Arterita cu celule gigante

Arterita cu celule gigante (cunoscuta si ca arterita temporala sau boala Horton) este o inflamatie a endoteliului arterelor (a mucoasei vaselor de sange care transporta sangele bogat in oxigen de la inima spre restul corpului. Cel mai des, aceasta afecteaza arterele de mici dimensiuni de la nivelul capului si in mod special cele din zona tamplelor. Cauza acestei afectiuni este reprezentata de un raspuns imun anormal care duce la ingrosarea peretelui arterial.

Semnele si simptomele arteritei cu celule gigante pot varia de la o persoana la alta, ca si intensitate sau localizare (unii oameni pot avea doar anumite simptome).

Cele mai comune manifestari ale bolii sunt:
- dureri de cap (sensibilitate la nivelul scalpului, inclusiv cand bolnavul se piaptana, se spala pe cap sau cand se aseaza cu capul pe perna);
- dureri la nivelul maxilarului in timpul mestecatului;
- tulburari de vedere (vedere dubla, scaderea acuitatii vizuale, pierdera brusca si permanenta a vederii unuia dintre ochi, etc.);
- sensibilitate si dureri persistente de tample;
- scaderi inexplicabile in greutate;
- febra.

In multe dintre cazuri, afectiunea debuteaza cu simptomele specifice unei gripe: dureri musculare la nivelul intregului corp (mialgii), febra, oboseala si dureri de cap. Durerea si rigiditatea membrelor superioare, a gatului sau soldurilor ar putea fi simptome ale altor tulburari conexe, cum ar fi polimialgia reumatica. Aproximativ jumatate dintre persoanele cu arterita cu celule gigant sufera de polimialgie reumatica.

In cazul lipsei tratamentului, boala se agraveaza si poate duce la orbire.

Arterele sunt vase de sange elastice, cu pereti grosi. Sangele oxigenat pleaca de la inima catre restul corpului prin artera principala, numita aorta. Aorta se subdivide in mai multe artere mici care furnizeaza sange in tot organismul, inclusiv creierului si organelor interne. In arterita cu celule gigant, unele dintre aceste artere se inflameaza, iar acest lucru interfera cu oxigenarea normala a tesuturilor. Cauza care determina umflarea acestor artere, nu este pe deplin cunoscuta, insa se suspecteaza un raspun imun deficitar, precum si factorii de mediu alaturi de anumite gene.

 In unele cazuri, inflamatia afecteaza doar o portiune a unei artere in timp ce restul segmentelor vaselor de sange sunt normale.

Desi cauza exacta a arteritei cu celule gigant nu este cunoscuta, exista mai multi factori care pot favoriza aparitia bolii:
- Varsta - Arterita temporala afecteaza exclusiv adultii care au cel putin 70 de ani si rareori apare la persoanele mai tinere de 50 de ani.
- Sexul - Femeile au sanse de doua ori mai mari de a dezvolta arterita cu celule gigant decat barbatii.
- Zona geografica - Desi arterita temporala poate afecta pe oricine, persoanele nascute in nordul Europei (de origine scandinava), par sa fie predispuse intr-o proportie mai mare decat celelalte de a face arterita cu celule gigant.
- Polimialgia reumatica - Cei care sufera de polimialgie reumatica (boala caracterizata prin rigiditate si durere a membrelor superioare, gatului, umerilor, soldurilor) au un risc crescut de avea arterita cu celule gigant. Aproximativ 10-15% dintre persoanele cu polimialgie reumatica manifesta si arterita temporala.

-ereditatea

Arterita cu celule gigante poate provoca urmatoarele complicatii: - Orbire - Aceasta este cea mai serioasa dintre complicatiile bolii. Inflamatia care ingusteaza vasele de sange are ca efect reducerea cantitatii de sange si prin urmare scade nivelul de oxigen si substantele vitale care ajung la tesuturile corpului. Diminuarea fluxului sanguin catre ochi, poate duce la durere si afectarea sau chiar pierderea brusca a vederii (in cazuri rare, la ambii ochi). Din pacate, orbirea este un proces ireversibil.

- Anevrismul aortic - Prezenta arteritei cu celule gigant creste riscul de anevrism. Anevrismul aortic reprezinta dilatatia care se formeaza in cazul unui vas de sange slabit, localizat uneori la nivelul aortei (arterei mari care coboara de la cord spre piept si abdomen). Afectiunea este grava, intrucat se poate solda cu ruperea vasului de sange, iar sangerarea interna ar putea pune viata in pericol. Intrucat acesta se poate manifesta chiar si la o perioada mai indelungata de timp de la diagnosticul initial de arterita cu celule gigant, medicul ar trebui sa monitorizeze anual starea de sanatate a aortei prin radiografii cu raze X la nivelul pieptului sau alte teste imagistice de genul ecografiei, CT sau RMN.

