Gastropareza

Gastropareza, atonia gastrica sau golirea gastrica intarziata, este o boala cronica a stomacului caracterizata prin tulburari de eliminare prin defecatie - contractiile musculare de la nivelul stomacului sunt slabe sau inexistente si nu pot impinge alimentele in intestinul subtire pentru realizarea procesului de defecatie.

Nervul vag controleaza deplasarea alimentelor din stomac prin tractul digestiv. Gastropareza apare atunci cand nervul vag este deteriorat sau lezat, iar muschii stomacului si ai intestinului nu functioneaza corespunzator, astfel alimentele ingerate se deplaseaza lent sau se opresc de-a lungul tractului digestiv.

Hrana stationeaza in stomac si va fi descompusa de sucul gastric si enzimele digestive, iar gravitatia stimuleaza golirea stomacului.

Exista doar tratament simptomatic pentru gastropareza. Modificarile dietetice amelioreaza manifestarile si simptomele bolii, dar nu reprezinta intotdeauna o solutie. Medicatia poate fi de ajutor, dar poate cauza si efecte secundare grave.

Gastropareza, sau dificultatea de golire a continutului stomacal, interfereaza cu digestia. Simptomele sunt legate de acest aspect si includ:

- varsaturi de alimente nedigerate, uneori la doar cateva ore dupa masa;
- stari de greata;
- senzatie de plenitudine dupa doar cateva muscaturi de alimente;
- balonare abdominala;
- arsuri stomacale sau specifice refluxului gastroesofagian;
- modificari ale nivelului de zahar din sange (niveluri ridicate si scazute de glucoza in sange);
- lipsa poftei de mancare;
- scaderea in greutate si malnutritie;
- spasme stomacale;
- dureri abdominale in partea superioara.

Nu s-au depistat cauzele exacte care conduc la aparitia gastroparezei. Frecvent, afectiunea apare din cauza deteriorarii nervului vag care controleaza contractiile musculare stomacale.

Acest nerv contribuie la realizarea unui proces complex din tractul digestiv: transmite semnale muschilor stomacali pentru ca acestia sa se contracte si sa impinga alimentele in intestinul subtire.

Nervul vag deteriorat nu isi mai indeplineste aceasta functie, iar alimentele stationeaza in stomac, o perioada mai lunga decat in mod normal, si apoi trec in intestinul mic pentru a fi digerate.

Cauzele deteriorarii nervului vag:

- diabetul zaharat;

- interventii chirurgicale la nivelul esofagului, stomacului sau partii superioare ale intestinului subtire;

- administrarea unor medicamente, care au ca efect secundar scaderea frecventei de golire a stomacului;

- anorexia, bulimia, hipotiroidismul, etc.

Factorii de risc pentru aceasta boala sunt:

- diabetul zaharat - cea mai frecventa cauza cunoscuta;
- tulburarile glandelor suprarenale si tiroida (hipotiroidism);
- chirurgia abdominala;
- medicamente pentru durere, antidepresive (care ingreuneaza posibilitatea de golire a stomacului);
- anumite tratamente pentru cancer;
- anorexia;
- bulimia;
- boli autoimune: lupus eritematos si sclerodermia;
- tulburari neurologice sau cerebrale: boala Parkinson, accidente vasculare cerebrale si traumatisme cranio-cerebrale;
- cicatricile si tesutul fibros provenit de la ulcere si tumori pot bloca evacuarea stomacului.

Gastropareza poate provoca mai multe complicatii:

1. Scaderea in greutate si malnutritie. Boala impiedica absorbtia nutrientilor din alimente, favorizand pierderea in greutate si malnutritia.
2. Suprapopularea cu bacterii stomacale. Alimentele care stationeaza in stomac incep sa fermenteze si perturba echilibrul bacterian. Acest lucru poate permite microorganismelor nedorite (agentilor patogeni) sa se multiplice peste masura.
3. Alimentele nedigerate se intaresc si raman in stomac sub forma unei mase solide, numita bezoar. Bezoarul provoaca greata si varsaturi si chiar poate pune viata in pericol in cazul in care impiedica produsele alimentare sa treaca in intestinul subtire.
4. Fluctuatii de zahar in sange. Desi gastropareza nu provoaca diabet, prin absorbtia incompleta a alimentelor poate influenta nivelul de zahar din sange, crescand astfel riscul de a dezvolta diabet.

