Displazia cervicala: cauze, simptome si tratament

Displazia cervicala sau neoplasmul intraepitelial cervical reprezinta o formatiune tisulara anormala la nivelul cervixului, care degenereaza adesea in cancer cervical sau cancer de col uterin. Displazia cervicala reprezinta un stadiu incipient sau un stadiu precanceros al acestui cancer de col.

Aceasta tranzitie dintre o displazie cervicala in cancerul de col uterin este realizata prin intermediul prezentei virusului HPV (Human Papilloma Virus), dar este de retinut ca nu toate persoanele care sunt purtatoare de HPV (in special in forma inactivata sub tratament) vor suferi ulterior de un neoplasm de col uterin.

Trebuie facuta distinctia dintre displazia cervicala si cancer, deoarece adesea persoanele considera in mod eronat ca acest diagnostic de displazie cervicala reprezinta diagnosticul de cancer si nu un precursor al acestuia care, in cele mai multe cazuri, este tratabil si fara recidiva.

Factorii de risc sunt aceia care produc leziuni sau micro-leziuni repetate la nivelul colului uterin, cat si infectia cu HPV:

- Leziunile: Leziunile de la nivel cervical pot fi produse de mai multi factori favorizanti. Daca persoana a suferit mai multe intreruperi de sarcina, acestea pot produce micro-leziuni repetate la nivelul colului uterin;

- Folosirea tampoanelor de uz intern vor produce zgarierea si lezarea portiunii inferioare a colului;

- Bolile cu transmitere sexuala au adesea agenti patogeni atat virali, cat si bacterieni, care vor produce lezarea colului uterin;

- Infectiile repetate, in special infectiile inalte. Nu orice infectie uterina are potentialul de a produce lezarea colului uterin, insa tratarea incorecta sau tratarea incompleta a unor infectii urinare, in special cand acestea au o frecventa si o recurenta mare, vor produce lezarea colului uterin;

- Cauterizarea de col uterin poate produce leziuni repetate;

- Tratamentul inadecvat (fara o igienizare buna) cu ovule sau creme locale. In acest caz este vorba mai mult de masurile igienice ale mainilor in momentul inserarii ovulului sau aplicarii cremelor locale care au potentialul de a leza colul uterin;

- HPV: Aceste leziuni, desi pot afecta colul uterin si degenera in alte patologii, totusi, nu sunt suficiente fara prezenta virusului HPV la acest nivel. Combinatia intre poua pot dezvolta, in timp, displazie cervicala. Exista totusi o varietate a tulpinilor de HPV, printre care cele mai periculoase tulpini sunt: 16, 18, 31 si 33.

La combinatia acestor doi factori se adauga si femeile ce sufera de anumite patologii ale imunodeficientei, precum si femeile care au avut o sarcina sau cele care au nascut inaintea implinirii varstei de 16-17 ani, cand sistemul reproducator nu este inca suficient de matur;

- Fumatul, dieta subcalorica sau improprie, precum si partenerii sexuali multipli.

Displazia cervicala este, in stadiul initial, asimptomatica. In momentul in care se ajunge la faza ulterioara, cancerul de col uterin, semnele si simptomele incep sa fie vizibile si depistabile.

Printre primele semne ce pot fi observate, comune si cancerului de col uterin, reprezinta metroragia, un ciclu menstrual neregulat, precum si durere pelvina accentuata, in special, o durere pelvina joasa.

Simptomatologia mai poate cuprinde si o durere ce apare in timpul actelor sexuale sau imediat dupa acestea, fiind insotite si de o secretie imediat dupa raportul sexual.

In anumite cazuri mai pot fi observate si secretii de culoare si/sau miros neobisnuit. Acestea pot avea aspectul de leucoree (secretii albe) sau secretii de culoare maronie, insotite uneori si de continut tisular, care va duce la o consistenta cremoasa. Aceste descarcari in afara menstrei trebuie observate, iar prezenta la medic este indicata.

Uneori, aceste semne sunt insotite si de simptomatologie a sistemelor invecinate - prezenta unei poliuriii sau polachiurii (senzatie de urinare mai frecventa sau senzatie de urinara iminenta insotita de o mictiune scazuta).

