Durerile abdominale si constipatia: care sunt cauzele si cand este indicata vizita la medic?

Durerile abdominale reprezinta un simptom comun al constipatiei, astfel incat acestea apar de foarte multe ori impreuna. Exista multe motive pentru care oamenii sufera de dureri abdominale si constipatie, acestea variind de la anumiti factori ce influenteaza stilul de viata pana la afectiuni medicale grave. Constipatia este o afectiune larg raspandita care poate afecta persoanele de orice varsta si sex.

Constipatia se poate defini ca fiind incetinirea tranzitului intestinal, urmata de imposibilitatea de a defeca de mai mult de 2-3 ori pe saptamana. Constipatia se poate insoti de anumite simptome, precum:

- dureri abdominale;
- dificultate sau durere atunci cand se incearca eliminarea scaunelor;
- eliminarea de scaune tari, uscate, fragmentate;
- senzatia de plenitudine la nivelul intestinelor, chiar si dupa ce s-a mers la toaleta.

Durerile abdominale pot varia in functie de severitate si durata. Cand durerile abdominale se insotesc de constipatie, pot exista si alte simptome, cum ar fi:

- dureri seci la nivelul stomacului;
- crampe;
- balonare;
- flatulenta;
- pierderea poftei de mancare.

Exista mai multe cauze ce pot produce dureri abdominale si constipatie. Cateva dintre cele mai frecvente sunt reprezentate de:

Stilul alimentar

Consumul de alimente ce au un continut scazut in fibre mareste riscul de a dezvolta constipatie si dureri abdominale. Fibrele sunt esentiale pentru mentinerea normala a peristaltismului intestinal, deoarece ajuta la marirea in volum si umectarea scaunului, ceea ce ii permite sa treaca mai usor prin intestine.

O meta-analiza realizata in anul 2012 a constatat ca aportul de fibre dietetice creste frecventa miscarilor intestinale la persoanele cu constipatie. Astfel, specialistii recomanda consumul a 25-31 de grame de fibre in fiecare zi. Cu toate acestea, persoanele care doresc sa adauge mai multe fibre in dieta lor ar trebui sa faca acest lucru treptat.

Efectuarea unor modificari bruste sau extreme ale obiceiurilor alimentare poate provoca, de asemenea, modificari ale miscarilor intestinale. Hidratarea este foarte importanta, fiind esentiala pentru reducerea constipatiei. Acest lucru este valabil, deoarece apa inmoaie scaunul si il ajuta sa traverseze intestinul catre exterior.

Stresul si anxietatea

Exista o legatura stransa intre sistemul nervos si sistemul digestiv. Oamenii de stiinta fac referire la aceasta legatura sub denumirea de axa intestin-creier. Cercetarile sugereaza ca stresul si anxietatea pot afecta bacteriile din intestine, ducand la probleme la acest nivel.

Depresia si alte tulburari de dispozitie, precum si factorii din stilul de viata ce contribuie la mentinerea stresului, pot provoca dureri abdominale si constipatie in cazul unor anumite persoane.

Consumul de medicamente/suplimente

Unele medicamente si suplimente alimentare pot provoca sau agrava constipatia. Potrivit cercetatorilor, urmatoarele medicamente pot afecta miscarile intestinale, producand sau agravand constipatia:

- antiacidele ce contin aluminiu si calciu;
- anticolinergicele;
- antispasmodicele;
- anticonvulsivantele;
- blocantele canalelor de calciu;
- diureticele;
- medicamentele destinate ameliorarii durerii, mai ales opioidele;
- anumite antidepresive.

Suplimentele de minerale care pot provoca aparitia constipatiei sunt reprezentate de fier si calciu.

Nivelul redus de activitate fizica

Un stil de viata sedentar poate duce la dureri abdominale si constipatie. Activitatea fizica regulata reduce durata de timp de care scaunul are nevoie pentru a se deplasa prin intestin.

Exercitiile fizice cresc, de asemenea, ritmul cardiac si contractia muschilor din intregul corp, inclusiv de la nivel intestinal. Atunci cand muschii de la nivelul intestinelor se contracta, scaunul se deplaseaza mai usor spre exterior.

Un studiu realizat in 2012 in Hong-Kong sugereaza ca exista o relatie direct proportionala intre activitatea fizica si constipatie. Astfel, simptomele constipatiei se imbunatatesc semnificativ pe masura ce o persoana are un nivel mai crescut de activitate fizica.

Slabirea musculaturii de la nivel pelvin

Muschii pelvieni ajuta la controlul intestinului, al vezicii urinare si al uterului. Slabirea acestor grupe musculare poate face dificila trecerea scaunului prin intestin. De asemenea, aceasta afectiune se poate asocia chiar si cu probleme urinare.

Factorii care pot provoca slabirea muschilor de la nivel pelvin sunt reprezentati de:

- imbatranire;
- sarcina si nastere;
- obezitate;
- tulburari cauzate de constipatia cronica.

Boala celiaca

Boala celiaca este o afectiune ce se caracterizeaza prin reactia exagerata a organismului la consumul de gluten, o proteina prezenta in mod natural in grau, orz si secara.

Potrivit specialistilor, aproximativ 1 din 100 de persoane dezvolta aceasta boala la nivelul mondial. In plus, o persoana devine mai susceptibila de a avea aceasta afectiune daca o ruda apropiata are boala.

