Cancerul de colon

Cancerul de colon este o afectiune tumorala a colonului (intestinului gros). Cancerul rectal afecteaza ultimii centimetri ai colonului, astfel incat impreuna cele doua afectiuni poarta denumirea de cancere colorectale. Majoritatea cancerelor de colon debuteaza ca si proliferari benigne de celule, sub forma polipilor colonici. In timp, unii dintre acesti polipi se pot transforma malign in cancer de colon.

Polipii pot fi de dimensiuni mici si de cele mai multe ori sunt asimptomatici. Din acest motiv, medicii recomanda efectuarea de teste de tip screening, care pot depista acesti polipi inainte ca acestia sa degenereze malign.

Semnele si simptomele cancerului de colon sunt:
- Modificarile tranzitului intestinal, incluzand aici diareea sau constipatia, precum si modificarea consistentei scaunului pe o perioada mai mare de timp;
- Sangerarea rectala sau prezenta de sange in scaun;
- Disconfortul abdominal persistent – crampe, balonari sau durere;
- Senzatia de evacuare incompleta a continutului intestinal dupa defecatie;
- Slabiciunea musculara si fatigabilitatea;
- Scaderea ponderala marcata fara o cauza aparenta.
Multi dintre pacientii cu cancer de colon nu prezinta simptome in stadiile incipiente ale bolii. Cand acestea apar, depind foarte mult de marimea tumorii si localizarea sa la nivelul intestinului gros.

Este indicat sa mergi la medic atunci cand observi oricare dintre simptomele cancerului de colon, cum ar fi prezenta de sange in scaun sau modificarile tranzitului intestinal. Intrebati-va medicul in legatura cu oportunitatea efectuarii unor teste de tip screening pentru depistarea cancerului de colon.

Ghidurile recomanda ca acest screening sa se initieze la varsta de 50 de ani. Medicul poate recomanda o frecventa mai mare sau mai redusa a repetarii testelor screening, in functie de prezenta sau absenta unor factori de risc suplimentari; un astfel de factor este prezenta unui istoric familial de cancer de colon.

Nu este clar ce anume cauzeaza cancerul de colon. Cancerul apare atunci cand celulele din structura colonului se modifica. Celulele normale cresc si se divid intr-o maniera ordonata, asigurand o functie normala. Uneori insa, aceasta crestere scapa de sub control, astfel incat celulele se divid exagerat, intr-un mod continuu. Dupa o perioada de latenta, astfel de agregate celulare aflate in continua crestere vor alcatui tumorile, care pot afecta portiuni de dimensiuni diferite ale mucoasei colonului sau rectului.

1. Modificarile precanceroase de la nivelul colonului

Cancerul de colon debuteaza deseori sub forma unor aglomerari de celule precanceroase, numite polipi. Acestia sunt situati la nivelul mucoasei ce captuseste intestinul gros si au o forma asemanatoare celei a unei ciuperci. Rareori, modificarile precanceroase pot fi plate sau subdenivelate in grosmiea intestinului, caz in care poarta denumirea de „leziuni nonpolipoide”. Acestea sunt mai dificil de detectat. Indepartarea polipilor si a leziunilor non-polipoidale poate preveni dezvoltarea cancerului de colon.

2. Mutatiile genetice mostenite care cresc riscul de a face cancer de colon

Mutatiile genetice care cresc riscul de a dezvolta cancer de colon se mostenesc, dar acest lucru se intampla doar in putine cazuri. Mutatiile genetice transmisibile nu inseamna ca o persoana va dezvolta inevitabil cancer de colon, ci doar ca riscul este mai ridicat.

3. Polipoza adenomatoasa familiala

Este o afectiune rara care determina aparitia de mii de polipi pe mucoasa intestinului gros si a rectului. Persoanele cu polipoza adenomatoasa familiala au un risc crescut de a dezvolta cancer de colon inaintea varstei de 40 de ani.

4. Cancerul colorectal nonpolipozic ereditar

Numit si sindromul Lynch, creste considerabil riscul de cancer colonic inaintea varstei de 50 de ani. Atat polipoza adenomatoasa familiala cat si cancerul colorectal nonpolipozic ereditar pot fi detectate prin testare genetica. Daca exista cazuri de cancer de colon in familie este indicat sa cereti medicului sa efectuati aceste teste.

