Care e rolul hipersensibilitatii alimentare in producerea bolilor respiratorii?

Orice reactie adversa care apare dupa consumul unui aliment se numeste hipersensibilitate alimentara. Cand se poate demonstra ca in producerea sa este implicat un proces imunologic, termenul cel mai potrivit este de alergie alimentara.

Cind anticorpii implicati in reactie sunt de tip IgE atunci spunem ca avem de-a face cu o alergie alimentara IgE mediata. Restul reactiilor sunt denumite intolerante alimentare si sunt de fapt hipersensibilitati alimentare nealergice care de regula apar dupa mai multe ore sau zile de la consumul alimentelor respective.

Sunt explicate prin proprietatile farmacologice ale unor substante prezente in alimente ca tiramina, histamina, serotonina, triptamina, prin continutul natural al unor alimente in benzoati, salicilati, nichel sau cafeina precum si prin existenta unui deficit enzimatic de lactaza sau dizaharidaza la nivelul tractului digestiv.

In timpul unui raspuns alergic clasic mediat prin IgE, proteinele alimentare intra in organism prin mucoasa gastrointestinala sau prin mucoasa respiratorie. Persoanele atopice au o predispozitie genetica prin care sistemul lor imunitar incepe sa produca anticorpi de tip IgE care se vor fixa pe suprafata anumitor celule din circulatia sangvina numite mastocite si bazofile, unde pot ramane in tesuturi si luni de zile asteptand sa vina in contact cu acele proteine. Astfel se produce sensibilizarea.

La o noua intalnire cu alergenii alimentari fata de care sunt sensibilizati, anticorpii IgE specifici lor le vor recunoaste anumite portiuni si ca in orice proces de aparare imuna ii vor atrage pe suprafata celulelor pe care sunt fixati. Se va produce o reactie numita degranulare prin care se vor elibera din celulele respective anumiti mediatori cel mai cunoscut fiind histamina. Actiunea acestora asupra tesuturilor vor produce imediat modificari traduse prin inflamatia alergica precoce care va fi urmata dupa citeva ore de o reactie mult mai pronuntata care implica participarea altor celule ale sistemului imunitar printre care sunt prezente in primul rand eozinofilele.

Hipersensibilitatile alimentare implica simptome care se manifesta de obicei la nivelul pielii si tractului gastrointestinal, dar pot aparea si simptome respiratorii ca rinoconjunctivita, edem laringian, astm, polipoza nazala sau otita medie. Aceste simptome pot face parte de regula din tabloul intreg al reactiei alergice alimentare, dar pot fi intilnite rar si izolate de restul simptomelor. Ele se pot manifesta ca alergie mediata sau nemediata prin anticorpi de tip IgE precum si ca hipersensibilizare alimentara nealergica.

Cel mai frecvent, contactul cu alergenii alimentari se produce prin inghitirea acestora dar reactiile pot fi produse si prin inhalarea sau aerosolizarea lor, cum este cazul arahidelor, pestelui sau fructelor de mare.

Cresterea incidentei alergiilor respiratorii este asociata cu alergia la ou si mai rar la lapte de vaca, existand o relatie de acest tip intre astm, rinita alergica si alergiile alimentare la copiii prescolari si scolari.

La adult, alergia alimentara este frecvent asociata cu alte manifestari ale atopiei in special cu rinoconjuntivitele alergice cu profil sezonier la care intalnim sindromul de alergie orala aparut datorita unor reactii incrucisate intre polenuri sau mucegaiuri si anumite fructe si legume datorita unor asemanari intre structurile lor moleculare.

Simptomele sunt localizate la nivelul cavitatii bucale si faringelui si se traduc prin furnicaturi sau mancarimi de buze, limba, palat sau faringe, insotite uneori de eruptii locale, angioedem si in cazuri grave de edem de glota. De asemenea, sunt intalnite reactii de tip rinita si astm la faina in special la cei cu expunere profesionala sau la alcool, caz in care pot fi implicati si aditivii prezenti in anumite bauturi alcoolice in special bere sau vin.

Consumul excesiv de aditivi alimentari in mod special glutamati, benzoati, metabisulfiti, duce la aparitia simptomelor de astm si rinita, existand si o incidenta mai mare a reactiilor la acesti aditivi la cei care sunt atopici si sufera deja de afectiuni alergice ca astm, rinita sau dermatita atopica. La anumiti pacienti cu rinita, polipoza nazala, astm si intoleranta la aspirina si la alte antiinflamatoare nesteroidiene simptomele pot fi declansate de consumul de alimente cu continut mare in salicilati naturali.

Exista, de asemenea, o legatura intre hipersensibilitatea alimentara si aparitia bolilor respiratorii prin mecanisme indirecte. Consumul anumitor alimente poate agrava inflamatiile existente in organism, incluzand si cele din tractul respirator. De exemplu, alimentele bogate in acizi grasi trans si zaharuri rafinate pot exacerba inflamatiile sistemice si agrava simptomele de astm sau rinita alergica. Persoanele cu alergii alimentare pot dezvolta inflamatii cronice la nivelul cailor respiratorii, ceea ce le face mai vulnerabile la infectii respiratorii recurente si la complicatii respiratorii pe termen lung.

De asemenea, exista o corelatie intre microbiota intestinala si sanatatea respiratorie. Perturbarile microbiotei cauzate de consumul de alimente alergenice pot influenta negativ raspunsul imunitar al organismului, crescand susceptibilitatea la alergii si afectiuni respiratorii. Dietele bogate in fibre si alimente fermentate, care sprijina un microbiom intestinal sanatos, pot avea un efect protector impotriva dezvoltarii bolilor alergice si respiratorii. Astfel, managementul dietetic atent si personalizat devine esential nu doar pentru prevenirea simptomelor alergice, ci si pentru mentinerea sanatatii generale a sistemului respirator.

In ultimii ani a crescut incidenta alergiilor alimentare atat la copii cat si in randul adultilor si s-a urmarit mai atent implicarea lor in producerea altor tipuri de afectiuni inflamatorii cronice descoperindu-se o legatura intre acestea si bolile tractului respirator superior sau inferior. Acesti pacienti nu raspund de regula la tratamentele conventionale si au o evolutie mai buna prin stabilirea unor diete restrictive.

Evolutia pe termen lung trebuie insa atent monitorizata intrucat pot aparea dezechilibre nutritionale, mai ales la copii, necesitand o consilire atenta pentru a stabili o suplimentare corecta de vitamine, minerale sau proteine.