Stenoza aortica

Vezi galerie foto

Inima are patru compartimente: 2 ventricule si 2 atrii. De la nivelul ventriculului stang, pleaca aorta, comunicarea intre ventricul si aorta fiind realizata prin intermediul valvei aortice care se comporta ca o supapa ce permite curgerea sangelui intr-un singur sens.

Sangele trece apoi din aorta intr-o vasta retea de artere care strabat intreg organismul. Cand inima este in repaus, intre doua batai succesive, valva aortica se inchide pentru a nu permite sangelui din artera aorta sa se intoarca in ventriculul stang. Stenoza valvei aortice consta intr-o ingustare anormala a acestei valve, care o impiedica sa se deschida cum trebuie.

O data stenoza formata, inima trebuie sa faca un efort mai mare pentru a pompa sangele in artera aorta printr-un orificiu ingustat, determinand cresterea presiunii in ventriculul stang. Pentru a compensa acest efort suplimentar, musculatura ventriculului stang se mareste pentru ca inima sa poata pompa sangele mai puternic.

Cu toate ca inima poate compensa stenoza valvei aortice pentru o lunga perioada de timp, pana la urma orificiul valvei aortice se ingusteaza prea mult astfel ca inima nu mai face fata acestui efort suplimentar. Aceasta conditie netratata poate conduce la insuficienta cardiaca.

Cele mai multe persoane cu stenoza de valva aortica se nasc cu valva aortica normala dar pe parcursul vietii, la un moment dat ei dezvolta stenoza valvei aortice. Inaintarea in varsta si depunerea de calciu determina ingrosarea si scaderea mobilitatii foitelor valvei aortice, impiedicand deschiderea completa a valvei aortice. In mod tipic, stenoza valvei aortice se dezvolta lent pe parcursul mai multor ani.

In trecut, specialistii credeau ca inaintarea in varsta, prin ani de uzura si stres asupra valvei aortice, determina aparitia stenozei valvei aortice. Cu toate acestea, studiile recente au aratat ca stenoza valvei aortice poate aparea datorita unui proces similar aterosclerozei (boala degenerativa a arterei avand ca origine formarea unei placi de aterom (depunere lipidica) pe peretele sau).

Stenoza valvei aortice poate aparea si la persoanele care se nasc cu valva aortica formata doar din doua foite in loc de trei (valva aortica bicuspida congenitala) sau la acele persoane care au avut reumatism articular acut. In ambele cazuri, foitele valvei aortice nu se deschid atat de mult pe cat ar trebui, determinand aparitia unui orificiu prea ingust pentru trecerea sangelui din ventriculul stang in artera aorta.

Printre cauzele mai rare ale stenozei aortice se numara dializa renala, boli metabolice sau sistemice.

Anumite probleme sau afectiuni medicale pot creste riscul dezvoltarii stenozei de valva aortica:
- depunerea de calciu. O data cu inaintarea in varsta, calciul se depune in jurul valvei aortice, ceea ce determina transformarea foitelor valvei aortice, care in mod normal sunt subtiri si flexibile, in foite groase si rigide. Nu se cunoaste de ce la unele persoane se acumuleaza depuneri de calciu, iar la altele nu. Nivelul crescut al colesterolului, diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala pot creste riscul depunerii de calciu si, in consecinta, aparitia stenozei de valva aortica, care se mai numeste si stenoza calcificata de valva aortica, stenoza degenerativa de valva aortica sau scleroza de valva aortica.
- anomalii congenitale. Cateodata, unele persoane se nasc cu valva aortica bicuspida (doua cuspe - foite) in loc de trei, cate sunt in mod normal. Avand doar doua foite, valva aortica se deschide insuficient, trecand astfel o cantitate mai mica de sange prin orificiul ingustat
- infectia. Reumatismul articular determina formarea de tesut cicatricial pe marginile valvei aortice. Tesutul cicatricial uneste bazele foitelor valvulare vecine, limitand capacitatea acestora de a se deschide complet. Cea mai frecventa cauza a reumatismului articular acut este infectia streptococica netratata (faringita streptococica). O data cu utilizarea pe scara larga a antibioticelor pentru tratarea faringitelor streptococice, frecventa reumatismului articular acut a scazut considerabil incepand cu anul 1970.
- protezele valvulare. Bolile valvulare pot afecta si protezele valvulare mai ales pe cele de origine animala.

