Cancerul rectal, oglinda unei alimentatii incorecte

Cancerul colorectal este o afectiune oncologica multifactoriala, cu numeroase implicatii medicale, sociale si economice, in ciuda numeroaselor tehnici de diagnostic si tratament existente la momentul actual. Pe locul trei la nivel mondial ca incidenta si mortalitate, cancerul colorectal a fost intens cercetat, astfel incat resursele diagnostice si terapeutice au evoluat, permitand vindecarea la pacientii care se prezinta in timp util la medic.

Desi afectarea colonica si cea rectala prezinta o serie de diferente in ceea ce priveste tabloul clinic, precum si optiunile terapeutice, la baza procesului de transformare maligna se afla factori similari de risc.

• Factorii genetici. Majoritatea cancerelor rectale apar sporadic (intamplator), in timp ce restul se datoreaza unui fond genetic, prin prezenta unor mutatii, respectiv sindroame genetice in cadrul rudelor de gradul I (Ex. polipoza adenomatoasa familiala, sindromul Lynch). 
• Dieta. Unul dintre cei mai importanti factori cu rol in dezvoltarea cancerului colorectal este stilul de viata. Astfel, alimentele procesate, carnea rosie sau procesata, grasimile in exces, bauturile indulcite excesiv, tutunul, alcoolul determina o crestere moderata a riscului de cancer, in timp de fructele si legumele, fibrele, dieta mediteraneana, pestele, suplimentele vitaminice (folat, B6, Ca, Vitamina D, Magneziu etc), usturoiul si cafeaua prezinta efect potential protector. In concordanta, obezitatea creste riscul de cancer colorectal, in timp de efortul fizic il reduce.
• Alte patologii- bolile inflamatorii intestinale, colecistectomia, deprivarea de hormoni androgeni, precum si radioterapia pentru cancerul prostatic asociaza un oarecare risc de dezvoltate a cancerului colorectal
• Medicamente- unele studii sustin un efect protector al aspirinei, antiinflamatoarelor nesteroidiene, terapiei de substituie hormonala, statinelor, bisfosfonatilor si inhibitorilor de angiotensina,  insa aceste medicamente nu trebuie administrate fara o indicatie clara, avand in vedere potentialele reactiile adverse sau efectele nocive asociate administratii necorespunzatoare.
• Varsta- incidenta cancerului colorectal creste cu inaintarea in varsta si are o predominanta in randul sexului masculin.
• Istoricul personal de polipi colorectali sau cancer colorectal in antecedente- polipii colorectali adenomatosi evolueaza in timp (ani sau zeci de ani) catre cancer, motiv pentru care screeningul colonoscopic este indicat incepand cu varsta de 45 de ani sau la aparitia oricarui simptom. 

Polipii colonici sunt niste excrescente care apar in colon odata cu inaintarea in varsta (nu este obligatoriu la toti pacientii) si care, in functie de natura lor, pot suferi modificari in timp ce vor duce la transformare maligna. Colonoscopia, o investigatie aparent neplacuta si invaziva pentru pacient, permite vizualizarea acestor polipi, caracterizarea lor si biopsierea cu indepartare atunci cand acestia au dimensiuni de maxim 2-3 cm. Inclusiv in cazuri in care  acestia prezinta invazie, dar care nu s-a extins la nivelul intregului perete colonic, se poate interveni endoscopic pentru rezectie.

In functie de localizarea tumorii, cancerul colorectal poate evolua cu urmatoarele manifestari:

• simptome nespecifice: oboseala, pierdere involuntara in greutate in timp scurt, pierderea poftei de mancare, paloarea tegumentelor sunt semne care ar trebui sa alerteze pacientul, deoarece acestea pot fi marca unui cancer aflat deja in stadiu avansat.
• cancerul colonic drept (proximal)- desi mai putin comun, prezinta mai mult spatiu de dezvoltare, motiv pentru care poate trece mult timp neobservat. In momentul in care tumora s-a dezvoltat suficient, aceasta poate determina tulburari de tranzit (constipatie, diaree, alternanta), obstructie (blocajul pasajului alimentelor ce determina durere importanta, absenta tranzitului intestinal si varsaturi), precum si sangerari in scaun care pot sau nu sa fie vizibile cu ochiul liber.
• Tumorile de colon stang (distal)- sunt mai comune, se dezvolta mai rapid si de cele mai multe ori dau obstructie intestinala sau sangerari.
• Tumorile rectale- prin localizarea joasa determina sangerari( de cele mai multe ori sange proaspat) si pot fi simtite in anumite cazuri la palpare. De asemenea, acestea pot ddetermina o senzatie de golire incompleta, dureri locale sau chiar tenesme rectale (senzatie de defecatie fara a elimina scaun)