Factorii care predispun la aparitia cancerului de colon:

- Varsta inaintata. 90% dintre persoanele diagnosticate cu cancer de colon au peste 50 de ani. Cancerul de colon poate aparea si la tineri, dar aceste cazuri sunt rare;

- Rasa neagra. Afro-americanii au un risc mai ridicat de a dezvolta cancer de colon decat celelalte persoane;

- Istoricul personal de cancer colorectal sau polipoza colonica. Persoanele care au avut un cancer de colon sau polipi colonici au un risc mai ridicat de a dezvolta afectiunea;

- Afectiunile intestinale inflamatorii. Boala Crohn si rectocolita ulcero-hemoragica favorizeaza dezvoltarea cancerului intestinului gros;

- Sindroamele genetice precanceroase. Astfel de afectiuni sunt polipoza familiala si sindromul Lynch (cancerul colonic ereditar nonpolipozic);

- Istoricul familial de cancer colorectal sau polipoza colonica. Existenta unei rude care a suferit de un cancer augmenteaza riscul de aparitie a cancerului colorectal. Cu cat mai multe rude sunt afectate cu atat riscul este mai mare. Agregarea familiala a cazurilor poate fi si rezultatul expunerii la diversi carcinogeni din mediu sau urmarea adoptarii unui stil de viata nesanatos sau a anumitor obiceiuri alimentare;

- Dieta saraca in fibre si bogata in grasimi. Cancerul de colon si cancerul rectal pot fi asociate cu dieta saraca in fibre si bogata in grasimi si calorii. Consumul de carne rosie si carne procesata predispun la aparitia cancerului colonic;

- Sedentarismul. Stilul de viata lipsit de activitate fizica poate favoriza aparitia cancerului de colon, in timp ce exercitiul fizic regulat are efecte inverse;

- Diabetul. Persoanele care sufera de diabet insulino-rezistent pot avea un risc mai mare de a dezvolta cancer de colon;

- Obezitatea. Persoanele obeze pot avea un risc crescut de cancer de colon si de mortalitate prin cancer colonic, comparativ cu persoanele normoponderale;

- Fumatul. Fumatul creste riscul de cancer de rect si colon;

- Alcoolul etilic. Consumul regulat de alcool predispune la cancer colorectal;

- Radioterapia. Radioterapia directionata spre cavitatea abdominala pentru tratarea altor fome de cancer poate creste riscul de aparitie al cancerului de colon.

Daca medicul suspecteaza ca ati putea avea cancer de colon va poate trimite catre specialistii in domeniu; veti consulta mai multi medici, acestia fiind:
- Medicul gastroenterolog;
- Medicul oncolog;
- Medicul chirurg;
- Medicul radiolog;

Intrucat consultul medical are o durata limitata este bine sa va pregatiti pentru consult.

Ce puteti face:

- In momentul in care faceti progamarea este bine sa intrebati daca este necesar sa nu mancati inaintea consultului; de exemplu, daca urmeaza sa vi se efectueze o investigatie poate fi necesar sa nu mancati in ultimele 12 ore ce preced consultul;

- Scrieti pe o lista toate simptomele, incluzandu-le chiar si pe cele care nu par a fi legate de problema pentru care solicitati consultul;

- Treceti pe lista si informatiile personale relevante, cum ar fi istoricul familial de afectiuni digestive;

- Treceti pe o lista toate medicamentele pe care le luati, inclusiv suplimentele alimentare, daca este cazul;

- Mergeti insotit de catre un membru al familiei, daca se poate, intrucat de multe ori este dificil sa asimilati toata informatia pe care medicul v-o ofera in cadrul unei consultatii. Cel care va insoteste poate de asemenea sa va atraga atentia daca ati uitat sa relatati aspecte relevante pentru afectiunea de care suferiti;

- Treceti pe o lista toate intrebarile pe care ati dori sa le puneti medicului.

Durata consultatiei este limitata, astfel incat pregatirea acestei liste de intrebari va poate ajuta sa optimizati timpul petrecut in cabinetul medicului.

Este indicat sa treceti intrebarile in ordinea descrescatoare a prioritatilor; iata cateva intrebari importante in cazul cancerului de colon:
- Unde este situat cancerul cu exactitate?
- Care este stadiul in care se afla?
- Cum ar putea fi interpretat raportul anatomopatologic?
- Se poate obtine o copie a acestui rezultat?
- S-a intins si in alte regiuni din organism?
- Sunt necesare investigatii suplimentare?
- Care este cel mai bun tratament?
- Exista un tratament curativ, care sa vindece afectiunea?
- Care sunt potentialele reactii adverse?
- Care sunt sansele de vindecare? Cu cat cresc sansele de vindecare in urma tratamentului?
- Cum va afecta tratamentul viata de zi cu zi?
- Exista un anumit tratament care s-ar potrivi mai bine in acest caz?
- Ce ati recomanda unui prieten sau unui membru al familiei daca ar fi in aceasta situatie?
- Cat timp se poate astepta inainte de alegere unei alternative terapeutice?
- Se poate cere o a doua opinie?
- Se poate cere un alt consult medical specializat? Interesati-va cat ar costa si daca asigurarea medicala acopera acest consult.
- Exista brosuri sau alte materiale tiparite care ar ajuta la documentare? Ce site-uri pot fi accesate pentru a obtine informatii si suport?
In afara acestor intrebari pregatite din timp, nu trebuie sa ezitati daca simtiti nevoia sa puneti orice intrebare legata de eventualele neclaritati care pot aparea in timpul consultului medical.

