Claudatia intermitenta

Claudicatia intermitenta este durerea musculara ce apare in timpul mersului sau a altei activitati fizice si se opreste in momentul repausului. Aceasta durere apare la nivelul musculaturii gambelor, unilateral sau bilateral, si este de intensitate variabila.

In functie de severitatea bolii de fond, durerea apare dupa o anumita perioada de mers, de la minute la zeci de minute. Claudicatia intermitenta este o durere specifica cauzata de reducerea circulatiei sanguine, prezenta in cateva patologii serioase.

Claudicatia intermitenta este o problema circulatorie in care musculatura nu primeste suficient sange arterial.

Lipsa sangelui arterial, numita in termeni medicali ischemie, inseamna ca portiunea afectata nu primeste suficient oxigen. Daca ischemia persista si nu este tratata mult timp, celulele supuse la lipsa de oxigen (hipoxie) se vor necroza si vor muri.

Desi poate afecta orice muschi din organism, claudicatia intermitenta se refera la membrele inferioare, in special. Aceasta apare in timpul mersului si se opreste in repaus pentru ca, in mod natural, musculatura are nevoie de mai mult sange in timpul efortului.

Circulatia redusa este suficienta pentru a asigura fluxul sanguin de repaus, dar nu si pe cel de efort, astfel aparand durerea.

Boala arteriala perfierica este principala cauza a claudicatiei intermitente. Aceasta apare in urma aterosclerozei, care inseamna acumularea de placi de aterom in interiorul arterelor. Arterele devin astfel din ce in ce mai inguste, cu o capacitate limitata de a livra sange la musculatura membrelor. Cu cat ateroscleroza este mai importanta, cu atat boala arteriala periferica este mai severa si claudicatia intermitenta apare la intervale mai scurte de mers.

Durerea musculara ce apare in timpul repausului semnifica severitatea crescuta a bolii arteriale, circulatia fiind foarte alterata.

Desi boala arteriala periferica face parte din domeniul cardiologiei si a medicinii vasculare, orice medic poate diagnostica claudicatia intermitenta.

Astfel, apelati la un consult medical daca experimentati dureri musculare ce necesita repausul pentru ameliorare.

Odata identificata claudicatia intermitenta, pe baza simptomelor si a istoricului pacientului, medicul va va ruga sa mergeti timp de cateva minute, pana la aparitia durerii, pentru a obiectiva semnul.

Ulterior acesta va face teste paraclinice de confirmare a diagnosticului bolii arteriale si pentru a evalua severitatea afectiunii.
1. In cadrul examenului fizic, medicul va palpa pulsurile membrului inferior si le va ausculta cu stetoscopul. Pulsul arterelor afectate este deseori diminuat sau chiar abolit.
2. Al doilea test important este masurarea indicelui glezna-brat, care presupune calcularea unui indice pe baza presiunii arteriale a membrelor superioare si inferioare.
3. Ecografia arteriala de tip Doppler este o metoda rapida si neinvaziva de a evalua circulatia arteriala.
4. Arteriografia cu contrast este cel mai sensibil test pentru a vizualiza arterele ingustate si pentru a masura gradul de severitate a bolii arteriale.
5. Alte teste imagistice, utilizate in cazurile dificile sau pentru a realiza diagnosticul diferential, sunt CT-ul si RMN-ul.

Tratamentul claudicatiei intermitente urmareste ameliorarea simptomului, dar si tratamentul cauzei, esential pentru a imbunatati prognosticul. In functie de severitatea afectiunii, istoricul pacientului si prezenta sau absenta altor patologii, tratamentul variaza si poate include:

Tratament medicamentos. Acesta joaca un rol important in ameliorarea claudicatiei intermitente, fiind utilizate medicamente ce imbunatatesc circulatia si previn extensia aterosclerozei. Medicamentele uzuale includ anticoagulantele, statinele, anti-hipertensivele si anti-diabeticele, pentru pacientii cu aceste patologii asociate.