- Accidentul vascular cerebral - In unele cazuri, formarea unui cheag de sange intr-o artera afectata de arterita, poate sa obstructioneze complet fluxul de sange. Prin acest mod, creierul va fi deprivat de oxigen si substante nutritive, iar rezultatul ar putea fi accidentul vascular cerebral. Aceasta afectiune grava, este o complicatie mai putin intalnita in cazul arteritei cu celule gigant.

Arterita cu celule gigante poate fi dificil de diagnosticat, intrucat simptomele de debut ale bolii sunt asemanatoare cu cele ale multor boli comune. Din acest motiv, medicul va incerca sa puna diagnosticul prin excluderea altor cauze medicale ale manifestarilor.

Pentru stabilirea diagnosticului arteritei cu celule gigante, pot fi necesare:
• Examenul fizic - in plus fata de intrebarile legate de istoricul medical si simptomele pe care le are pacientul, medicul va face si un examen fizic amanuntit, acordand o atentie deosebita arterelor temporale. Adesea, poate exista o sensibilitate la nivelul acestora, pulsul poate fi scazut si aspectul modificat.

• Analize de sange - daca medicul suspecteaza prezenta arteritei cu celule gigant, poate solicita un test de sange care sa verifice viteza de sedimentare a hematiilor (VSH). Prin intermedul acestei analize se va evalua viteza cu care globulele rosii se depun in partea inferioara a unui tub in care s-a introdus o cantitate din sangele recoltat la care s-a adaugat o substanta anticoagulanta. Scaderea rapida a nivelului de eritrocite indica o inflamatie in corp. Poate fi necesar si testul pentru masurarea proteinei c reactive (CRP) - substanta produsa de ficat atunci cand este prezenta inflamatia. Aceleasi teste pot fi utilizate si pentru a urmari progresul bolnavului in urma tratamentului.

• Biopsia - Cel mai bun mod de a confirma existenta arteritei cu celule gingante este recoltarea unui mic esantion (biopsia) de la nivelul arterei temporale. Uneori, pentru ca inflamatia poate sa nu apara la nivelul intregii artere temporale, pentru analiza poate fi necesara obtinerea a mai multe mostre. Procedura se efectueaza in regim ambulatoriu, sub anestezie locala. De obicei, prespune putin disconfort si se poate solda cu mici cicatrici. Proba va fi examinata la microscop, in laborator.
Daca o persoana are arterita cu celule gigante, prezenta celulelor anormal de mari (gigante) va semnala inflamatia. Din pacate, biopsia poate oferi si rezultate fals negative. Un bolnav poate avea arterita temporala, iar rezultatul bipsiei ar putea fi negativ. In cazul in care rezultatul nu este clar, medicul va putea recomanda o alta biopsie, iar recoltarea se va face din venele localizate in cealalta parte a capului. Desi biopsia este investigatia standard pentru diagnosticarea arteritei cu celule gigant si testele imagistice pot fi utilizate pentru diagnostic si pentru monitorizarea in timpul tratamentului.

Aceste teste ar putea include:
- RMN / angiografia - se va adauga la rezonanta magnetica (IRM) substanta de contrast care va ajuta la obtinerea unor imagini detaliate ale vaselor de sange. Medicul ar trebui sa stie daca suferiti de claustrofobie, intrucat investigatia se va face intr-un spatiu destul de restrans, in forma de tub.
- ecografia duplex - se face prin intermediul unor aparate care utilizeaza undele sonore pentru a produce imagini prin care se poate vizualiza modul in care circula sangele prin vasele de sange.
- Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) - implica folosirea intravenoasa a unei substante de contrast, care contine o cantitate mica de material radioactiv. Scanarea PET, produce imagini detaliate a vaselor de sange si evidentiaza zonele de inflamatie.

Tratamentul prompt cu medicamente corticosteroide (prednison, de exemplu), de obicei, amelioreaza simptomele de arterita cu celule gigante si poate preveni pierderea vederii, chiar inainte de confirmarea diagnosticului, in urma biopsiei. Pacientul se va simti mai bine in cateva zile de la inceperea tratamentului, dar administrarea tratamentului poate fi necesara chiar un an sau doi. In prima luna, medicul va incepe sa scada treptat doza pana cand ajunge la cea mai mica doza necesara de corticosteroizi. Deciziile sale vor fi luate in functie de nivelul inflamatiei, evaluat prin analiza VSH-ului si a CRP. Unele dintre simptome pot reveni in aceasta perioada.