Diagnosticarea cancerului de colon
Daca semnele si simptomele indica un posibil cancer de colon, medicul poate cere urmatoarele analize:

1. Testarea sangelui. Nu exista analize ale sangelui care sa stabileasca un diagnostic, acestea pot avea insa un important rol orientativ;

2. Colonoscopia.Colonoscopul este un instrument tubular flexibil care are atasata in varf o camera video supraspecializata, pentru a monitoriza aspectul mucoasei digestive. Daca medicul observa in timpul efectuarii colonoscopiei eventuale anomalii, prin introducerea in colonoscop a unor instrumente asemanatoare celor chirurgicale se poate preleva o proba de tesut (biopsie) de la nivelul intestinal dorit;

3. Utilizarea razelor X pentru a realiza o imagine a colonului. Necesita utilizarea de substante de contact precum sulfatul de bariu. Se poate vizualiza conturul intestinului. Prin insuflarea ulterioara de aer se poate vizualiza conturul mucoasei colorectale, investigatie ce poarta denumirea de „proba cu dublu contrast”. Bariul ramane atasat un timp de mucoasa ce captuseste intestinul, creand astfel o imagine de rezolutie buna a interiorului tubului digestiv;

4. Utilizarea tomografiei computerizate (CT). Colonoscopia virtuala combina imaginile de tomografie computerizata pentru a crea o imagine detaliata a colonului. Se recomanda in cazurile in care colonoscopia nu poate fi efectuata.

Stadializarea cancerului de colon
Dupa formularea diagnosticului de cancer colo-rectal, medicul poate recomanda o serie de teste care sa stabileasca stadiu in care se afla afectiunea. Stadializarea ajuta in alegerea celor mai potrivite metode terapeutice si poate include manevre imagistice neinvazive(cum ar fi computer tomografia, CT), dar uneori poate insemna si apelarea la metode diagnostice invazive.

Stadiile cancerului de colon:
- Stadiul 0. Cancerul este in cel mai precoce stadiu de dezvoltare, nu a depasit mucoasa colonului sau a rectului. Acest stadiu se mai numeste si stadiul de carcinom in situ.
- Stadiul I. Cancerul a depasit mucoasa dar nu a penetrat peretele colonului sau al rectului.
- Stadiu II. Cancerul a penetrat peretele intestinal dar nu a atins ganglionii limfatici de vecinatate.
- Stadiul III. Tumora a invadat ganglionii limfatici de vecinatate dar nu a afectat alte organe sau sisteme.
- Stadiul IV. Tumora a atins alte organe sau sisteme, cum ar fi plamanii sau ficatul.
- Cancerul recurent. Acest stadiu denumeste reaparitia tumorii dupa efectuarea tratamentului. Poate aparea la nivelul colonului, al rectului sau al altui organ.

Tipul de tratament depinde in principal de stadiul afectiunii. Cele mai importante metode terapeutice sunt: inverventia chirurgicala, chimioterapia si radioterapia.

Tratamentul chirurgical in stadiile initiale ale cancerului de colon
In cazul cancerelor mici la nivelul unui polip sau a celor in stadii initiale eliminarea se poate face cu ajutorul colonoscopului. Daca anatomopatologul stabileste ca tumora din polip nu a invadat si baza acestuia, atunci exista o mare sansa ca intreg cancerul sa fi fost in totalitate eliminat. Alti polipi mai mari pot fi eliminati prin interventie chirurgicala laparoscopica, operatie ce se realizeaza prin doar cateva mici incizii la nivelul cavitatii abdominale, incizii prin care sunt introduse camera video si intrumentele neceare interventiei. Imaginile sunt proiectate pe un monitor. Se pot preleva si biopsii ganglionare din jurul zonei afectate.

