Bronsita acuta

Vezi galerie foto

Bronsita acuta este o boala inflamatoare a cailor respiratorii caracterizata printr-un sindrom bronsic acut cu evolutie de scurta durata, nefiind insotit de modificari radiologice. Cand aceasta infectie apare, caile respiratorii se inflameaza producand mai multa secretie (flegma) ca de obicei. Inflamatia impreuna cu mucusul produs obstructioneaza respiratia. Bronsita este de obicei cauzata de acelasi virus ca si guturaiul. Virusul ataca mucoasa arborelui bronsic provocandu-i rani. Corpul lupta in mod normal cu virusul, dar in tot acest timp mucoasa se inflameaza mai mult si produce mai multa secretie. Corpului ii este necesar un anumit timp pentru a repara stricaciunile provocate iar in aceasta perioada de refacere este posibil sa tusiti si sa aveti o respiratie ingreunata. Daca fumati perioada de refacere va dura mai mult.
Bronsita poate fi transmisa prin tuse. De asemenea cei care fumeaza sau care muncesc in locuri cu mult fum sunt mai expusi riscului de a contacta bronsita acuta deoarece plamanii acestora au suferit deja stricaciuni.

Bronsita acuta infectioasa - care este de doua tipuri:
- bronsita acuta virala (cea mai frecventa), este produsa de virusuri: gripal A, B, paragripal 1,2,3, sincitial respirator (afecteaza preponderent copii si persoanele tinere), adenovirusuri, virusul rujeolei etc.
- bronsita acuta bacteriana apare in evolutia unei bronsite acute virale prin suprainfectie cu flora, care populeaza In mod normal nazofaringele: pneumococi, streptococi aerobi si anaerobi, corynebacterii, neisserii, bacterioides.
Bronsita acuta chimica se produce prin iritatia cailor respiratorii in urma expunerii accidentale sau profesionale la diverse substante chimice praf, ciment, fum, gaze iritante, vapori de acizi, amoniac sau acetona etc.

Este posibil ca medicul dumneavoastra sa efectueze unele analize cu scopul de a elimina alt diagnostic posibil cum ar fi pneumonia.
Pneumoniile virale sau bacteriene, bolile infectioase virale ce debuteaza cu sindrom cataral si bronsitic: rujeola, varicela, gripa, mononucleoza infectioasa, bronsita acuta obstructiva necesita diferentiere de un debut de astm bronsic.
Hemograma este normala sau evidentiaza leucopenie (in viroze), uneori leucocitoza (in infectiile bacteriene), examenul bacteriologic al sputei fiind necesar la bolnavii suferind de o boala cronica grava.
Radiografia pulmonara este normala (nu se efectueaza in timpul sarcinii).
Alte procedee diagnostice sunt rinoscopia si faringoscopia.

Bronsita acuta la copii constituie 20% din totalul infectiilor respiratorii acute, 20% din cazuri bronsita acuta este cauzata de adenovirusuri si pana la 10% - de virusurile gripale. La sugar si copilul mic bronsita acuta este produsa predominant de virusul sincitial respirator si virusul paragripal 3. Bronsita acuta incepe dupa o infectie virala cu semne de rinita, febra. Peste 3-4 zile apare tuse seaca, frecventa care in asociere cu traheita devine chinuitoare, cu arsuri sau dureri in piept. Peste 2-3 zile tusea devine productiva, cu sputa muco-seroasa sau mucupurulenta, provocand la sugar si copii mici vome cu amestec de sputa. In bronsita acuta la copil se asculta inasprirea murmurului vezicular si raluri bronsice sibilante si ronflante.
Bronsita acuta, mai ales forma obstructiva, evolueaza la batrani mai grav, adesea agravand insuficienta cardiaca (indusa de cardiopatia ischemica sau valvulopatii) si se complica cu bronhopneumonie de staza.

Durata bronsitelor acute necomplicate este de 5 -10 zile si la tratament adecvat se vindeca complet; bronsita acuta netratata si, mai ales, in prezenta factorilor iritanti are tendinta de cronicizare.

Bronsita este cauzata de un virus, deci antibioticele nu va vor ajuta, chiar daca secretiile sunt colorate sau dense.
In unele cazuri medicul recomanda medicamente destinate astmaticilor.
Nu fumati.
Evitati atmosfera poluata.
In tratamentul bronsitei acute la copil se prevede necesitatea respectarii unui regim hidric optim, care sa previna dehidratarea (prin febra si dispnee). In caz de deshidratare se va face un supliment de rehidratare orala. Alimentatia va fi obisnuita.
Pot fi administrati agenti antivirali. Nu se administreaza antibiotice (cu exceptia cazurilor de infectie cu mycolasma pneumoniae, care necesita tratament cu eritromicina). De asemenea, se administreaza preparate mucolitice: acetilcisteina, bromhexina, efitusina, mucosistina si decocturi mucolitice, care fluidifica si faciliteaza expectoratia mucusului bronsic.

Complicatiile sunt rare si constau in: bronhopneumonie si bronhopneumopatie cronica obstructiva la pacientii ce au depasit varsta de 40 ani.
In unele cazuri bronsita si astmul pot fi confundate. Daca tusiti sau respirati cu zgomot de mai mult timp, medicul ar putea face unele analize pentru verificarea existentei altor probleme pulmonare.
Pneumonia poate avea simptome asemanatoare cu cele ale unei bronsite acute.
Bronsita poate fi cauzata si de acidul gastric patruns in plamani in timpul somnului. Daca tusea persista si daca aveti lichid cu gust dezagreabil in gura, consultati un medic. Exista medicamente ce ajuta la reducerea acidului din stomac, astfel ajutand la disparitia tusei.

- in cazul in care tusea dureaza de mai mult de o luna;
- in cazul in care febra apare des;
- cand scuipati sange;
- atunci cand sunt dificultati ale respiratiei in timpul somnului sau atunci cand exista edeme la nivelul mainilor sau picioarelor.

Pacientul trebuie sa fie informat despre masurile igieno-dietetice necesare pentru prevenirea bronsitei sau cronicizarea ei:
- alimentatie echilibrata, evitarea expunerii la rece;
- vaccinarea antigripala in sezonul rece, in special, a varstnicilor, copiilor si a tinerilor ce sufera de mucoviscedoza, a persoanelor tinere cu bronhopneumopatie cronica obstructiva;
- chimioterapia profilactica: Amantadina pentru virusul gripal A, rimantadina pentru virusul sincitial respirator, aciclovir pentru virusul Herpes Simplex.
Durata tratamentului este de minimum 5 zile.