Ce se ascunde in spatele tusei cronice

Tusea cronica este mai mult decat un disconfort fiziologic. Aceasta conditie medicala poate afecta masiv calitatea somnului si poate predispune oboselii.

Mai mult decat atat, cazurile severe de tuse cronica pot conduce la episoade de voma, ameteala, depresie sau chiar fracturi costale.

Diagnosticul este stabilit dupa cel putin 8 saptamani de tuse persistenta in cazul adultilor, respectiv 4 saptamani in cazul copiilor.

Cand este dificila stabilirea problemei care se afla in spatele tusei cronice, cauzele comune ale acestei afectiuni sunt fumatul, secretiile postnazale, astmul sau refluxul de acid gastric. Tusea cronica dispare in general dupa ce cauza care o provoaca este tratata corespunzator.

O tuse care intrerupe somnul pe timpul noptii si persista saptamani sau chiar luni intregi este clasificata ca fiind cronica. Aceasta afectiune apare pe fondul transformarilor suferite la nivelul cailor respiratorii, aduse de expunerile infectioase sau toxice.

Tusea este un reflex natural al corpului, care incearca sa expulzeze agentii straini patrunsi in caile respiratorii. Celulele anormale, mucusul produs de prezenta unui virus, fumul de tigara sau o alergie pot cauza episoade accentuate de tuse. Orice tuse poate deveni cronica pe fondul unei expuneri prelungite la agentii iritanti.

O tuse cronica ce persista saptamani sau luni nu compromite doar starea de sanatate, ci si modul de viata in general, provocand tulburari de somn, stari de ameteala, transpiratie excesiva sau chiar pierdere involuntara de urina. Tot tusea cronica poate inflama muschii dintre coaste, poate induce dificultati de respiratie (mai ales respiratie suieratoare) si, in cazuri rare, colaps pulmonar.

In multe cazuri, la baza tusei cronice stau mai multe cauze. Cele majore pot fi

- Secretiile postnazale. Atunci cand nasul sau sinusurile produc mucus in exces, acesta din urma se poate scurge in spatele gatului, provocand reflexul de tuse.
- Astmul. O tuse asociata cu astmul poate sa apara si sa dispara sezonier, odata cu o infectie a tractului respirator sau ca o reactie la aerul rece sau la chimicalemirosuri puternice.
- Boala de reflux gastroesofagian. In cazul acestei afectiuni, acidul gastric se intoarce in esofag, iritand tesutul de la acest nivel. In cele din urma, disconfortul degenereaza in crize de tuse persistente.

Studiile de specialitate arata ca cele trei cauze de mai sus, izolate sau combinate, sunt responsabile cu aproximativ 90% din cazurile de tuse cronica. Alte cauze posibile pot fi

- Infectiile. Tusea poate sa persiste vreme indelungata dupa incetarea altor simptome de gripa si raceala sau a altor infectii de tract respirator superior.
- Medicamentele pentru reglarea tensiunii arteriale. Inhibitorii enzimei de conversie, prescrisi pentru reglarea tensiunii arteriale, pot cauza tuse cronica in cazul unor anumiti pacienti.
- Bronsita cronica. Inflamatia de lunga durata a cailor respiratorii mari poate cauza congestie, obturarea respiratiei si secretii cu sputa decolorata. Majoritatea pacientilor cu bronsita cronica sunt actuali sau fosti fumatori.

Alte cauze posibile ale tusei cronice, mai putin comune, sunt bronsiectazia, bronsiolita, fibroza chistica, refluxul laringofaringian, cancerul pulmonar sau sarcoidoza.

Tusea cronica poate fi insotita de o serie intreaga de simptome, printre care se numara

- nasul infundat;
- secretiile nazale;
- senzatia scurgerii unui lichid in partea din spate a gatului;
- disconfort al gatului;
- voce ragusita;
- respiratie dificila sau suieratoare;
- arsuri stomacale;
- gust acru in cavitatea bucala;
- tuse cu secretii sangvinolente (in cazuri rare);

Efectuarea unui consult medical devine necesara dupa ce tusea persista cateva saptamani, afecteaza somnul sau activitatile cotidiene sau este insotita de sange.

Istoricul medical personal si examinarea fizica ajuta la stabilirea testelor care ajuta medicul sa puna diagnosticul de tuse cronica. Tinta principala a acestui demers este depistarea cauzei exacte a tusei persistente si foarte deranjante.

Astfel, se poate efectua o radiografie, pentru excluderea unor cauze grave, precum pneumonia sau cancerul de plaman. O radiografie a sinusurilor poate dezvalui daca este sau nu vorba despre o infectie sinusala. Tomografia computerizata poate fi folosita pentru verificarea formei in care se afla cavitatile sinusale si daca nu cumva sunt afectate de o infectie.

Medicul va analiza si functionalitatea plamanilor prin examene simple noninvazive, iar daca va considera necesar, specialistul va preleva o mostra din mucusul secretat din gat, pentru a fi analizata in laborator.

In tratamentul pentru tusea cronica, se folosesc in general medicamente decongestionante sau antihistaminice, eficiente mai ales daca tusea cronica este cauzata de secretii postnazale. Administrarea antibioticelor poate fi necesara daca exista o infectie bacteriana depistata in cadrul analizelor medicale, pe cand un tratament cu steroizi va fi solutia tratarii bronsitei.

Tusea cronica provocata de astm dispare odata cu administrarea tratamentului antiastmatic, cu bronhodilatatoare sau steroizi. In cazul in care medicul specialist nu poate stabili cauza exacta a tusei cronice, poate sa prescrie un medicament supresor al tusei.

Alte metode terapeutice pentru tusea cronica pot fi schimbarile adoptate in modul de viata, precum mentinerea unui nivel optim de hidratare a organismului sau mentinerea umiditatii gatului cu fluide si comprimate speciale pentru gatul uscat.

Alte metode de tratament sunt evitarea alergenilor, renuntarea la fumat (o cauza foarte frecventa a tusei cronice) si schimbarea stilului alimentar. O tuse persisenta cauzata de refluxul de acid gastric poate fi tinuta sub control cu ajutorul meselor dese si slab cantitative, evitarea odihnei in pat imediat dupa masa (intinderea corpului ajuta acidul gastric sa ajunga la esofag), odihna cu capul ridicat pe o perna inalta si consumul de alimente usor digerabile inainte de culcare.