Atunci cand persoanele cu boala celiaca ingera gluten, acesta afecteaza intestinul subtire, declansand anumite simptome, precum:

- dureri abdominale sau crampe;
- constipatie;
- diaree cronica;
- balonare si flatulenta;
- greata si varsaturi;
- pierdere in greutatea;
- fatigabilitate.

Sindromul de intestin iritabil

Acest sindrom face referire la o afectiune cronica ce implica mai multe simptome digestive ce apar impreuna. Se estimeaza ca afectiunea este prezenta la aproximativ 10-15% dintre persoanele din intreaga lume, simptomele fiind reprezentate de:

- constipatie, diaree sau ambele;
- dureri abdominale si crampe;
- flatulenta;
- balonare;
- prezenta unui mucus albicios in scaun.

Cauzele exacte ale acestei afectiuni nu au fost pe deplin detectate, dar se considera ca simptomele pot fi declansate de stres, sensibilitati alimentare sau dezechilibre hormonale.

Bolile inflamatorii intestinale

Acesta este un termen umbrela pentru mai multe afectiuni cronice gastrointestinale, inclusiv boala Crohn si colita ulcerativa. Aceste boli produc inflamatie la nivelul tractului digestiv, avand ca urmare deteriorarea intestinului si simptome, precum:

- diaree recurenta, sangeroasa sau constipatie;
- dureri abdominale;
- oboseala;
- pierderea poftei de mancare;
- greata si varsaturi;
- scaderea in greutate.

Cancerul colorectal

Riscul de a dezvolta acest tip de cancer este de aproximativ 1 la 24 pentru femei si 1 la 22 pentru barbati. Afectiunea se poate manifesta prin:

- schimbari persistente la nivelul tranzitului intestinal, incluzand constipatia sau diareea;
- dureri abdominale;
- sange sau mucus in scaun;
- modificari ale consistentei scaunelor;
- slabiciune si oboseala;
- pierdere in greutate fara un motiv aparent.

Alte afectiuni gastro-intestinale

Exista multe alte afectiuni gastro-intestinale care pot provoca constipatie si dureri abdominale. Printre acestea se regasesc si:

- fisurile anale;
- obstructia intestinala;
- diverticulita.

Leziuni si tulburari cerebrale sau spinale

Sistemul nervos controleaza capacitatea unui individ de a elimina scaunul. Leziunile si afectiunile de la nivelul creierului si maduvei spinarii pot afecta aceasta abilitate. Printre acestea se regasesc:

- leziuni traumatice;
- scleroza multipla;
- boala Parkinson;
- accidentul vascular cerebral.

Vizita la medic este indicata atunci cand remediile de la domiciliu si modificarile stilului de viata nu reduc simptomatologia. De asemenea, persoanele cu dureri abdominale si constipatie trebuie sa consulte medicul si in urmatoarele situatii:

- existenta unui istoric familial de cancer colorectal;
- incapacitatea de a elimina gazele;
- existenta de sange in scaun;
- febra;
- dureri lombare;
- persistenta oboselii;
- durerile sunt severe sau constante;
- scadere in greutate;
- varsaturi recurente.

Multe dintre cazurile de constipatie si dureri abdominale se vor clarifica cu remedii la domiciliu sau cu schimbari ale stilului de viata. Daca acestea nu functioneaza, medicul poate recomanda tratamente medicamentoase sau chiar interventii chirurgicale.

Alte recomandari sunt reprezentate de:

- cresterea consumului de alimente bogate in fibre, precum fructele, legumele si cerealele integrale;
- cresterea aportului de lichide;
- luarea de suplimente probiotice;
- evitarea amanarii mersului la toaleta sau grabirea actului de defecatie;
- realizarea de exercitii cu musculatura pelvina.

Bibliografie:
9 fast facts about celiac disease. (2016). https://celiac.org/main/wp-content/uploads/2016/07/Celiac-Disease-Fast-Facts-Infographic-1.pdf
Axelrad, J. E., et al. (2016). Inflammatory bowel disease and cancer: The role of inflammation, immunosuppression, and cancer treatment. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4873872/
Bridgewater, L. C., et al. (2017). Gender-based differences in host behavior and gut microbiota composition in response to high fat diet and stress in a mouse model. https://www.nature.com/articles/s41598-017-11069-4
Colorectal cancer signs and symptoms. (2018). https://www.cancer.org/cancer/colon-rectal-cancer/detection-diagnosis-staging/signs-and-symptoms.html
Definition facts for constipation. (2018). https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/constipation/definition-facts
Eating, diet, nutrition for constipation. (2018). https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/constipation/eating-diet-nutrition
Huang, R., et al. (2014). Physical activity and constipation in Hong Kong adolescents.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3938666/
Key statistics for colorectal cancer. (2019). https://www.cancer.org/cancer/colon-rectal-cancer/about/key-statistics.html
Statistics. (2016). https://www.aboutibs.org/facts-about-ibs/statistics.html
Symptoms causes of celiac disease. (2016). https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/celiac-disease/symptoms-causes
Symptoms causes of constipation. (2018). https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/constipation/symptoms-causes
Treatment for constipation. (2018). https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/constipation/treatment
The facts about inflammatory bowel diseases. (2014). https://www.crohnscolitisfoundation.org/sites/default/files/legacy/assets/pdfs/ibdfactbook.pdf
Yang, J., et al. (2012). Effect of dietary fiber on constipation: A meta analysis. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3544045/