Dr. Mihai Andrei, medic primar gastroenterolog ne raspunde la cateva intrebari despre cancerul colorectal

Dr. Mihai Andrei, medic primar gastroenterolog ne vorbeste despre cancerul colorectal:

Cancerul colorectal reprezinta rezultatul interactiunii pe parcursul unor perioade lungi de timp dintre predispozitia genetica individuala si factorii de mediu. Acesta se poate prezenta in contextul unui cancer sporadic (70%), in cadrul unei agregari familiale (20%) sau al unor sindroame genetice (10%). Riscul de aparitie variaza in functie de prezenta sau absenta unor factori de risc genetici sau de mediu.

Zonele cu incidenta cea mai mare sunt reprezentate de tarile dezvoltate precum Australia, Noua Zeelanda, Europa si America de Nord, pe cand, zonele cu incidenta cea mai mica de aparitie sunt Asia Centrala si de Sud si Africa de Vest.

Factorii de mediu cel mai frecvent asociati cu procesul de dezvoltare a cancerului colo-rectal (carcinogeneza) sunt: excesul de gasime corporala, sedentarismul, consumul de bauturi alcoolice, fumatul, carnea procesata, aminele heterociclice (compusi chimici ce se formeaza in urma expunerii carnurilor la temperaturi ridicate sau in timpul afumarii), carnea rosie, consumul scazut de fibre si de vegetale.

Desigur, factorii de mediu anterior enumerati reprezinta factori de risc modificabili, astfel incat optimizarea stilului de viata si renuntarea la comportamentele nocive pot scadea extrem de mult riscul de aparitie a cancerului colorectal. In schimb, exista si anumiti factori genetici, nemodificabili care pot determina o dezvoltare mai precoce a cancerului colorectal: istoricul familial - se refera la cei cu o ruda de gradul I sau doua rude de gradul II care au/ au avut neoplazie colonica, pacientii proveniti din familii cu sindroame de polipoza familiala sau istoric de cancer colorectal non-polipozic ereditar sau istoricul personal de cancer colorectal ori adenom, adenom malignizant, inclusiv post-excizie chirurgicala sau endoscopica. Alte patologii care se asociaza cu un risc sporit de aparitie a cancerului de colon si rect sunt: bolile inflamatoare intestinale cronice (boala Crohn si colita ulcerativa), iradierea abdomino-pelvina, acromegalia, fibroza chistica.

Factorii care ar putea preveni sau conferi un anume grad de protectie impotriva cancerului colo-rectal sunt reprezentati de:

- Activitatea fizica regulata (duce la scaderea riscului cu aprox 26-27%)

- Dieta bogata in fructe si legume

- Consumul regulat de lactate, usturoi, acizi grasi omega3 (continuti in uleiul de peste), cafea

- Consumul de fibre. Se estimeaza ca pentru fiecare 10 g in plus de fibre consumate intr-o zi, riscul scade cu aproximativ 10%

- Anumite vitamine si minerale: acidul folic, vitamina B6, calciu, vitamina D, magneziu (administrarea acestora se face insa doar la indicatia medicului de specialitate)

- Administrarea unor medicamente precum: aspirina sau alte antiinflamatoare non-steroidiene, statine, antioxidanti, bifosfonati (aceste medicamente trebuie indicate obligatoriu de catre un medic specialist)

Sfatulmedicului.ro: Este constipatia cronica un factor de risc?

Dr. Mihai Andrei, medic primar gastroenterolog:

Este dificil de stabilit o relatie clara de cauzalitate, datele stiintifice sunt usor discordante.

Constipatia reprezinta un simptom comun in intreaga lume. Factorii de risc pentru constipatie sunt: dieta saraca in fibre, lipsa de activitate fizica, sindromul de intestin iritabil, unele boli endocrine, boala Parkinson, unele medicamente.

Teoretic, constipatia poate fi asociata cu cancerul prin mai multe mecanisme: (1) scadere motilitatii intestinale creste timpul de tranzit intestinal, ceea ce duce la contactul prelungit al materiilor alimentare cu mucoasa colonului; (2) modificarea microbiotei intestinale; (3) cancerul poate sa produca constipatie inainte de a se manifesta clinic.

