consumul de legume verzi - O cantitate optima de legume verzi este asociata cu un risc redus de cancer intestinal si un nivel ridicat de vitamina C (care se gaseste in fructele si legumele verzi). De asemenea, in aceasta situatie scad sansele dezvoltarii cancerului de stomac.

- Va fi exclusa carnea conservata sau arsa - In acest caz, s-a facut asocierea cu aparitia cancerului de colon, din cauza continutului ridicat de amine ciclice cancerigene care se gasesc in carne. Un aport ridicat de carne rosie este in mod special asociat cu un risc crescut de cancer intestinal.

- Pastrarea unei greutati normale - Obezitatea mareste sansele dezvoltarii cancerului intestinal, dar si a diabetului zaharat care este legat de cresterea riscurilor de cancer pancreatic.

- Exercitii fizice regulate - S-a demonstrat ca activitatea fizica regulata scade posibilitatea declansarii cancerului de colon, indiferent de greutatea corporala.

Screeningul este procesul de testare a persoanelor care nu au simptome ale unor afectiuni, dar care pot fi tratate cu succes in cazul in care acestea sunt depistate inca din primele stadii ale bolii.

Exista programe de screening care sunt deja in vigoare pentru cancerul de san si cancerul de col uterin la femei. Specialistii recomanda screeningul si pentru cancerul gastrointestinal. Fiecare tip de cancer trebuie analizat separt, dar orice program de screening are caracteristici comune, esentiale pentru a se obtine beneficii:

- afectiunea trebuie sa se manifesta in mod frecvent in randul populatiei sau a unui grup de persoane, la care se considera ca este necesar screeningul (in caz contrar beneficiile individuale nu vor fi suficiente pentru contrabalansarea riscurilor si inconvenientelor implicate de screeningul realizat la persoanele la care acesta nu este absolut necesar)

- testul de diagnostic pentru detectarea bolii trebuie sa fie simplu, ieftin si precis

- trebuie sa existe un tratament eficient pentru tratarea bolii pentru care se face screeningul

- ultima dintre proprietati ar putea parea simpla, dar totusi este important raspunsul la intrebarea: in cate dintre cazuri interventia chirurgicala este un tratament eficient pentru tipurile de cancer gastro-intestinal depistat in faza de debut?

Aceste reguli generale nu sunt valabile in toate cazurile. In cazul multora dintre cancere ar putea fi prezente in sange sau in canalele limfatice un numar mic de celule sau micrometastaze, inca dintr-un stadiu timpuriu, fara sa poata fi posibila vindecarea. In aceste situatii este foarte important raspunsul imunitar al organismului la celulele tumorale ca si viteza cu care e detectat, identificat si eliminat cancerul primar.

Acest tip de cancer este unul pentru care se recomanda screeningul, intrucat sansele de vindecare mai ales daca se intervine chirurgical, sunt destul de ridicate (mai mari de 90%) atunci cand acesta este depistat intr-un stadiu incipient (in etapa precanceroasa, cand apar doar polipii care o data ce sunt identificati vor fi si eliminati pentru a se preveni dezvoltarea cancerului).

Exista diverse modalitati de testare pentru cancerul colorectal. Cel mai simplu test de sange, de screening este analiza pentru identificarea sangerarii oculte in materiile fecale (verificarea prezentei sangelui care nu este vizibil in materiile fecale). Desi recoltarea de materii fecale este neplacuta, problema majora o reprezinta inexactitatea testului.

Un test de sange pentru identificarea sangerarii oculte in scaun pozitiv indica aproximativ 1/10 sanse sa fie prezent cancerul sau de 34% sa existe un polip. Daca rezultatele analizei sunt negative, pot exista pana la 50% posibilitatea dezvoltarii cancerului (cifra scade pana la 30% cand testul se repeta trei zile consecutiv).

Un test pozitiv trebuie sa fie urmat de colonoscopie (examinare a intestinului subtire cu ajutorul unui instrument special). De asemenea, un rezultat poate fi fals pozitiv iar acset lucru poate oferi un stres suplimentar inutil, bolanvului.

