Rolul stilului de viata in aparitia cancerului bronhopulmonar

Cancerul bronhopulmonar ocupa primul loc intre decesele cauzate de toate tipurile de neoplazii (mai mult decat cancerul de san, de colon si de prostata la un loc), in principal datorita diagnosticarii tardive (majoritatea fiind asimptomatice), motiv pentru care, mare parte din pacienti decedeaza in primul an.

Tumorile pulmonare pot fi benigne sau maligne, primare sau metastatice. Cancerele bronhopulmonare sunt tumori maligne intratoracice cu punct de plecare la nivelul epiteliului bronsic, cu depistare tardiva in peste 2/3 din cazuri, acest fapt datorandu-se unei evolutii initiale pauci- sau asimptomatice.

Preventia cancerului bronhopulmonar consta in scaderea factorilor de risc. Drept consecinta, cresterea factorilor protectivi au rol in limitarea aparitiei acestei patologii.
Printre factorii de risc se numara tabagismul, consumul de alcool, obezitatea, sedentarismul, iar factorii protectivi constau in reducerea fumatului, dieta echilibrata (consumul de fructe si legume), stil de viata activ (practicarea exercitiilor fizice).

Tabagismul

Fumatul este unul dintre cei mai incriminati factori ai aparitiei cancerului bronhopulmonar, crescand riscul cu pana la 20 de ori mai mult decat cel al nefumatorilor. Studiile arata ca riscul e in crestere si depinde de doi factori majori, si anume numarul de tigarete fumate pe zi si timp (anii in care ati fost fumator).

Radicalii liberi din fumul de tigara cauzeaza alterari si mutatii la nivelul ADN-ului, ceea ce conduce la activarea oncogenelor si inhibarea genelor supresoare tumorale.

Tutunul contine peste 7000 de substante chimice, majoritatea fiind carcinogene, printre care oxidul de azot si monoxidul de carbon. Inhalarea acestor chimice determina modificari la nivelul tesutului pulmonar, pe care organismul le poate repara initial, insa pe masura ce expunerea continua, apare scaderea capacitatii plamanului de a mai lupta.

Expunerea pasiva - cea reprezentata de fumul de tigara inhalat dintr-un spatiu in care se fumeaza, sau de la un fumator - este de asemenea, un alt factor important al riscului de cancer bronhopulmonar.

Alcoolul

Rolul consumului de alcool are o importanta deosebita in riscul de cancer bronhopulmonar, deoarece este un comportament ce poate fi modificabil. Intr-o meta-analiza raportata recent, consumul de bere si bauturi spirtoase in mod regulat au fost asociate cu riscul de cancer pulmonar. S-a sugerat ca un consum ridicat de bere si lichioruri poate fi asociat cu un risc crescut de cancer pulmonar, in timp ce consumul scazut de vin poate fi invers asociat cu acest risc. Consumul de alcool nu a fost semnificativ asociat cu riscul de cancer pulmonar la subiecii care au consumat o cantitate mica pana la moderata.

Obezitatea

Se pare ca asocierea dintre obezitate si riscul de cancer bronhopulmonar prezinta o legatura stransa, intrucat, nivelul IMC (indicelui de masa corporala) ≥ 28 ca referent, a aratat o tendinta liniara in crestere, iar la un IMC<28, tendinta de a dezvolta cancer bronhopulmonar fiind in scadere.

Dieta

Unele studii arata faptul ca persoanele ce consuma o cantitate semnificativa de fructe si legume au un risc mai scazut de a dezvolta cancer bronhopulmonar decat cei care au o dieta in care predomina proteinele de origine animala si alimentele prajite.

O dieta sanatoasa influenteaza in mod pozitiv atat corpul, cat si felul in care ne simtim. E ca un combustibil ce ajuta organismul sa functioneze cat mai optim, ce contribuie la vindecarea tesuturilor, precum si lupta impotriva infectiilor.

S-au observat efecte protectoare impotriva cancerului pulmonar pentru consumul ridicat de rosii, salata, morcovi si branza. Carnea rosie, carnea de vita si carnea prajita au determinat o crestere semnificativa a riscului de cancer pulmonar, in special in cancerul pulmonar cu celule scuamoase, sugerand un posibil rol al aminelor heterociclice in carcinogeneza pulmonara.