Alteori, aceasta este insotita de simptomatologie gastrica, precum prezenta constipatiei sau diareei, a durerii de colon, uneori perceputa ca o presiune in timpul senzatiei de defecatie.

Desi simptomatologia este saracacioasa, in aceste cazuri este relativ usoara. Testarea pentru prezenta sau absenta virusului HPV se poate realiza la aproape toate clinicile cu specialitatea de ginecologie, cat si testarea Babes Papanicolau pentru prelevarea unui frotiu chiar din colul uterin este relevanta.

Totodata, in cazul in care este necesar, se poate preleva si un material mai amanuntit, biopsic. Astfel ca, o analiza Babes-Papanicolau desfasurata anual va descoperi timpuriu aceasta malformatie.

Testul Babes-Papanicolau, desi cu un caracter in special statistic, este deocamdata diagnosticul initial cel mai de precizie, pentru a observa prezenta unor leziuni la nivelul colului, prin modificarea tesutului de la acest nivel sau a tesutului anormal de tip displazic de la nivelul colului.

Biopsia, reprezentand un procedeu mai dureros, este recomandata abia in etapa urmatoare. In ceea ce priveste preventia, in primul rand este vaccinarea anti-HPV, care este recomandata la 3 ani dupa inceperea vietii sexuale sau recomandat si dupa varsta de 18-21 ani.

Cu toate acestea, vaccinarea HPV va necesita in prealabil un test Babes Papanicolau pentru a exclude prezenta virusului HPV.

Totodata, preventia va include si masurile clasice de evitare a factorilor favorizanti. Se recomanda reducerea numarului de intreruperi de sarcina si a partenerilor sexuali.

Acesta trebuie sa includa tratamentul de stabilizare si de trecere intr-o forma inactiva a virusului HPV. Acest tratament trebuie efectuat periodic, ori de cate ori HPV trece intr-o forma activa.

Tratamentul va include si necesitatea clasificarii displaziei cervicale. Asadar, clasificarea CIN 1, 2, 3 si 2/3 trebuie efectuata pentru a se diferentia exact localizarea tesutului anormal al colului.

Totodata, tratamentul trebuie sa includa si o terapie antibiotica in cazul in care este prezenta si o infectie bacteriana secundara. Tratamentul displaziei cervicale este recomandat dupa aceste prime tratamente ale cauzelor primare.

Tratamentul va include si extirparea sau distrugerea tesutului displazic. Acest tratament trebuie efectuat conform protocolului dupa observarea pe o perioada de mai mult de un an a existentei displaziei cervicale.

Este indicat sa se astepte o perioada de pana la 12 luni pana la o interventie de cauterizare, din cauza efectelor secundare pe care aceasta le poate produce. Necrozarea tesutului prin cauterizare poate totusi spori riscul de cancer de col uterin.

Conizarea insa poate avea ca efect secundar o capacitate mai redusa de mentinere a dopului gelatinos pe perioada sarcinii, acest dop avand rolul de a stopa eliminarea lichidului amniotic pe perioada sarcinii. Totodata, o conizare va creste riscul de nastere prematura, prin incapacitatea de a mentine mediul amniotic lichidian viabil pentru embrion.

Tratamentul secundar va include, asadar, cauterizarea chimica sau electrica a tesutului displazic. Electrocauterizarea sau cauterizarea cu laser este o procedura care se efectueaza sub anestezie locala, dar care poate produce o senzatie de algie (durere) post-procedurala.

Procedura chirurgicala de tratament este conizarea cervicala, si anume eliminarea unei portiuni a tesutului mucos al colului uterin.

In prezent, exista testarea si pentru un vaccin pentru a preveni displazia cervicala, insa rezultatele vor mai fi asteptate deoarece testarea este abia intr-o faza incipienta.

Tratamentul displaziei cervicale, in special cel prin conizare, efectuat pe perioada unei sarcini, va creste riscul de nastere prematura, insa, in cazul in care nu se intervine, exista riscul de pierdere a lichidului amniotic sau de o nastere prematura cauzata tocmai de aceasta displazie.