Evaluarea unui pacient cu simptome sau semne ce ridica suspiciunea de cancer colorectal se completeaza cu urmatoarele investigatii:

• Analize de laborator: pot indica un sindrom anemic, inflamatie sau markeri tumorali crescuti. Testele genetice sunt rezervate cazurilor cu istoric familial sau in randul pacientilor tineri, fara o explicatie a aparitiei cancerului la o varsta mica.
• Colonoscopia- este investigatia de electie pentru identificarea tumorii, prelevarea de biopsii si rezectia polipilor colonici cand este cazul. Videocapsula endoscopica, desi este mai putin invaziva pentru pacient, trebuie folosita cu precautie, deoarece la pacientii cu ocluzie intestinala, poate ramane blocata la nivelul tumorii. 
• Rectosigmoidoscopia- presupune investigarea doar a rectului si sigmoidului si este rezervata doar in cazul tumorilor cu localizare joasa
• Imagistica abdominala, precum CT sau IRM, serveste localizarii cancerului in stadii mai avansate si poate evalua si prezenta metastazelor.
• Radiografia abdominala este utilizata de obicei in situatii in care este suspicionata o ocluzie intestinala.
• Colonoscopia virtuala sau colonografia CT- nu sunt utilizate de rutina, dar pot permite o evaluare amanuntita a colonului si altor organe abdodminale, fiind insa strict diagnostica.
• Clisma cu bariu, neutilizata de rutina poate identifica polipii colonici de dimensiuni mari.
• Testele de hemoragii oculte din scaun vin in ajutor atunci cand nu obsbervam o sangerare vizibila in scaun, iar pacientul refuza colonoscopia ca metoda initiala de evaluare. Aceste teste detecteaza cantitati microscopice de sange in scaun, insa nu pot pune diagnosticul de certitudine, avand in vedere ca hemoragia poate fi cauzata si de alte leziuni precum hemoroizi, polipi, boli inflamatorii. Un test pozitiv impune efectuarea colonoscopiei. 

Optiunile terapeutice la pacientii cu cancer colorectal variaza in functie de stadiul tumoral, varsta si comorbiditatile pacientului, dimensiunea tumorii precum si prezenta metastazelor la distanta. Daca in cazul polipilor adenomatosi sau ai celor invadati se poate tenta o rezectia endoscopica, tumorile mari necesita de cele mai multe ori abordare chirurgicala. Resursele oncologice cuprin chimioterapia si/sau radioterapia, in combinatie sau nu cu chirurgia. Rezectia tumorala necesita ulterior supravegehere colonoscopica si imagistica, in vederea preventiei recidivei.

In ciuda imposibilitatii schimbarii "bagajului" genetic, pacientii pot contribui la reducerea riscului de cancer colorectal prin reglarea stilului de viata. Astfel, recomandam evitarea alimentelor procesate, carnii rosii sau grasimilor in exces si adoptatea unui regim bogat in fibre, fructe si legume, peste si alimente bogate in nutrienti. Renuntarea la fumat, alcool, precum si introducerea efortului fizic regulat sunt incurajate. De asemenea, incepand cu varsta de 45 de ani sau cu 10 ani mai devreme decat varsta rudei de gradul I care a fost diagnosticata cu cancer colorectal, se recomanda colonoscopia de screening. Adresarea in timp util la medic poate reprezenta diferenta dintre vindecare si esec terapeutic, mai ales avand in vedere ce impact economic, fizic si psiho-social are cancerul colonic.

Bibliografie

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3649851/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470380/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK493202/