Exista si alti factori care cresc riscul stenozei de valva aortica:
- sexul. Barbatii au un risc mai mare decat femeile de a dezvolta stenoza de valva aortica.
- ateroscleroza. In unele studii s-a demonstrat ca formarea placilor de aterom la nivelul arterelor se asociaza cu stenoza de valva aortica.
- insuficienta renala
- fumatul.

Persoanele cu stenoza de valva aortica forma usoara sau moderata probabil nu vor avea nici un simptom pentru ca inima este inca eficienta in compensarea stenozei. Simptomele stenozei de valva aortica apar numai atunci cand presiunea din ventriculul stang este mult crescuta sau fluxul sanguin care pleaca din ventriculul stang catre restul organismului este redus in mod drastic.

Simptomele stenozei de valva aortica sunt:
- durere toracica (angina) sau disconfort, cel mai adesea descrisa ca o greutate, senzatie de „gheara" sau arsura, sufocare sau senzatie de constrictie care poate iradia in brate, umeri sau gat. Durerea toracica este declansata mai ales de efort, atunci cand travaliul inimii este crescut considerabil.
- ameteala, sincopa (lesin) si pierderea constientei apar, de obicei, dupa o perioada de activitate intensa
- semne de insuficienta cardiaca, ca de exemplu fatigabilitate (oboseala) si respiratii scurte si superficiale (dispnee) in timpul unei activitati
- tulburari ale ritmului cardiac, adesea batai rapide sau neregulate ale inimii (aritmie)
- palpitatii (senzatie de disconfort datorata perceperii de catre pacient a batailor rapide sau neregulate ale inimii)

In cazul aparitiei simptomelor de stenoza de valva aortica, ca de exemplu durere toracica (angina), lesin (sincopa) sau respiratii scurte si superficiale (dispnee), trebuie consultat medicul imediat. In general, boala este mult timp asimptomatica, insa aparitia simptomatologiei se asociaza cu scaderea ratei de supravietuire in absenta interventiei chirurgicale de inlocuire a valvei.

In urmatorul tabel sunt explicate cauzele aparitiei acestor simptome:

Simptome	Mecanism fiziopatologic	De ce trebuie consultat medicul?
Durere toracica	Durerea toracica (angina) sau presiunea poate iradia pe marginea interna a mainii stangi si este adesea acompaniata de senzatia se sufocare.	Angina apare datorita faptului ca muschiul cardiac nu primeste destul sange; aceasta se datoreaza stenozei severe de valva aortica si cel mai frecvent angina apare in prezenta bolii arterelor coronare, insa nu este obligatoriu coexistenta celor doua afectiuni.
Sincopa	Sincopa (lesinul) este precedata de obicei de senzatia de slabiciune.	Datorita reducerii capacitatii cardiace de a pompa sange, stenoza de valva aortica impiedica sangele oxigenat sa ajunga la creier.
Respiratie superficiala	Respiratia scurta, superficiala (dispneea) se poate instala in timpul efortului sau brusc in timpul noptii.	Dispneea apare ca urmare a congestiei venoase pulmonare in timpul efortului.
Palpitatii	Tulburari ale ritmului cardiac, adesea batai rapide sau neregulate ale inimii (aritmie). Unele persoane pot avea o senzatie de „falfaieli” (descrierea populara) sau senzatia unei extrasistole (contractie anormala a inimii), in timp ce alte persoane au senzatia de bataie accentuata a inimii sau au senzatia ca „inima le sare din piept".	Daca palpitatiile apar o data cu lesinul sau in timpul acestuia sau in timpul slabiciunii premergatoare lesinului, acestea pot fi un semn al unei afectiuni cardiace, ca de exemplu aritmii (batai neregulate ale inimii).

