Chistul pancreatic

Chisturile pancreatice reprezinta formatiuni anormale asemananatoare unor saculeti plini cu lichid care se dezvolta la nivelul pancreasului.

Desi poate fi alarmant pentru pacinent sa afle ca are chisturi pancreatice, vestea buna este ca majoritatea acestora nu sunt de natura canceroasa si pot chiar sa nu determine simptome.

De fapt, multe dintre chisturile pancreatice nu sunt de fapt chisturi.

Numite si pseudochisturi, aceste formatiuni pline cu lichid nu sunt captusite cu acelasi tip de celule care se gasesc la chisturile adevarate.

In schimb, peretele pseudochistului poate include celule normale care se gasesc in alte organe, cum ar fi stomacul, intestinul sau chiar pancreasul. Pseudochistul nu este niciodata de natura canceroasa.

Medicul poate dori sa preleveze o proba din lichidul chistului pancreatic pentru a determina daca este malign sau benign.

Daca acesta este sau poate deveni canceros, tratamentul include indepartarea chirurgicala.

Pacientul cu chist pancreatic poate se nu prezinte nici un simptom.

Cand apar semnele si simptomele, de obicei acestea includ:

1. Dureri abdominale persistente care pot iradia in spate;

2. O formatiune care poate fi simtita in abdomennul superior, acolo unde este localizat pancreasul;

3. greturi si varsaturi.

Chistul pancreatic se pate infecta, deci se recomanda consultarea medicului daca pacientul are febra si dureri abdominale persistente.

Un pseudochist pancreatic rupt este o urgenta medicala. Lichidul din chist contine enzime activate penru digestie.

Cand un chist se rupe, lichidul eliberat poate deteriora vasele de sange din apropiere si sa determine o sangerare masiva. 

Este necesar consultul medical de urgenta daca pacientul prezinta semne si simptome de sangerare interna sau de soc, cum ar fi:

- pierderea treptata a starii de cunostinta;

- dureri abdominale severe;

- puls rapid;

- lesin.

Pregatirea pentru consultatie

Multe dintre chisturile pancreatice sunt descoperite in timpul unor investigatii imagistice abdominale realizate pentru alte probleme.

Totusi, daca semnele si simptolmele chistului pancreatic il determina pe pacient sa consulte medicul, exista cateva lucruri pe care le poate face pentru a se pregati pentru consultatie.

Ce poate face pacientul:

1. Notarea oricaror simptome prezente. Este bine sa fie incluse pe aceasta lista si simptmele care nu par sa aiba legatura cu chistul pancreatic, dar si simptomele prezente care nu par sa aiba legatura cu motivul pentru care pacientul se prezinta la medic;

2. Notarea unor intrebari care vor fi adresate medicului. Pregatirea unei liste de intrebari poate face ca pacientul sa profite de timpul limitat pe care il are disponibil la consultatie.
Ce va face medicul

Medicul va pune intrebari despre simtome, cum ar fi de cat timp au aparut, localizarea si severitatea durerilor abdominal daca aceste sunt prezente.

In multe cazuri, cauza chistului pancreatic nu este cunoscuta. Unele chisturi sunt asociate cu unele boli rare – cum ar fi boala Hippel - Lindau, care este o afectiune genetica care poate afecta creierul, retina, glandele suprarenale, rinichii si pancreasul.

Pseudochisturile deseori urmeaza unui episod de pancreatita, o afectiune foarte dureroasa in care enzimele digestive pancreatice devin in mod prematur active si digera o parte din pancreas.

Pseudochisturile pot fi de asemeni rezultatul unui episod de traumatism abdominal, cum ar fi cel dintr-un accident rutier.

Chistul pancreatic este diagnosticat mai frecvent acum decat in trecut.

Dar acest lucru nu se intampla deoarece mai multe persoane il au.

In schimb, imbunatatirea tehnologiei imagistice a facut ca aceste chisturi pancreatice sa fie descoperite mai usor.

De fapt, multe chisturi pancreatice sunt descoperite intamplator in timpul unor investigatii pentru alte probleme.
Majoritatea chisturilor pancreatice pot fi diagnosticate prin ecografie, tomografie computerizata sau imagistica prin rezonanta magnetica.