Tratamentul chirurgical in cancerul de colon invaziv
Daca tumora a crescut prin peretele colonic chirurgul poate recomanda colectomia, pentru a indeparta portiunea afectata in totalitate, pana in tesutul sanatos. Se ridica si ganglionii limfatici din vecinatate, pentru a fi analizati ulterior.

Chirurgul poate reuni cele doua portiuni restante; cand insa acest lucru nu este posibil, se poate efectua o colostomie temporara (anus contra naturii). Se efectueaza o incizie pentru a crea un orificiu in peretele abdominal prin care se aduce la piele o portiune terminala a colonului, pentru a putea realiza evacuarea continutului digestiv intr-o punga speciala pe parcursul urmatoarelor zile; ziele de dupa operatie sunt cruciale pentru vindecare. Ulterior continuitatea anatomica a colonului se reface, alteori insa colostomia poate fi permanenta.

Tratamentul chirurgical in cancerul de colon aflat in stadii avansate
Daca tumora se afla intr-un stadiu avansat si/sau starea generala este alterata se poate inverveni chirurgical cu viza paliativa, pentru a decomprima colonul si pentru a ameliora simptomatologia.

Daca exista metastaze doar la nivelul ficatului, in numar redus, chirurgul poate efectua si interventia necesara eliminarii acestora din ficat. Ulterior se intervine si prin chimioterapie; in multe cazuri aceasta poate fi utilizata si inaintea interventiei. Aceasta asociere de mijloace terapeutice are drept scop cresterea sanselor de supravietuire. 

Chimioterapia
Chimioterapia utilizeaza anumite medicamente pentru a distruge celulele canceroase; poate fi administrata pentru a distruge celulele ramase in urma interventiei chirurgicale, pentru a controla cresterea tumorala sau pentru a minimiza simptomele cancerului. Medicul mai poate recomanda chimioterapia in cazul in care cancerul s-a raspandit in afara peretelui intestinului gros sau la ganglionii limfatici. La persoanele cu cancer rectal chimioterapia se asociaza cu radioterapia.

Radioterapia
Radioterapia utilizeaza energie din surse de raze X pentru a distruge celulele canceroase care raman in urma chirurgiei sau pentru a ameliora manifestarile cancerului colo-rectal.

Radioterapia este rareori utilizata in stadiile initiale; ea se foloseste in stadiile in care cancerul colorectal a strapuns tubul digestiv si a atins ganglionii limfatici. Radioterapia poate fi folosita dupa interventia chirurgicala si pentru a reduce riscul de reaparitie a cancerului in aria care a fost interesata initial.

Terapia biologica tintita
Exisa medicamente care actioneza pe anumite defecte ale celulelor canceroase distrugandu-le; se adreseaza celor cu boala avansata, si pot fi administrate impreuna cu chimioterapia sau singure. Astfel de medicamente sunt: bevacizumab (Avastin), cetuximab (Erbitux) si panitumumab (Vectibix).

Exista persoane care sunt ajutate de aceste medicamente noi, in timp ce in alte cazuri nu se obtin rezultatele scontate. Se incearca acum sa se stabileasca profilul bolnavului, la care unul sau altul dintre aceste medicamente ar putea avea cele mai bune rezultate. Pana atunci medicii cantaresc cu atentie raportul risc/beneficiu si nu in ultimul rand si pe cel cost/beneficiu, intrucat terapia biologica este extrem de costisitoare.

Nu s-au descoperit tratamente alternative sau complementare capabile sa vindece cancerul de colon.
Tratamentele alternative pot ajuta in lupta psihologica impotriva bolii; toate persoanele care sufera de cancer trec prin momente grele. Simptomele suferintei sunt tristetea, furia, dificultatile de concentrare, insomnia si scaderea poftei de mancare. Terapiile alternative ajuta la redirectionarea gandurilor, ceea ce poate aduce, cel putin temporar, o oarecare alinare a suferintei.

Terapiile alternative care pot fi de ajutor in acest sens sunt:
- Terapia prin arta;
- Terapia prin dans si miscare;
- Meditatia;
- Meloterapia (terapia prin muzica);
- Exercitiile de relaxare.
Medicul va poate trimite catre specialisti care pot sa va initieze in aceste terapii alternative. Daca simtiti ca este cazul puteti cere medicului dumneavoastra sfatul in legatura cu aceste metode terapeutice mai putin conventionale.

Screeningul anual
Screeningul ar trebui efectuat la toate persoanele de peste 50 de ani care au risc crescut de a face cancer de colon. Exista mai multe metode actualmente, fiecare avand propriile ei avantaje si neajunsuri in acelasi timp. Impreuna cu medicul dumneavoastra puteti alege metoda care este cea mai potrivita in cazul dumneavoastra.