Medicul de familie poate diagnostica stenoza aortica in timpul unui consult de rutina. Alte cadre medicale specializate, care pot depista stenoza de valva aortica in timpul unui examen fizic sunt:
- medicii internisti
- medicii rezidenti
- medicii cardiologii

In prezenta oricarui simptom de stenoza aortica sau a complicatiilor, fara un diagnostic cert, nu este necesara consultarea imediata a unui medic specialist cardiolog. Medicul de familie poate sa evalueze prezenta simptomelor. Daca medicul nu depisteaza stenoza, poate recomanda efectuarea unei ecocardiografii (ecografie de cord).
In formele usoare, este necesara monitorizarea periodica de catre medicul de familie. In cazurile severe de stenoza de valva aortica, medicul de familie recomanda consultul unui cardiolog pentru inceperea tratamentului.

In faza asimptomatica, este nevoie de monitorizarea periodica de catre medic a pcientului, insa, odata cu instalarea sau agravarea simptomatologiei este necesara o reevaluare complexa si luarea in calcul a interventiei chirurgicale sau percutane de inlocuire valvulara. 

 Prezenta unei stenoze usoare de valva aortica nu se insoteste de simptome o perioada lunga de timp (ani). Simptomele stenozei aortice pot sa nu apara niciodata. Ghidurile actuale recomanda protezarea valvulara si in cazul persoanelor asimptomatice dar care prezinta fractia de ejectie a ventriculului stang <50% fara o alta explicatie medicala, declansarea simptomelor la efort sau scaderea valorilor tensionale in timpul efortului.

Examenul fizic si trecerea in revista a istoricului medical sunt pasi importanti in diagnosticarea stenozei de valva aortica. Prezenta stenozei aortice, dar fara simptome, face ca aceasta afectiune sa fie descoperita de medic cu ocazia unui examen clinic de rutina sau in urma unei consultatii pentru alta problema de sanatate. Suflul cardiac specific stenozei aortice este, de obicei, primul indiciu care il face pe medic sa suspicioneze existenta stenozei aortice.

Manevre efectuate de medic in timpul examinarii fizice:
- masurarea tensiunii arteriale. Tensiunea arteriala scazuta este un semn al scaderii fluxului sanguin ce strabate orificiul ingustat al valvei aortice.
- verificarea pulsului. Pulsul cardiac cu frecventa redusa, de intensitate scazuta poate indica ingustarea orificiului valvei aortice.
- auscultarea inimii si plamanilor pentru a depista zgomote patologice. In timpul auscultatiei inimii, prezenta suflului sistolic de ejectie este un semn important care, cel mai adesea, indica o boala cardiaca valvulara. Ralurile pulmonare prezente la auscultatia plamanului indica acumularea lichidului in plaman, acesta fiind cauzat de boala valvulara.
- examinarea membrelor inferioare. Prezenta edemului (retentie patologica de lichid in tesuturi) la nivelul membrelor inferioare indica insuficienta cardiaca.

Evaluarea gradului de stenoza

Medicul specialist va evalua severitatea stenozei prin aprecierea urmatoarelor aspecte:

-aria orificiului valvei;
- viteza maxima transvalvulara prin orificiul aortic;
- gradientul mediu  transvalvular;

Evaluarea functiei cardiace

In prezenta stenozei severe de valva aortica insotita de simptome, afectand functia cardiaca, medicul va evalua urmatoarele:
- dimensiunea ventriculului stang
- functia ventriculului stang
- orificiul valvei aortice
In stenoza de valva aortica, cu ajutorul ecocardiografiei se pune in evidenta miscarea patologica a foitelor valvei aortice ingrosate. Atunci cand orificiul valvei aortice este mai mic de 1 cm patrat este vorba de o stenoza severa.
Electrocardiograma (EKG sau ECG). Aceasta evidentiaza hipertrofia ventriculara stanga (ingrosarea muschiului ventriculului stang) cu modificari secundare ischemice, tulburari de conducere (bloc de ramura sau blocuri atrioventriculare) sau tulburari ale ritmului cardiac.
Radiografia toracica. Aceasta evidentiaza prezenta calcificarilor valvei aortice, hipertrofia ventriculara stanga sau acumularea patologica de lichid in cazul asocierii insuficientei cardiace. In unele cazuri, aorta poate fi dilatata chiar de la orificiul valvei aortice.
Cateterismul si angiografia coronariana.Cateterismul cardiac este rareori folosit in practica medicala curenta, fiind util doar in situatiile in care investigatiile precedente sunt neconcludente; pe de alta parte insa, coronarografia este indicata tuturor pacientilor inainte de interventia de inlocuire valvulara.

