Tot ce trebuie sa stii despre cancerul colorectal

Cancerul colorectal este o afectiune destul de grava si tot mai des intalnita in ultima perioada in mod egal atat la femei, cat si la barbati.

Acesta afecteaza atat colonul, cat si rectul, insa exista si situatii in care tumora apare doar in colon sau doar in rect si atunci se poate vorbi despre cancerul de colon si cancerul rectal.

Atat rectul, cat si colonul prezinta diverse functii in cadrul sistemului digestiv, precum cea de absorbtie a apei si electrolitilor din alimentele digerate si stocarea substantelor nutritive, apoi eliminarea alimentelor neabsorbite.

Cancerul colorectal reprezinta o tumora maligna a colonului si a rectului, care se dezvolta pornind de la numeroasele glande situate in peretele structural.

Principalii factori de risc sunt: polipii colonici, rectocolita ulcero-hemoragica, dar si antecedentele heredocolaterale.

Grasimile alimentare si condimentele joaca si ele un rol important in aparitia bolii, iar o alimentatie bogata in fibre vegetale au dimpotriva un rol protector.

De mentionat este faptul ca nu toate persoanele care au polipi dezvolta si cancer, viteza de crestere a polipilor se intinde pe parcursul a mai multor ani si doar unii factori implicati pot face ca acesti polipi sa se malignizeze.

Incidenta bolii creste incepand cu varsta de 40-45 ani, atingand un maxim spre 75 ani fara predominanta de sex.

In faza incipienta, pacientii nu prezinta nicio manifestare, semnele revelatoare sunt tulburarile de tranzit intestinal, precum aparitia episoadelor de diaree sau constipatie, rectoragiile putin abundente, dar repetate frecvent.

Durerile abdominale isi fac si ele simtita prezenta, evoluand in crize cu accentuare progresiva si cedand prin emisia brutala de materii fecale sau gaze.

Alte simptome prezente:
- modificari de consistenta ale scaunului;
- forma scaunelor modificata (devin creionate);
- dureri in momentul defecatiei;
- balonari si flatulenta;
- scadere in greutate fara a tine dieta de slabire;
- astenie si senzatie de fatigabilitate permanenta.

In cazurile avansate si depistate tardiv isi face aparitia si masa tumorala, ce poate fi palpata prin peretele abdominal, aceasta evoluand cu alterarea starii generale.

Dupa depistarea afectiunii se vor efectua investigatii speciale pentru a determina exact cauza aparitiei tumorii, tipul si gradul acesteia.

1. Colonoscopia este una din procedurile frecvent utilizate in depistarea cancerului sau a leziunilor precanceroase, prin introducerea unui tub lung si flexibil numit colonoscop, prevazut la capat cu o camera video, cu ajutorul careia medicul endoscopist poate vizualiza cavitatile rectului, dar si colonul in intregime.

Este investigatia cea mai recomandata de gastroenterologi deoarece in cursul investigatiei se pot extirpa anumiti polipi suspecti, dar se pot lua si probe pentru biopsie in cazul unei tumori deja formate.

Colonoscopia dureaza in jur de 30 minute, necesita o usoara pregatire in prealabil prin clisme evacuatorii, este relativ bine suportata de catre pacienti (uneori, acestia sunt usor sedati pe cale parenterala) si nu necesita spitalizare decat o zi in cazul celor cu afectiuni asociate cu survenirea unor complicatii.

2. Sigmoidoscopia este tot o metoda imagistica de diagnostic, prin care se exploreaza doar rectul si colonul distal in vederea depistarii polipilor situati la jonctiunea recto-sigmoidiana. Daca sunt depistate diverse leziuni suspecte, este necesara efectuarea unei colonoscopii totale.

De mentionat este faptul ca aceste investigatii sunt recomandate sa fie repetate la 10 ani in cazul colonoscopiei si la 5 ani in cel al sigmoidoscopiei. In urma acestor doua proceduri pot exista mici dureri abdominale care uneori cedeaza la antispastice sau chiar pot fi prezente mici sangerari in scaun daca au fost prelevate biopsii.

3. Testul pentru hemoragii oculte este un test specific care detecteaza existenta sangelui in materiile fecale, dar care nu este sesizat cu ochiul liber, ci doar microscopic.

Pentru ca testul sa fie relevant este indicat sa se respecte un mic regim alimentar cu 3 zile inainte, evitandu-se urmatoarele alimente: carne rosie, sfecla rosie, ridichi, varza, rosii, conopida, dar si medicamente precum aspirina, antiinflamatoarele, vitamina C, preparate cu fier care ar putea modifica testul.

Daca rezultatul este pozitiv, atunci se va recomanda obligatoriu colonoscopia. In unele situatii pot aparea si rezultate fals negative. In aceste cazuri, nu trebuie exclus diagnosticul de cancer deoarece este posibil ca tumora sa nu fi sangerat in perioada recoltarii si de preferat este sa se repete.

Mai exista si alte metode de investigatie precum: testul ADN fecal, examenul rectal digital, irigoscopia, colonografia-CT, testul imunohistochimic fecal (TIF), insa acestea sunt utilizate si recomandate in situatiile in care celelalte trei metode nu ofera suficiente informatii pentru conturarea diagnosticului.

Tratament

Tratamentul consta intr-o interventie chirurgicala care indeparteaza portiunea de colon afectata (colectomie), iar daca afecteaza si rectul se intervine chirurgical si pe portiunea respectiva.

Uneori se asociaza si radioterapia, iar daca exista metastaze, in special la nivelul ficatului se face si chimioterapie.

Principalele complicatii sunt legate de extensia tumorii care poate duce la aparitia de comunicari cu vaginul in cazul femeilor afectate, vezica urinara (fistule), de ocluzii sau perforatii cu instalarea peritonitei infectioase generalizate in intreg abdomenul.

Prognosticul este unul bun daca diagnosticarea se efectueaza precoce si daca tumora ramane limitata la peretele rectului, insa poate avea si un prognostic grav daca forma este avansata si metastazeaza in alte organe.

Supravegherea este indicata in cazul prezentei factorilor de risc cu rezectia sistemica a oricarei tumori benigne de tipul polipilor. Este indispensabila vizita la medic la cel mai mic semn.

Dozarea antigenului carcinoembrionar din sange este si ea indicata, deoarece permite supravegherea postoperatorie, intrucat pot exista si recidive in 10-15% din cazuri.

Concluzii

Profilaxia tine si de un consum echilibrat de alimente moderat gatite, fara prea multe condimente adaugate, asortate cu legume precum broccoli, conopida, varza si efectuarea unor exercitii fizice regulate.