Cancerul esofagian nu este atat de des intalnit incat sa justifice recurgerea la procedura de screeining cu exceptia cazului in care persoana in cauza are un risc ridicat de manifestare a cancerului.

Screeningul pentru persoanele cu risc mare implica utilizarea endoscopiei si biopsia (recoltarea unei cantitati mici de tesut pentru examinarea la microscop). Persoanele cu reflux acid de lunga durata, cea mai comuna cauza a arsurilor stomacale sunt expuse riscului de a dezvolta cancer esofagian in cazul in care acidul care provine din stomac afecteaza mucoasa in partea inferioara a esofagului.

In mod normal, mucoasa este compusa din celule scuamoase care sunt asemanatoare cu celulele pielii. Cand are loc refluxul de acid, aceste celule pot fi inlocuite cu celule secretoare de mucus, asemanatoare cu cele care se gasesc in intestin. Aceasta modificare celulara poarta denumirea de esofag Barrett si presupune posibilitati destul de mari sa se dezvolte cancerul de esofag.

De aceea, se recomanda ca persoanele diagnosticate cu esofag Barrett sa faca anual o endoscopie pentru a se verifica daca exista modificari premaligne ale celulelor mucoasei. In unele spitale, este folosita, experimental, terapia cu laser pentru inversarea procesului. O problema majora in planificarea unui program de screening este faptul ca aproximativ o treime din populatia bolnava, acroda importanta minora esofagului Barrett.

Majoritatea expertilor confirma ca daca aceasta modificare se extinde pe o portiune de cel putin 5 cm in esofagul inferior, atunci riscul dezvoltarii cancerului esofagian creste cu 10%, fiind justificata endoscopia, desi intreaga zona este un subiect de controverse.

Persoanele care fumeaza sunt expusi la riscul de a manifesta acest tip de cancer, iar in cazul nefumatorilor, se considera ca riscul este prea mic pentru a se justifica screeningul.

Gastroscopia este o modalitate de screening gratie careia rata de deces cauzat de cancer a scazut considerabil. O alta tehnica prin care poate fi depistata boala in stadiul precoce este radiografia cu bariu in care pacientul inghite o cantitate de bariu lichid, cu ajutorul caruia se pot surprinde imagini ale interiorului stomacului la radiografia cu raze x.

Acest test este mai simplu pentru pacient, dar mai putin precis decat gastroscopia si nu permite recoltarea specifica biopsiei. Riscul dezvoltarii cancerului la stomac este strans legat de prezenta infectiei cu helicobacter pylori, o bacterie intalnita in cazul a 30% dintre occidentali.

Bacteria helicobacter pylori provoaca ulcerul duodenal, dar daca se urmeaza tratamentul adecvat se poate diminua intr-un procent semnificativ atat posibilitatea aparitiei ulcerului cat si a cancerului la stomac. O alternativa de preventie in curs de dezvoltare este vaccinul impotriva h. pylori.

Cu toate acestea, este dificil de anticipat cat de severa este infectia cu helicobacter pylori in cazul unei persoane, daca aceasta afecteaza celulele producatoare de acid si daca influenteaza (reduce) productia de acid gastric. Eradicarea bacteriilor ar putea creste productia de acid si apoi ar putea conduce la cresterea sanselor de a se dezvolta arsuri stomacale si chiar posibilitati mai mari de a dezvolta cancer esofagian.

Prin urmare, nu se poate confirma ca efectele globale de eradicare a helicobacter pylori ar fi benefice. In Japonia exista un test de sange (pepsinogen ser), care masoara care este nivelul productiei de acid gastric (intrucat cancerul de stomac este asociat cu o relativa lipsa de acid gastric).

Dozarea pepsinogenului ar ptuea fi un test util, initial, de screening care ar indica daca este necesara sau nu gastroscopia - dar acestea ar putea fi utile doar in cazul unei tari ca Japonia, de exemplu, cu o rata ridicata de cancer de stomac.