CT multislice este util in cuantificarea scorului de calciu si evaluarea aortei toracice, iar in cazul interventiei percutane de inlocuire valvulara este obligatoriu sa fie efectuat de catre toti pacientii eligibili.

RMN-ul cardiac este o alternativa la CT si cuantifica masa miocardica, volumul si functia ventriculara.

Recomandari privind frecventa monitorizarii stenozei aortice:

Gradul stenozei	Recomandarea ecocardiogramei
Usoara	La fiecare 3-5 ani
Medie	La fiecare 2 ani
Severa	La fiecare 6-12 luni

Tratament - generalitati

Tratamentul stenozei aortice depinde, de obicei, de prezenta sau nu a simptomelor. Daca simptomele sunt prezente, se indica protezarea valvei aortice (interventia chirurgicala sau percutana de inlocuire a valvei aortice cu o proteza). In luarea deciziei privind tipul de tratament, anumiti factori au un rol important:
- varsta (varstnicii au un risc mai mare decat media pentru complicatii aparute in urma tratamentului)
- riscuri asociate cu tratamentul chirurgical
- prezenta obstructiei arterelor coronare

-prezenta altor afectiuni asociate
- experienta chirurgului specialist


In cele mai multe cazuri, daca simptomele sunt prezente, riscul de aparitie a complicatiilor este mai mare daca stenoza aortica nu este tratata, decat daca se practica interventia chirurgicala. Majoritate persoanelor (75-85%) care au simptome de stenoza aortica si refuza interventia chirurgicala mor in mai putin de 3 pana la 5 ani. In comparatie, aproximativ 2-5% dintre persoanele care au proteza de valva aortica, dar nu au insuficienta ventriculului stang vor deceda in urma interventiei chirurgicale si doar aproximativ 1% dintre persoanele cu varsta mai mica de 70 de ani care nu au insuficienta ventriculara stanga mor in urma tratamentului chirurgical.

Valvuloplastia aortica percutanata cu balon este o alternativa a chirurgiei la adolescenti sau adultii tineri si la acele persoane pentru care tratamentul chirurgical al stenozei aortice are un risc prea mare. Acest procedeu implica introducerea unui balon de dimensiuni mici (diametrul maxim de 18-23 mm) pana la nivelul orificiului ingustat al valvei aortice si umflarea acestuia pentru a dilata orificiul valvular. In timp ce acest procedeu implica un risc mai scazut decat tratamentul chirurgical al valvei aortice, de obicei, efectul este de largire temporara a inelului aortic pentru orice pacient, cu exceptia tinerilor.

Pentru cele mai multe persoane, tratamentul chirurgical de inlocuire a valvei aortice este singurul tratament eficient. Pacientul va decide impreuna cu medicul curant momentul interventiei chirurgicale de inlocuire a valvei aortice, care poate fi la momentul diagnosticarii stenozei aortice sau poate fi amanata o perioada de timp.
In functie de rezultatul investigatiilor, pacientul poate necesita si un tratament chirurgical suplimentar in timpul interventiei chirurgicale de inlocuire a valvei aortice, ca de exemplu grefa pentru bypass-ul arterelor coronariene.

Tratamentul medicamentos este necesar pentru prevenirea sau tratarea infectiilor cardiace (endocardita infectioasa) sau complicatiilor aparute in urma insuficientei cardiace. Daca se efectueaza tratamentul chirurgical de inlocuire a valvei aortice cu o valva artificiala este necesar tratamentul anticoagulant pentru a preveni formarea trombozelor (formarea de cheaguri) vaselor de sange.

Tratament medicamentos

Sunt necesare medicamente care sa previna si sa trateze complicatiile stenozei de valva aortica.
Daca a fost inlocuita valva aortica chirurgical cu o valva mecanica, este nevoie de tratament anticoagulant (cum ar fi Heparina sau Warfarina) pentru tot restul vietii cu scopul prevenirii formarii de cheaguri de sange in jurul valvei. Unii medici recomanda administrarea de doze mici de Aspirina, concomitent cu Warfarina. Daca valva mecanica a fost inlocuita cu o valva provenita de la porc, de la inceput se va administra numai Aspirina pe o perioada de 3 luni de la operatie.