Activitatea fizica

Sportul contribuie la imbunatatirea starii psihice, mentinerea unei greutati optime precum si la reducerea senzatiei de oboseala.
Chiar daca nu aveti un stil de viata activ in mod regulat, puteti incepe de acum cu pasi mici, cum ar fi alergarile usoare sau mersul cu bicicleta. Astfel, veti observa pe parcurs imbunatatirea nivelului de energie, a sistemului imunitar precum si a starii emotionale.

Sunt numeroase substante chimice care contribuie la cresterea riscului de cancer bronhopulmonar, printre care: azbest, radon, cadmiu, arsenic, nichel, clorura de vinil, compusi ai cromului, produsi din carbune etc.

Azbestul, de exemplu, este un material industrial folosit in constructii pentru izolare si ca agent ignifug. Particulele din aer pot fi inhalate, in timp, reprezentand un factor precipitant al aparitiei cancerului bronhopulmonar.

Radonul este un gaz radioactiv incolor, inodor, insipid ce se gaseste in sol si in pietre iar odata degajat, patrunde in interiorul cladirilor, fiind dificil sa va dati seama daca sunteti sau nu expusi. Fumatorii prezinta un risc mai crescut cu privire la efectele radonului, fata de cei nefumatori.

Milioane de persoane din intreaga lume sunt diagnosticate cu cancer in fiecare an, insa datorita efectului substantial al factorilor modificabili ai stilului de viata, s-a estimat ca 50% din cancere pot fi prevenite.

Interventia privind modificarea factorilor ce tin de stilul de viata pare a fi o abordare promitatoare si sigura pentru prevenirea si gestionarea bolilor moderne, inclusiv a cancerului. Definirea rolului precis al dietei si a altor factori ai stilului de viata poate necesita elucidarea susceptibilitatii genetice si a interactiunilor genetico-ecologice.

Modificarile din dieta, impreuna cu masurile de prevenire secundare pot avea un impact major asupra reducerii mortalitatii cancerului. Continuarea concentrarii pe prevenirea primara a cancerului, in combinatie cu eforturile care vizeaza screening-ul si supravegherea, vor fi vitale pentru a atinge cel mai mare progres posibil impotriva cancerului.

Renuntarea la fumat ramane strategia generala pentru eliminarea cancerului pulmonar, ajutand fumatorii actuali sa se opreasca si prin reducerea numarului de persoane care incep sa fumeze.

Cancerul pulmonar, pe langa controlul tutunului, educatia publica si campaniile de constientizare a activitatii fizice, ar putea fi influenat de implementarea masurilor impotriva consumului nociv de alcool si a alimentatiei nesanatoase.

Desi corelatia dintre dieta si cancerul pulmonar este mai putin evidenta in comparatie cu tutunul, accentul ar trebui pus pe dieta ca parte a schimbarilor stilului de viata, deoarece dovezile actuale arata un rol protector al fructelor si legumelor in etiologia cancerului pulmonar. Sunt necesare mai multe cercetari pentru a determina alte cauze ale cancerului pulmonar si pentru a transpune aceste cunostinte intr-o politica eficienta de sanatate.

Consolidarea angajamentelor de baza pe care OMS le solicita, si anume restrictiile privind tutunul si atentia asupra activitatii fizice, regimului alimentar, alcoolului si calitatii aerului vor contribui la preventia aparitiei cancerului bronhopulmonar.

Bibliografie
Can Lung Cancer Be Prevented?, https://www.cancer.org/cancer/lung-cancer/causes-risks-prevention/prevention.html
Lung Cancer Causes, https://www.healthline.com/health/lung-cancer-causes
Staying Healthy with Lung Cancer, https://www.lung.org/lung-health-diseases/lung-disease-lookup/lung-cancer/treatment/stay-healthy
5 Healthy Habits That Help You During Lung Cancer Treatment, https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/5-healthy-habits-that-help-you-during-lung-cancer-treatment
Some lifestyle factors in human lung cancer: a case-control study of 792 lung cancer cases, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8785658/
LIFESTYLE AS RISK FACTOR FOR CANCER: EVIDENCE FROM HUMAN STUDIES, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2991099/