Medicii specialisti utilizeaza mai multe teste pentru a depista si diagnostica gastropareza, excluzand tulburarile care determina simptome similare.

1. Endoscopia. Explorarea vizuala a unei cavitati prin intermediul unui tub optic, dotat cu un sistem de iluminare numit endoscop. Numeroase organe pot beneficia de un studiu endoscopic: esofagul, colonul, rectul, traheea, bronhiile, stomacul, caile biliare, uretra, vezica, cavitatea peritoneala, uterul etc.

2. Ultrasunete. Pentru a exclude existenta altor afectiuni, precum cele de vezica urinara sau de pancreas, este necesara realizarea unei investigatii cu ultrasunete. Testul presupune vibratii sonore inofensive (omul nu le poate auzi) cu o frecventa de peste 20 000 hertz.

3. Radiografia cu bariu. Timp de 12 ore inainte de investigatie nu este indicat sa consumati alimente.

Testul presupune inghitirea unei substante de contrast, bariu, care va "imbraca" temporar interiorul tractului digestiv si va fi usor de vizualizat pe filmul radiologic. Daca rezultatele investigatiei indica resturi alimentare prezente in stomac, diagnosticul va fi de gastropareza.
Investigatii suplimentare

Contribuie intr-un mod relevant la confirmarea diagnosticului de gastropareza.

1. Scintigrafia de golire gastrica. Presupune consumul unei mese reduse cantitativ, care contine substanta radioactiva - radioizotopi - cu ajutorul careia poate fi vizualizata cavitatea gastrica.

Prin intermediul investigatiei se va masura gradul de golire al stomacului pe o scara de la 1 la 4 ore. Daca dupa 4 ore in stomac se afla mai mult de 10% din alimente, atunci diagnosticul de gastropareza este confirmat. Doza de radiatii radioizotope nu este periculoasa.

2. Test respirator. Examen care permite aprecierea functiei intestinale prin analizarea aerului expirat, evaluand astfel viteza de golire a stomacului.
3. Capsula endoscopica. Recomandata pentru evaluarea completa a pacientilor care manifesta afectiuni digestive. Aceasta metoda prezinta avantajul vizualizarii mucoasei intregului intestin subtire, completand tabloul oferit de endoscopia clasica.

Capsula inghitita va traversa tractul digestiv, oferind informatii referitoare la sanatatea acestuia.

Daca gastropareza a aparut ca o complicatie a unei boli cronice, aceasta trebuie tratata corespunzator. Astfel, daca pacientul sufera de diabet zaharat, nivelul glicemiei trebuie masurat si mentinut constant, iar daca pacientul sufera de hipotiroidism, atunci trebuie instituita terapia hormonala.

Nu exista tratament pentru gastropareza, numai adoptarea unui regim alimentar sanatos conduce la ameliorarea afectiunii.

Grasimile, mai ales uleiurile vegetale, ingreuneaza procesul de digestie, motiv pentru care alimentele bogate in grasimi nu sunt recomandate in cazul gastroparezei. Totodata, produsele alimentare bogate in fibre, precum broccoli sau varza, au aceleasi efecte.

Se recomanda bauturile si alimentele cu un continut scazut in grasime si servirea meselor principale ale zilei, la care se adauga cele doua gustari de la 11:00 si 16:00.

Tratament medicamentos

In momentul de fata, pe piata farmaceutica exista mai multe medicamente care stimuleaza contactarea normala a muschilor stomacali.

Aceste medicamente trebuie administrate cu 20-40 minute inainte de servirea mesei; astfel, substantele active din componenta lor sunt transferate in stomac, de unde actioneaza asupra stomacului (contractie, golire sau ameliorarea simptomelor).

Medicamente indicate:
Metoclorpamid - eficient in ameliorarea gastroparezei, dar prezinta efecte secundare precum: agitatie, oboseala, depresie, somnolenta.
Eritromicina - antibiotic a carui eficienta nu este tocmai cea dorita, mai ales daca este administrat pe termen lung.

Alte medicamente vor fi prescrise si recomandate de catre medicul specialist.