Medicii specialisti prescriu adesea antibiotice pentru a preveni endocardita infectioasa, cauza de distrugere a valvei artificiale. Multi medici recomanda tratament cu antibiotice inaintea oricarui act medical sau procedura stomatologic.
Daca apare endocardita infectioasa, medicul va prescrie tratament cu antibiotice in doze mari, pe o perioada mai lunga de timp, daca nu s-a efectuat tratament pentru prevenirea infectiei.

Daca stenoza aortica determina  aritmii, este necesara administrarea de medicamente pentru regularizarea ritmului cardiac inainte de interventia chirurgicala.
Atunci cand apare insuficienta cardiaca, trebuie sa se administreze cu precautie medicamente precum diuretice, IECA, Digitala pentru a imbunatati efectiv functia inimii de pompare a sangelui; administrarea betablocantelor se va face cu mare prudenta, fiind preponderent contraindicate in cazul pacientilor cu stenoza aortica severa si disfunctie sistolica de ventricul stang intrucat pot agrava insuficienta cardiaca.   

Tratament chirurgical

Medicul specialist recomanda inlocuirea chirurgicala a valvei aortice daca sunt simptome si nu sunt prezente alte conditii care cresc riscul interventiei chirurgicale. Simptome, precum durerea toracica (angina), sincopa (lesin), jena respiratorie (dispnee) indica o ingustare severa a valvei aotice, care fara inlocuire va scurta speranta de viata. In unele cazuri poate surveni moartea subita.

In majoritatea cazurilor, inlocuirea chirurgicala a valvei este o interventie sigura cu un mare procentaj de succes si o rata mica de complicatii.

Inlocuirea valvei aortice

Este o operatie pe cord deschis care consta in indepartarea valvei alterate si amplasarea unei valve artificiale (mecanica sau de porcine).

Sunt disponibile o mare varietate de proteze valvulare. Unele sunt fabricate din substante artificiale. Altele sunt recoltate de la animale, cel mai adesea de la porc. In cazuri rare, sunt folosite alte valve de la inima (de obicei valva pulmonara care este situata intre ventriculul drept si artera pulmonara care merge la plamani). Atunci o valva artificiala inlocuieste valva pulmonara. Acest tip de valva se foloseste la tinerii sub 25 de ani, care au cel mai mare beneficiu in urma aceastei interventii chirurgicale dificile, valva pulmonara fiind mult mai durabila, creste odata cu persoana si are cel mai scazut risc de infectie.
Inlocuirea chirurgicala a valvei are mare risc la persoanele cu insuficienta a ventriculului stang sau care au avut infarct miocardic.

Medicii specialisti dezbat la ora actuala daca inlocuirea chirurgicala a valvei aortice stenozate ar trebui efectuata cand stenoza aortica nu are inca simptome. Desi aceasta abordare nu este sustinuta, unii medici specialisti cred ca inlocuirea chirurgicala trebui efectuata cat mai curand posibil dupa identificarea stenozei aortice severe, scazand astfel riscul mortii subite. Alti medici nu considera necesara interventia pana nu se dezvolta simptomatologia. Acesti medici cred ca riscul mortii subite este mai mic decat cel al interventiei chirurgicale.

Ghidurile actuale recomanda protezarea valvulara si in cazul persoanelor asimptomatice dar care prezinta fractia de ejectie a ventriculului stang <50% fara o alta explicatie medicala, declansarea simptomelor la efort sau scaderea valorilor tensionale in timpul efortului.Daca interventia chirurgicala este amanata, trebuiesc efectuate examene medicale periodice (inclusiv electrocardiograma), fiind necesara monitorizarea modificarilor de structura ale valvei si a functiei inimii pentru a putea stabili cand este nevoie de interventia chirurgicala.

In majoritatea cazurilor cand exista simptomatologie riscul neinlocuirii valvei este mai mare decat cel al inlocuirii. In 75% din cazurile cu simptome de stenoza aortica severa, moartea survine in 3 ani daca nu se efectueaza inlocuirea chirurgicala a valvei. In comparatie, 2-5% din cei la care s-a inlocuit chirurgical valva si nu au insuficienta ventriculara stanga, mor ca rezultat la interventiei. Aproximativ 1% din persoanele sub 70 de ani si fara insuficienta ventriculara stanga mor ca rezultat al interventiei.