Tratament chirurgical sau interventii minim-invazive. Procedurile de revascularizare sunt deseori esentiale in tratamentul bolii arteriale si implicit a claudicatiei intermitente.
Tipul optim de interventie se alege in functie de mai multi factori ce tin de pacient si de boala sa. Optiunile includ angioplastia percutana (minim-invaziva) cu implantare de stent, operatia de by-pass arterial si endarterectomia chirurgicala.

Atat inainte de tratamentul definitiv, cat si pe parcursul si dupa acesta, medicii recomanda diferite lucruri pe care pacientii le pot face pentru a-si imbunatati prognosticul.

Pentru a va ameliora claudicatia intermitenta, incercati sa:

• Faceti exercitii fizice regulate. Chiar si activitatile simple precum mersul (30 de minute, de 3 ori pe saptamana) pot face diferente mari pentru a ameliora simptomele. Prin mers, pacientii dezvolta circulatie colaterala, astfel ca muschii nu sunt supusi hipoxiei si necrozei atat de repede. Lipsa activitatii inrautateste ateroscleroza si astfel boala arteriala, creand un cerc vicios.

• Mentineti sau atingeti o greutate optima. Supraponderea inrautateste boala arteriala si simptomele sale.

• Urmati o dieta sanatoasa, pentru a gestiona sau preveni afectiuni precum diabetul, hipercolesterolemia si hipertensiunea arteriala, boli ce agraveaza claudicatia intermitenta

• Renuntati la fumat si la produsele cu tutun. Tutunul este nociv pentru vasele de sange.

• Luati medicamentele prescrise de catre medic. Nu omiteti tratamentul medicamentos, chiar si dupa interventia de revascularizare, pentru a evita recidivele.

• Gestionati stresul zilnic.

Recomandarile medicilor cu privire la tratamentele ce pot fi facute acasa pot fi folosite si pentru preventia bolii arteriale periferice. Daca preventia nu este posibila, pacientii isi pot in continuare intarzia evolutia bolii prin diverse mijloace.

Gestionarea factorilor de risc este esentiala pentru a incetini evolutia bolii arteriale perfierice, intrucat aceasta duce la randul ei la complicatii severe precum infarctul miocardic, insuficienta cardiaca, AVC.

Cele mai importante metode de preventie includ:
• Renuntati la fumat si la alte produse cu tutun
• Limitati consumul de alcool cat mai mult posibil
• Mentineti o greutate optima
• Consumati o dieta echilibrata si sanatoasa
• Fiti activ
• Dormiti suficient si evitati stresul cronic

Claudicatia intermitena trebuie intotdeauna diagnosticata si tratata de catre un medic specialist.

Cu cat mergeti mai repede la medic, cu atat tratamentul poate fi mai eficient si prognosticul mai bun. Mai mult decat atat, si alte patologii pot evolua prin claudicatie intermitenta (tromboza venoasa profunda, sindromul de compartiment) fiind nevoie de diagnostic medical.

Daca aveti deja claudicatie intermitenta cunoscuta si boala arteriala periferica diagnosticata, mergeti imediat la medic daca experimentati semne si simptome precum:
• Paloare, senzatie de rece severa la unul dintre membre
• Vindecarea lenta a ranilor, aparitia frecventa a leziunilor tegumentare
• Semne de infectie precum roseata, tumefiere, caldura si durere locala
• Durere toracica sau lipsa de aer
• Durere musculara ce nu se amelioreaza in repaus
Acestea sunt semne de alarma ce indica afectiuni acute, astfel ca vizita la medic devine urgenta si absolut necesara.

Claudicatia intermitenta nu este, de regula, periculoasa de una singura. Aceasta este insa semnul specific bolii arteriale periferice, boala caracterizata prin multe alte semne si cu posibile complicatii severe. Daca aveti dureri ale membrelor cu caracter de claudicatie intermitenta, mergeti cat mai repede la medic pentru a primi diagnostic si recomandari medicale corecte.

Bibliografie
https://www.webmd.com/heart-disease/intermittent-claudication
https://www.mountsinai.org/health-library/report/peripheral-artery-disease-and-intermittent-claudication