Metodele recomandate de majoritatea ghidurilor in acest moment sunt:
1. Testarea anuala a prezentei de sange in scaun (cautarea sangerarilor digestive oculte);
2. Sigmoidoscopie la fiecare cinci ani;
3. Radiografie cu bariu la fiecare cinci ani;
4. Colonoscopie la fiecare zece ani;
5. Testarea ADN-ului din materiile fecale - un nou test screening care nu este insa aprobat pentru utilizare; cercetarile pentru stabilirea utilitatii si acuratetii testului sunt in curs.

Efectuarea testelor de tip screening cu o frecventa mai ridicata poate fi necesara in cazul persoanelor cu risc pentru cancerul de colon. Raportul risc/beneficiu se stabileste de comun acord cu medicul curant. In tarile cu un puternic sistem al asigurarilor de sanatate valoarea politei de asigurare permite un anumit numar si o anumita frecventa maxima a testelor de tip screening.

Schimbati-va modul de viata pentru a reduce riscul de cancer de colon
Puteti reduce considerabil riscul de aparitie a cancerului de colon facand mici schimbari in stilul de viata. Iata care sunt aceste schimbari:

- Consumati din abundenta fructe, legume si cereale. Acestea contin fibre, minerale, vitamine si antioxidanti care pot juca un rol important in prevenirea cancerului. Alegeti-va o gama cat mai larga de fructe si legume pe care sa le aveti la dispozitie astfel incat sa acoperiti necesarul pentru cat mai multe vitamine si minerale;

- Consumati alcool doar in cantitati mici sau chiar deloc. Daca totusi alegeti sa consumati bauturi alcoolice, limitati consumul la o singura bautura pentru femei sau maximum doua in cazul barbatilor;

- Renuntati la fumat. Cereti sfatul medicului privitor la variatele metode de a va lasa de fumat;

- Efectuati exercitii fizice in mod regulat. Incercati sa faceti cel putin 30 de minute de sport in fiecare zi. Daca pana in momentul de fata ati fost o persoana inactiva incepeti incet si crestei gradual pana la 30 de minute. De asemenea puteti cere sfatul medicului referitor la un anumit program de exercitii fizice moderate;

- Incercati sa mentineti greutatea corporala. Daca aveti o greutate normala puteti combina exercitiile fizice cu o dieta echilibrata. Daca este necesar sa scadeti in greutate, cereti sfatul medicului privitor la cele mai eficiente metode prin care va puteti atinge scopul. Incercati sa slabiti incet, crescand lent cantitatea de efort fizic depus si reducand tot lent si numarul de calorii ingerate zilnic.

Prevenirea cancerului de colon la persoanele aflate in grupele de risc
Anumite medote terapeutice, incluzand aici si chirugia, au fost legate de scaderea riscului de aparitie a cancerului colorectal. Totusi nu exista inca cercetari care sa ofere ca sigure anumite medicamente pentru persoanele care au un risc crescut de a dezvolta cancer de colon.

1. Aspirina
Exista dovezi conform carora consumul regulat de aspirina reduce riscul de cancer colorectal. Din pacate insa doza recomandata de aspirina este mare, si aceasta profilaxie ar duce in timp la sangerari digestive si la alte complicatii severe, motiv pentru care nu este utilizata de rutina.

2. Antiinflamatoarele non-steroidiene
Aceasta clasa de medicamente ce atenueaza durerea include ibuprofenul si naproxenul, medicamente care par a juca un rol in prevenirea cancerului colorectal; din pacate insa, administrarea acestor medicamente pe termen lung poate conduce la sangerari gastrointestinale si ulceratii ale mucoasei digestive.

3. Celecoxib (Celebrex)
Colecoxib-ul si alte medicamente cunoscute ca si inhibitori ai ciclooxigenazei 2 (COX-2) actioneaza ca si antiinflamatoare non-steroidiene in scaderea durerii dar si in scaderea riscului transformarii maligne in cazul polipilor precancerosi. Exista insa riscuri importante asociate cu consumul de inhibitori ai ciclooxigenazei 2, inclusiv infarctul miocardic. Din aceasta cauza inhibitorii ciclooxigenazei 2 au fost retrasi de pe piata in urma cu cativa ani.

4. Interventia chirurgicala in scop preventiv
In anumite cazuri cum ar fi sindromul familial al polipilor adenomatosi sau in colita ulcerativa - medicul poate recomanda inlaturarea intregului colon afectat de aceste maladii precanceroase, pentru a preveni aparitia cancerului in viitor.