Riscul chirurgical este mai mare decat media la persoanele care au stenoza aortica severa, insuficienta ventriculara stanga, scaderea fractiei de ejectie. Oricum, in urma unui studiu, s-a ajuns la concluzia ca inclusiv persoanele cu risc crescut au beneficii in urma inlocuirii valvei aortice. Riscul chirurgical poate fi prea mare la persoanele care au avut anterior infarct.

Alte interventii chirurgicale

Valvuloplastia percutanata cu balon poate fi o optiune la persoanele care au stenoza de valva aortica si prezinta instabilitate hemodinamica. Desi valva inimii nu este inlocuita, orificiul aortic este largit prin acest procedeu, insa are o frecventa scazuta de utilizare ca urmare a ratei crescute de restenoza in primul an postprocedural.

Stenoza valvei aortice este o afectiune care poate fi usor trecuta cu vederea. In forma usoara, pacientul nici nu realizeaza ca are stenoza aortica pentru ca aceasta afectiune este asimptomatica. Afectiunea poate ramane nedescoperita, daca nu sunt facute analize pentru a depista alta posibila afectiune cardiaca.

Stenoza aortica poate fi silentioasa (fara simptome) o lunga perioada de timp. Aceasta faza, poate dura chiar mai mult de 10 ani. In timpul acestei perioade, electrocardiografia si ecocardiografia este indicata la fiecare 6 luni sau anual, in functie de cat de serioasa este stenoza, pentru a evalua conditia valvei aortice.
Antibioticele sunt recomandate inaintea anumitor proceduri, cum ar fi interventiile stomatologice, pentru a preveni posibilele infectii. Existenta unei anomalii valvulare care afecteaza fluxul sanguin la nivelul inimii, creste sansele ca unele bacterii sau fungi sa se ataseze de tesutul inimii si sa determine o infectie.

Odata aparuta stenoza aortica, nu poate fi impiedicata evolutia sau aparitia simptomelor, inclusiv durerea toracica (angina), sincopa si dispneea (jena respiratorie).
Atunci cand apar simptomele de stenoza aortica, trebuie luata o decizie impreuna cu medicul curant cu privire la tratamentul chirurgical de inlocuire a valvei aortice cu una artificiala. Acest tip de tratament este singurul eficient. Fara el, cu siguranta va aparea insuficienta cardiaca, iar speranta de viata se va reduce considerabil. Speranta medie de viata pentru pacientii care au simptome, dar refuza tratamentul chirurgical de inlocuire a valvei aortice, este de 2-3 ani. Cu tratament chirurgical, pacientii pot avea o speranta de viata normala.

Pe masura ce stenoza aortica evolueaza, apar complicatii care pot avea un impact sever asupra starii de sanatate a pacientului. Insuficienta cardiaca este cea mai frecventa si cea mai serioasa complicatie ce poate aparea in timp. Alte complicatii includ:
- durerea toracica
- sincopa (lesin)
- aritmii cardiace (ritm neregulat al inimii)
- endocartita infectioasa (infectii ale inimii)
Moartea subita apare destul de rar la pacientii fara simptome. Este mai frecventa la cei cu stenoza aortica pe o valva aortica bicuspida congenital (valva aortica are doar doua foite in loc de trei).

Modul in care se va simti si cum va fi afectata viata unui pacient de stenoza aortica, va diferi substantial in functie de prezenta sau nu a simptomelor si de deciziile pe care pacientul le va lua cu privire la optiunile terapeutice.

Stenoza aortica asimptomatica

Daca simptomele nu sunt prezente, diagnosticarea stenozei de valva aortica va fi surprinzatoare pentru pacient. De fapt, chiar si stenoza aortica severa poate sa nu fie insotita de simptome sau semne fizice de boala. Cu toate acestea, chiar daca pacientul se simte bine, sunt multe aspecte, legate de stenoza aortica, pe care pacientul trebuie sa le ia in considerare.