Corticosteroizii sunt unele dintre medicamentele cu efect antiinflamator puternic, al caror efecte imita pe cele ale hormonilor produsi de glandele suprarenale. Acestea amelioreaza durerea, dar utilizarea prelungita (in mod speciali in cazul dozelor mari) poate duce la o serie de efecte grave.

Adultii mai in varsta, cei care trebuie, cel mai probabil, sa suporte tratamentul pentru arterita cu celule gigante, sunt cel mai adesea expusi riscului efectelor adverse. Acest lucru se poate intampla datorita faptului ca persoanele cu varsta inaintata sunt predispuse la diverse afectiuni (unele dintre acestea ar putea fi cauzate si de tratamentul de corticosteroizi):
- osteoporoza;
- hipertensiune arteriala;
- slabiciune musculara;
- glaucom;
- cataracta.

Reactii adverse posibile in urma terapiei cu corticosteroizi ar putea include:
- cresterea in greutate;
- cresterea nivelului de zahar din sange, uneori soldata cu declansarea diabetului;
- subtierea pielii si risc crescut de echimoze;
- scaderea sistemului imunitar (care ar putea ingreuna vindecarea).

Pentru a contracara posibilele efecte secundare ale tratamentulu cu corticosteroizi, medicul va monitoriza densitatea oaselor si ar putea prescrie suplimente de calciu si vitamina D sau alte medicamente pentru a preveni scaderea densitatii osoase. De asemenea, va fi monitorizata tensiunea arteriala si pot fi indicate exercitii fizice, modificari in dieta zilnica si medicamente pentru mentinerea in limite normale a tensiunii arteriale. Majoritatea efectelor secundare dispar atunci cand tratamentul cu corticosteroizi este oprit.

Cercetatorii incearca si in prezent sa descopere tratamente care sa actioneze in acelasi mod ca si corticosteroizii dar sa provoace mai putine efecte secundare. Unul dintre medicamentele analizate este metotrexatul, adesea utilizat pentru tratarea unor forme de cancer si boli inflamatorii (cum ar fi artrita reumatoida).
Se doreste ca prin folosirea atat a metrotrexatrului cat si a prednisonului in tratamentul arteritei cu celule gigante, prednisonul sa fie utilizat din ce in ce mai putin. Rezultatele preliminare ale cercetarilor sunt contradictorii, dar studiile sunt in continuarea, in curs de desfasurare. Pacientii ar trebui sa discute cu medicul si despre beneficiile terapiei antitrombotice (cu aspirina). Utilizarea zilnica a aspirinei ar putea diminua riscul pierderii vederii si riscul producerii unui accident vascular cerebral.

Atunci cand arterita cu celule gigante este diagnosticata si tratata din timp, prognosticul este, de obicei, excelent. Simptomele ar trebui sa se imbunatateasca rapid dupa inceperea tratamentului cu corticosteroizi, iar vederea este posibil sa nu fie afectata. Cea mai mare provocare pentru bolnavi este sa faca fata efectelor secundare ale medicamentelor.

Urmatoarele sugestii ar putea fi de ajutor:
- O dieta sanatoasa - Alimentatia echilibrata ajuta la prevenirea potentialelor probleme, cum ar fi hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, demineralizarea osoasa etc. Accentul se va pune pe consumul de fructe si legume proaspete, cereale integrale, carne slaba si peste, limitand consumul de sare, zahar si alcool. Important este si aportul de calciu si vitamina D. Expertii recomanda intre 1.000 si 1.500 miligrame de calciu si 800 UI de vitamina D pe zi. Indicat ar fi ca medicul sa recomande doza potrivita pentru fiecare persoana.

- Exercitii fizice in mod regulat - Exercitiile de gimnastica aerobica, dar si mersul pe jos, previn pierderea densitatii osoase, hipertensiunea arteriala si diabetul zaharat si aduc beneficii inimii si plamanilor. In plus, activitatea fizica imbunatateaste starea generala de spirit si contribuie la instalarea bunei dispozitii. Daca nu sunteti o persoana activa, ar trebui sa cresteti treptat timpul alocat exercitiilor fizice (la inceput acestea nu ar trebui sa depaseasca 30 de minute). Medicul va poate recomanda un plan de exercitii, personalizat.