Constipatia recent instalata, dar si cea cronica (definita prin prezenta timp de cel putin 12 saptamani/ an) necesita de cele mai multe ori investigatii suplimentare, mai ales in cazul in care este slab responsiva la tratament sau se asociaza cu alte elemente clinice alarmante. In stadii incipiente, cancerul colorectal este adeseori asimptomatic, modificarile neoplazice fiind decelate doar in urma screening-ului de preventie efectuat de catre medicul specialist.

In stadiile avansate, poate aparea simptomatologie datorata dezvoltarii loco-regionale tumorale, precum: tulburari de tranzit (diaree, constipatie sau alternanta acestora), senzatie de disconfort sau dureri abdominale localizate ori difuze, sangerare tumorala ce se poate traduce clinic prin scaun inchis la culoare, negru (melena) sau obiectivarea de sange rosu/ proaspat sau partial digerat (rosu-visiniu) coafand sau amestecat cu materiile fecale (rectoragie sau hematochezie).

Simptomatologia este dependenta de localizarea tumorala. Sindromul anemic si scaunele melenice sunt mai frecvent intalnite in cazul localizarii la nivelul colonului drept, in timp de tulburarile de tranzit si scaunele hematochezice si rectoragiile reprezinta manifestari mai frecvente ale tumorilor colonului stang.

Sfatulmedicului.ro: Care sunt tipurile de investigatii sau explorarile medicale necesare diagnosticului cancerului colorectal?

Dr. Mihai Andrei, medic primar gastroenterolog:

Investigatiile sau explorarile se pot adresa pacientilor la care exista semne si simptome de neoplazie colo-rectala sau se poate face screening in populatia generala.

Cel mai important ar trebui sa fie screening-ul cancerului colorectal; acesta se adreseaza unei populatii aparent sanatoase, cu scopul de a obiectiva precoce anumite leziuni cu caracter premalign, ce pot avea o evolutie imprevizibila si care in absenta testarii screening ar putea fi decelate in stadii avansate. Grupele de varsta cu incidenta cea mai ridicata de aparitie a cancerului colorectal sunt cuprinse intre 50 si 80 de ani. Recent, a fost propusa scaderea varstei de la care sa inceapa screeningul, de la 50 la 45 ani, din cauza frecventei din ce in ce mai mari de aparitie a acestei neoplazii la pacientii tineri.

Exista si o stratificare a grupelor de pacienti in functie de riscul de dezvoltare a acestui tip de cancer. Astfel, populatia generala este considerata a avea un risc scazut, iar pacientii cu patologii precum bolile inflamatorii intestinale, istoric personal sau familial de leziuni precanceroase, canceroase sunt considerati a fi o grupa de risc inalt sau foarte inalt pentru dezvoltarea cancerului colorectal.

Modalitatile prin care se poate face screeningul sau diagnosticul cancerului colo-rectal sunt:

- Teste din materiile fecale: sunt usor de realizat, intrucat necesita o mica proba prin care se determina daca exista sange in cantitati foarte mici in scaunul pacientului. In functie de tipul de test efectuat, este recomandat ca acesta sa fie repetat la 1-3 ani. Orice astfel de test pozitiv trebuie urmat de o evaluare colonoscopica, pentru identificarea exacta a sursei si eventual prelevarea unei biopsii

- Colonoscopia este realizata de catre medicul endoscopist, utilizand un endoscop flexibil, de cele mai multe ori cu pacientul anesteziat. In cazul in care exista leziuni premergatoare dezvoltarii cancerului colonic, adica polipi, acestia pot fi rezecati pe cale endoscopica. Este necesara pregatirea in prealabil a pacientului, prin consumul unei cantitati variabile de solutii laxative

- Capsula endoscopica de colon – este recomandata doar in cazul pacientilor la care nu s-a putut efectua o colonoscopie completa. Dezavantajul major consta in faptul ca nu permite prelevarea de biopsii in cazul in care sunt identificate leziuni

- Vizualizarea radiografica a colonului, adica colonografia prin computer-tomografie – are 2 dezavantaje majore: este iradianta si nu permite prelevarea de biopsii in cazul in care sunt identificate leziuni ale colonului sau rectului