Se mai poate face si ecografie endoscopica pentru a vizualiza chistul si a obtine lichid din interiorul acestuia pentru analize.

In timpul acestei interventii, un tub subtire si flexibil (endoscop) este introdus prin gura pana in stomac si partea superioara a intestinului subtire.

Endoscopul este echipat cu o camera video pentru a vizualiza chistul si cu un ac pentru obtinerea lichidului din acesta.

Desi majoritatea chisturilor pancreatice sunt pseudochisturi, medicul poate suspecta alt tip de chist daca acesta apare fara un istoric anterior de pancreatita sau traumatism abdominal sau daca are pereti interni.

In unele cazuri, localizarea chistului in pancreas – alaturi de varsta si sex – pot ajuta medicul sa determine tipul de chist prezent. - Chistadenomul mucinos.

Acest chist este de obicei localizat in corpul sau coada pancreasului si apare mai frecvent la femeile de varsta mijlocie. Ele sunt precanceroase, iar unele dintre ele pot fi deja canceroase in momentul descoperirii.

Chisturile mai mari au un risc mai mare de a fi canceroase;

- Ectazia mucinoasa a unui duct. Mai frecvente la barbati, aceste chisturi reprezinta segmente de duct dilatate, localizate de obicei in capul pancreasului. Cunoscute si sub denumirea de neoplasme mucionoase papilare intraductale, aceste formatiuni sunt deseori canceroase;

- Cihstadenomul seros. Aceste formatiuni pot creste destul de mult pentru a disloca organele din jur, determinand simptome precum dureri abdominale sau senzatia de plin. Ele apar cel mai frecvent la femeile de varsta mijlocie si devin canceroase rareori;

- Tumorile chistice papilare. Cel mai rar tip de nonpseudochist, tumora chistica papilara – cunoscuta si sub denumirea de neoplasm chistic papilar sau neoplasm solid si pseudopapilar – apare cel mai frecvent la femeile tinere si sunt de obicei localizate in corpul sau coada pncreasului. De obicei aceste tumori sunt canceroase;

- Tumorile celulelor insulare, cunoscute sub numele de tumori neuroendocrine, sunt mult mai rare. In mod normal, celulele insulelor pancreatice produc insulina si alti hormoni. Tumorile celulelor insulare pot produce, de asemeni, acesti hormoni.

Tratamentul difera in functie de tipul chistului si de prezenta simptomelor. Uneori nu este necesar nici un tratament.

Un pseudochist benign – chiar si unul mare – poate fi lasat pe loc daca nu determina simptome ingrijoratoare si nu creste.

Un pseudochist care da simptome suparatoare sau creste poate fi drenat cu ajutorul unui ac sau poate fi indepartat chirurgical, deseori cu ajutorul unui endoscop.

Intrucat chistadenomul seros rareori evolueaza spre cancer, poate fi de a semeni lasat pe loc, cu exceptia situatiilor in care determina simptome sau creste.

Medicul poate urmari marimea in timp a chistului prin ecografii repetate, mai ales daca nu poate fi exclusa posibilitatea existentei unui chist precanceros.

Chirurgia

Tratamentul pentru majoritatea leziunilor pancreatice este reprezentat de indepartarea chirurgicala, datorita riscului de cancer.

Chirurgia este foarte eficienta, cu putine riscuri de recurenta. Totusi, un pseudochist indepartat poate reapare dupa un alt episod de pancreatita.

Consumul excesiv de alcool si litiaza biliara sunt factori de risc pentru pancreatita, iar pancreatita este un factor de risc pentru pseudochisturi – cel mai frecvent tip de chist pancreatic.

Cea mai eficienta cale de a evita pseudochistul este evitarea pancreatitei, care de obicei este determinata de litiaza biliara sau a consumului excesiv de alcool.
Daca pancreatita se datoreaza abuzului de alcool, pacientul trebuie sa devina abstinent la alcool.

Daca litiaza biliara este cea care determina pancreatita, poate fi necesara indepartarea chirurgicala veziculei biliare.