Cum afecteaza astmul inima

Astmul este o boala care afecteaza caile respiratorii mici, care transporta aerul catre plamani si inapoi catre exterior. Persoanele care sufera de aceasta afectiune cronica au peretii interiori ai cailor respiratorii inflamati si, datorita prezentei acestor inflamatii, ei reactioneaza exagerat prin contractie. Aceasta inflamatie este principala cauza a sensibilitatii cailor respiratorii la iritatii si cea care creste susceptibilitatea unei reactii alergice.

Pentru ca inflamatia determina ingustarea cailor respiratorii, prin acestea aerul va circula cu dificultate. Simptomele astmului includ respiratie suieratoare, epuizare, tulburari de somn, senzatie de constrictie toracica, alte probleme respiratorii si tuse. Persoanele care sufera de astm au aceste manifestari mai ales pe parcursul noptii si in prima parte a diminetii.

Inevitabil exista corelatii intre plamani si inima. Daca aveti astm bronsic, pe langa tratamentul specific acestei conditii, ar trebui sa va concentrati si asupra mentinerii sanatatii inimii dumneavoastra.

Printre teoriile care vizeaza posibila asociere intre astm si bolile cardiovasculare se numara:

• teoria genetica - specialistii sustin faptul ca exista 29 de gene care predispun la aparitia astmului bronsic in cazul unor persoane. Posibil ca unele dintre aceste gene sa creasca, implicit, si probabilitatea ca astmul sa se asocieze cu una dintre bolile de inima.
• teoria inflamatiei - bolile cardiovasculare sunt boli inflamatorii in urma carora arterele se rigidizeaza. In mod similar, astmul cauzeaza ingustarea cailor respiratorii. In plus, inflamatia prezenta intr-o parte a corpului (cum este cea intalnita in cazul astmului) ar putea cauza inflamatie in alte zone din organism (inclusiv boli inflamatorii cardiovasculare).
• teoria simptomelor neclare - oamenii diagnosticati cu insuficienta cardiaca, angina pectorala sau constrictie toracica pot interpreta in mod eronat manifestarile astmului (dificultatile de respiratie, dureri toracice etc.). Insuficienta cardiaca poate determina acumularea de lichid in plamani si in caile respiratorii si poate duce la aparitia unor simptome asemanatoare cu cele ale astmului, cum ar fi respiratia suieratoare, tusea si dificultatile de respiratie.

Alaturi de aceste teorii, medicii pot confirma faptul ca astmul sever sau crizele severe de astm duc la scaderea oxigenului din sange si acest lucru ar putea avea in mod cert un efect negativ asupra inimii.

De asemenea, unele studii au constatat ca ar putea exista o predispozitie a persoanelor astmatice la boli de inima, daca acestea au si alti factori de risc care ar putea declansa afectiunile cardiovasculare.

Acesti factori pot fi: un indice crescut de masa corporala, fumat, sedentarism, expunere la alergeni sau poluanti, nivel ridicat de colesterol rau etc. In acest caz, este esential sa se consulte medicul pentru ca acesta sa ofere modalitati de gestionare a simptomelor de astm alaturi de metode de mentinere a sanatatii cardiovasculare.

Potrivit specialistilor, unul dintre cei mai periculosi poluanti care creste riscul declansarii astmului - dar si a bolilor cardiovasculare - este dioxidul de azot. Dioxidul de azot se gaseste in stratul de ozon, dar si in interiorul spatiilor care sunt incalzite cu sobe cu gaz sau kerosen. Prin expunerea persoanelor diagnosticate cu astm la dioxid de azot se amplifica probabilitatea ca acestia sa dezvolte afectiuni cardiovasculare.

Medicamentele utilizate pentru tratamentul astmului bronsic pot avea unele reactii adverse cardiace. De exemplu, beta-agonistii, care sunt medicamente cu eliberare rapida utilizate in criza de astm bronsic, pot stimula excesiv activitatea inimii.

S-a considerat mult timp ca acestia pot creste riscul aparitiei bolilor cardio-vasculare, intrucat beta-angonistii sunt derivati din adrenalina, care este hormon stimulant cardiac. In plus, acestia reduc nivelul de potasiu din sange, situatie care poate determina tulburari ale ritmului cardiac. Totusi, nu s-a putut confirma legatura dintre beta-agonisti si bolile de inima. Din contra, intr-un studiu recent s-a descoperit ca persoanele care au folosit cantitati mari de beta-agonisti au avut un risc mai mic de aparitie a bolilor de inima, exceptie facand cei care sufereau deja de boli de inima nediagnosticate.

In mod similar, dozele mari de corticosteroizi utilizate pentru tratarea astmului au fost asociate cu fibrilatia atriala, o afectiune in care in camerele superioare ale inimii au loc tremuraturi usoare ale peretilor atriali, in loc de batai normale.

Totusi, cea mai probabila teorie este cea in care mecanismele sunt intercalate, in sensul ca medicamentele utilizate in astm pot avea reactii adverse cardiace, pe o parte, dar si atacurile de astm, in special cele foarte severe sau foarte dese si prelungite pot accelera aparitia bolilor de inima sau inrautatesc manifestarile acestora.

Desi nu exista niciun remediu pentru astm, exista modalitati prin care pot fi prevenite bolile cardiovasculare. Bolile de inima au multi factori declansatori, iar cunoasterea acestora poate ajuta la preintampinarea aparitiei acestor afectiuni.

Potrivit medicilor, aceste afectiuni sunt mai des intalnite in cazul oamenilor care fumeaza, in cazul celor care au fost diagnosticati cu diabet zaharat, la cei care sufera de hipertensiune arteriala, dar si la persoanele care au colesterol ridicat. In aceeasi categorie se incadreaza si persoanele care au o greutate peste limita, barbatii cu varsta de peste 45 de ani si femeile care au peste 55 de ani. Un alt factor predispozant este ereditatea.

Pentru a preveni bolile de inima, puteti lua cateva masuri:

• nu fumati
• faceti exercitii fizice de intensitate medie in mod regulat
• odihniti-va si dormiti suficient
• mancati sanatos
• mentineti-va o greutate normala
• pastrati valorile colesterolului rau, a trigliceridelor si a tensiunii arteriale in limite adecvate
• evitati consumul excesiv de sare
• consumati medicamente doar cu avizul medicului
• relaxati-va cat mai mult si incercati sa nu va stresati
• tratati-va bolile cronice de care suferiti (in mod special diabetul zaharat).