Bronsita nu trebuie trecuta cu vederea

Bronsita este o inflamatie acuta, localizata la nivelul bronhiilor si care antreneaza dupa sine o crestere a cantitatii de secretii bronsice.

De mentionat este si faptul ca este o afectiune contagioasa si poate fi transmisa celor din jur pe cale aeriana prin stranut, tuse, secretii nazale, fara a conta tipologia agentului cauzator.

Daca este vorba despre o bronsita a fumatorului sau o bronsita aparuta in urma expunerii la agenti patogeni si nu este suprainfectata viral sau bacterian, aceasta nu se transmite.

In practica medicala este intalnita sub doua forme: una mai putin severa, bronsita acuta, si cealalta forma, bronsita cronica, cu aspecte clinice mai accentuate, ce poate atrage si complicatii.

Cauzele incriminate sunt infectiile respiratorii fie virale, fie bacteriene, poluarea, fumatul, ce determina o iritare la nivelul bronhiilor si antreneaza o hipersecretie de mucus.

De asemenea, profesiile care implica expunerea la fum, praf, aburi, chimicale sunt si ele o cauza in aparitia infectiilor respiratorii fie cu Streptococcus pneumoniae, fie cu tulpini de Haemophilus influenzae sau Moraxella catarrhalis, dar si diverse tulpini virale, cum ar fi virusul sincitial respirator, rinovirusuri, adenovirusuri etc.

Este o afectiune destul de des intalnita in randul persoanelor sanatoase, dar nu sunt excluse nici persoanele cu comorbiditati. Apare sezonier, in special toamna si iarna, dupa un episod de raceala sau gripa cu o simptomatologie destul de rasunatoare.

Factorii de risc implicati sunt:
- sistemul imunitar decompensat;
- fumul de tigara;
- expunerea la diversi alergeni (praf, pulberi, puf);
- refluxul gastroesofagian, care irita mucoasa faringiana si laringiana si o sensibilizeaza captand astfel tot felul de infectii;
- varsta este considerata si ea un factor de risc deoarece aceasta afectiune este foarte frecventa la copiii mici, care nu stiu sa isi sufle nasul pentru a elimina secretiile, si astfel stagnarea lor la nivelul bronhiilor determina suprainfectarea; dar si la batrani, unde sistemul imunitar este slabit, iar patologiile asociate duc la o accentuare progresiva.

Aceasta afectiune se intalneste sub doua forme: acuta si cronica, cu simptomatologie diversa.

1. Bronsita acuta are ca semn principal tusea seaca, initial iritativa si suparatoare, ce dureaza aproximativ 4-5 zile, apoi tusea se transforma treptat in tuse semiproductiva si chiar productiva, de consistenta muco-purulenta.

Alte simptome intalnite sunt:
- durere in gat;
- cefalee;
- febra usoara;
- rinoree;
- fatigabilitate;
- inapetenta;
- durere in piept cu fenomene de dispnee;
- episoade accentuate de tuse.

2. Bronsita cronica se caracterizeaza prin persistenta tusei cu expectoratie timp de 3 luni consecutiv, cel putin 2 ani la rand. Este o afectiune caracteristica fumatorilor inraiti, dar si in randul persoanelor cu multiple episoade de bronsite acute.

Pe langa tuse productiva, simptomele intalnite sunt: dispnee, cefalee de cauza necunoscuta, wheezing (respiratie suieratoare), astenie marcata, inapetenta.

Sputa are o culoare initial alba, spumoasa spre galbui, iar treptat poate capata o culoare verzuie, uneori cu striuri de sange.

Persoanele cu bronsita cronica au nevoie de un timp de recuperare mult mai mare fata de cei cu bronsita acuta, unde evolutia este favorabila in 8-10 zile de tratament.

Mai exista o a treia forma de bronsita numita astmatiforma, ce este specifica astmaticilor si este considerata tot o afectiune inflamatorie cronica, ce se caracterizeaza prin episoade repetate de wheezing sever si dispnee intensa atat la efort, cat si in repaus.

Pentru bronsita acuta, auscultatia pulmonara ramane pe primul loc, fara a fi necesara expunerea la radiatii, iar daca simptomele sunt sugestive si auscultatia evidentiaza obstructie la nivel pulmonar, se initiaza direct tratamentul necesar vindecarii.

In cazul bronsitei cronice, pe langa auscultatia pulmonara, ce evidentiaza raluri sugestive pentru afectarea bronsica, se indica si efectuarea unei radiografii pulmonare, ce evidentiaza semne de inflamatie si distensie pulmonara.

Pe langa acestea, se mai efectueaza si analize de laborator, pentru a observa modificari ale hemoleucogramei, prezenta unui eventual sindrom inflamator sau a unei anemii.

La adultul sanatos anterior, evolutia este in general favorabila in 9-10 zile. Principala complicatie este pneumopatia, iar la persoanele fragile, prognosticul poate fi sever, cu aparitia detresei respiratorii, ce necesita internare pe o periada scurta de timp.

In schimb, evolutia bronsitei cronice poate fi nefavorabila, deoarece poate trece in insuficienta respiratorie cronica, ce necesita internare cat mai rapida, uneori si intr-o sectie de terapie intensiva, iar oxigenoterapia devine vitala chiar si la domiciliu.

Pentru bronsita acuta sunt necesare administrarea antipireticelor pentru a scadea febra si medicamente speciale pentru tuse atat cu rol expectorant initial, cat si cu efect antitusiv daca ea devine reziduala si dureaza mai multe saptamani. La cei cu episoade repetate se initiaza si tratament cu antibiotic pentru a evita complicatiile.

Spitalizarea se recomanda atunci cand tratamentul recomandat de medicul de familie sau alt specialist nu imbunatateste starea pacientului si cand febra persista. Kinetoterapia la domiciliu sau in spital este benefica atunci cand exista blocaje in expectoratie, deoarece ajuta la desprinderea mai usoara a secretiilor bronsice.

In cazul bronsitei cronice, tratamentul trebuie administrat pe o perioada mai lunga de timp pentru a evita recidivele. Medicamentele utilizate sunt: antibiotice cu spectru larg, bronhodilatatoare, fie comprimate, fie sub forma de spray, expectorante, antiinflamatoare si vitamine, pentru a creste imunitatea

Pe langa medicamente, nu trebuie sa uitam de oxigenoterapie, ce se poate administra continuu, daca exista o desaturare importanta, sau in reprinze, atunci cand pacientul are senzatia de ”lipsa de aer” (sufoacare).

Preventia tine de fiecare individ in parte si se limiteaza la renuntarea la fumat, evitarea mediilor toxice si un regim de viata sanatos.

Educatia medicala tine de modul cum medicii gestioneaza lucrurile in cabinet si cum le explica pacientilor predispusi la episoade repetate de bronsite, dar si despre importanta vaccinarii antigripale si antipneumococice.