Pacientul trebuie sa fie foarte atent la orice semn de durere toracica (angina), sincopa (lesin) sau jena respiratorie (dispnee). Medicul curant trebuie anuntat de indata ce apar aceste semne sau altele care il ingrijoreaza pe pacient. Aceste simptome apar mai frecvent in timpul exercitiilor fizice sau in timpul altor activitati obositoare, decat in timpul repausului. Pentru a evita aceste neplaceri, pacientul poate discuta cu medicul specialist ce tip de exercitii fizice sau alt tip de activitati sunt sigure pentru el. In mod obisnuit, nu este posibil sa se anticipeze momentul in care vor aparea simptomele.

Tratamentul antibiotic este necesar pentru a preveni infectia inimii (endocardita) datorat bacteriilor sau fungilor, infectia putand afecta atat valva aortica stenozata cat si valva aortica artificiala. Antibioticele sunt indicate si inainte de anumite interventii medicale sau stomatologice.

In cazul in care pacientul are stenoza aortica severa, el trebuie sa evite orice activitate fizica obositoare. Rar, moartea subita poate aparea daca in timpul activitatilor fizice obositoare, la muschiul cardiac, nu ajunge destul sange oxigenat. Exista dovezi care sugereaza faptul ca pacientii cu stenoza aortica au un risc mai mare de moarte chiar daca nu au simptome.

Conditiile ce cresc riscul de moarte subita la pacientii cu stenoza aortica includ:
- hipotensiunea arteriala
- insuficienta sistolica a ventriculului stang - Ventriculul stang este camera inimii care pompeaza sange oxigenat in tot organismul. Functia sistolica a ventriculului stang reprezinta capacitatea acestuia de a se contracta astfel incat sangele oxigenat din ventriculul stang sa ajunga in tot organismul. Disfunctia sistolica inseamna ca ventriculul nu se contracta adecvat, ceea ce determina o serie de probleme printre care si oxigenarea deficitara a organelor si tesuturilor.
- hipertrofia ventriculara stanga - ingrosarea muschiului ventriculului stang
- stenoza aortica severa - Orificiul valvei aortice este ingustat foarte mult.

Stenoza aortica simptomatica

Dupa aparitia simptomelor de stenoza se va decide necesitatea inlocuiri valvei. Deoarece este singurul tratament eficient pe termen lung, inlocuirea chirurghicala a valvei se recomanda numai daca sunt si alte anomalii ale starii de sanatate.

Daca nu se intervine chirurgical, se poate instala rapid insuficienta cardiaca severa, ce duce la scurtarea vietii. Este necesara schimbarea stilului de viata cu scopul de a reduce numarul si severitatea complicatiilor. Aceasta schimbare a stilului de viata este focalizata pe protectia inimii si include:
- dieta cu reducerea sari si urmarirea consumului de lichide
- administrarea medicamentelor specifice insuficientei cardiace
- efectuarea cu regularitate de exercitii aerobice usoare, cum ar fi mersul pe jos. Medicul va indica ce exercitii fizice pot fi efectuate.
- renuntarea la fumat
- evitarea activitatilor care supun inima unui efort suplimentar, precum calatoriile sau sexul.

Daca se opteaza pentru interventia chirurgicala trebuie stiut ca perioada de recuperare este lunga. In medie, cei care au avut valva inlocuita si-au reluat activitatea dupa 3-6 saptamani. In unele cazuri, recuperarea necesita cateva luni.

Dupa interventia chirurgicala, va trebui continuat tratamentul medicamentos pentru prevenirea endocarditei infectioase atunci cand se fac interventii stomatologice sau alte proceduri medicale. In acelasi timp, este necesar tratamentul anticoagulant, pentru a preveni coagularea sangelui, in functie de tipul de valva implantata. In cazul valvei artificiale, tratamentul anticoagulant se va administra pe toata durata vietii.

Persoanele care au simptomatologia de stenoza de valva aortica, la care nu s-a efectuat corectia chirurgicala, au speranta de viata, in medie, de 2-3 ani. Din aceasta ratiune trebuie luat in considerare sfarsitul vietii.

Daca nu s-a optat pentru interventia chirurgicala, medicul va prescrie medicatia pentru imbunatatirea confortului vietii. In conditii de deteriorare a sanatatii, pacientul nu este capabil sa decida asupra ingrijirilor medicale. Persoana cu asemenea afectiune trebuie din timp sa solicite in scris ce tipuri de ingrijirii medicale doreste sa primeasca in cazul in care nu mai este capabil sa decida.