Boala afecteaza doar zece persoane dintr-o suta de mii, in cazul populatiei adulte din Occident. Pana la 15% dintre analizele si scanarile pentru depistarea cancerului pancreatic pot fi fals-pozitive. Deci utilizarea pe scara larga ar conduce la obtinerea a 10 rezultate false la 15.000 de persoane testate.

O alta situatie in care screeningul este justificabil este cea a persoanelor la care cancerul pancreatic se regaseste in istoricul familial. In acest caz, poate fi necesara inclusiv pancreatografia endoscopica (care prespune examinarea pancreasului cu ajutorul unui instrument special, asociata cu radiografia cu raze X), plus prelevarea de probe de lichid pancreatic, un test care ar putea cauza, intr-o proportie de 3%, inflamatia acuta a pancreasului (pancreatita), o conditie destul de grava si neplacuta. Acest program de screening este, prin urmare, experimental, in prezent.

Examinarea oamenilor dupa moarte a demonstrat asocierea la aproximativ 50% de cazuri a cirozei cu cancerul hepatic primar (carcinom hepatocelular), la data decesului. Nivelul de alfaproteina era crescut la peste 70% dintre persoanele afectate. Metodele comune de analiza presupun verificarea nivleului de proteine cu ajutorul unui test de sange, la fiecare sase luni la pacientii cu ciroza care se presupune ca sunt suficient de rezistenti in cazul unei interventii chirurgicale majore (de obicei indepartarea unei portiuni din ficat), necesara pentru tratament.

Fiecare tip de cancer gastrointestinal are modalitati diferite de depistare si inclusiv in cazul cancerului colorectal potentialul de supravietuire la persoanele care fac screening nu este foarte mare. O strategie alternativa pentru populatie este sa adopte masuri preventive care ar putea reduce in acelasi timp riscul de deces cauzat de mai multe conditii.

Strategiile ar putea include schimbarea stilului de viata (consumul ridicat de legume, o alimentatie saraca in grasimi, activitati fizice etc.) care ar putea reduce riscul de deces din cauza cancerului colorectal cat si a bolilor cardiace ischemice.

Tratamentul medicamentos preventiv este o alta posibilitate. Consumul regulat de aspirina, in doze de 300 mg pe zi sau chiar mai mari, s-a demonstrat ca poate injumatati rata mortalitatii provocata de cancerul colorectal si ofera protectie impotriva bolilor cardiace ischemice si a accidentelor vasculare cerebrale.

Aspirina previne cancerul prin blocarea unei enzime (proteina care accelereaza reactiile chimice) numita ciclooxigenaza 2 (COX-2), intrucat prevenirea bolilor cardiovasculare si accidentele vasculare cerebrale ischemice sunt mediate prin blocarea COX-1.

Fara realizarea unor studii de mare amploare este dificil de stabilit cu certitudine daca efectele benefice ale aspirinei pot fi diminuate de efectele nocive, cum ar fi un risc crescut de hemoragii ale stomacului, ulceratii si sangerari la nivelul creierului. O noua gama de inhibitori COX-2 este disponibila, iar aceste medicamentenu au efectele secundare nedorite ale aspirinei, dar nu pot oferi protectie impotriva bolilor cardiace ischemice sau a accidentelor vasculare cerebrale.

Cu toate acestea, medicamentele pot fi utile si impotriva altor tipuri de cancer gastrointestinal, in plus, fata de cancerul de colon. Consumul zilnic a unuia dintre aceste medicamente noi s-ar putea dovedi a fi cel putin la fel de eficient ca si strategiile actuale de screening, desi beneficiile trebuie intotdeauna puse in balanta alaturi de riscul reactiilor adverse.

Studii recente au sugerat ca ar exista un usor risc de aparitie a unor probleme cardiace legate de consumul acestor medicamente. Doua dintre ele (Vioxx si Bextra) au fost deja retrase de pe piata si in prezent se realizeaza studii suplimentare pentru demonstrarea eficacitatii unui alt medicament numit Celebrex.

Orice pacient care utilizeaza acest medicament ar trebui sa discute cu medicul care l-a recomandat legat rezultatele de noilor cercetari si descoperiri din domeniu.