Dizenteria

Dizenteria este o infectie intestinala, care se manifesta prin diaree si crampe abdominale. Pacientii care sufera de dizenterie, dar care manifesta simptome usoare de diaree si stari de greata nu au nevoie de consultatie medicala de urgenta, deoarece de cele mai multe ori afectiunea de vindeca de la sine in cateva zile.

De cele mai multe ori, tratamentul medicamentos nu este necesar; consumul de lichide este foarte important pentru inlocuirea fluidelor pierdute din cauza diareei. Dizenteria este o boala a carei prezenta trebuie raportata autoritatilor locale.

Exista doua tipuri principale de dizenterie:
• dizenterie bacilara - cauzata de o bacterie numita shigella;
• dizenteria amibiana (amibiaza) - este cauzata de un parazit unicelular numit entamoeba histolitica. Se gaseste in mod special in zonele tropicale, astfel ca acest tip de dizenterie se intalneste numai in anumite zone geografice.

De regula, ambele tipuri de dizenterie apar ca urmare a nerespectarii conditiilor de igiena; deseori, oamenii se infecteaza prin consumul alimentelor. Dizenteria amibica este mai grava decat dizenteria bacilara si in anumite cazuri poate fi fatala daca nu este tratata la timp.

Majoritatea pacientilor care sufera de dizenterie manifesta numai simptome usoare care dispar in cateva zile.

Dizenteria bacilara - simptomele se manifesta dupa 1-3 zile de la infectare si pot persista pana la 7 zile. Pacientul se confrunta cu dureri usoare de stomac, diaree (fara sange sau mucus in scaun); la inceput, diareea este cantitativa, dar scade in urmatoarele zile. In unele situatii, crizele sunt insotite de dureri.

Cazurile severe includ:
- diaree apoasa care contine sange sau mucus;
- greata si varsaturi;
- dureri abdominale severe;
- febra.

Dizenteria amibiana - acest tip de dizenterie se intalneste in principal in zonele tropicale. De obicei, nu provoaca niciun simptom timp de 2-4 saptamani sau chiar luni. Contactul direct cu fecalele bolnavului si igiena precara sunt principalele mijloace prin care se transmite boala. Simptomele dizenteriei amibiene includ:
- diaree apoasa cu sange, mucus sau puroi;
- greturi si varsaturi;
- dureri abdominale;
- febra si frisoane.

Prezenta sangelui in diaree este justificata prin atacul amibei asupra peretilor intestinului gros care provoaca ulceratii care pot sangera. Simptomele se pot manifesta de la cateva zile la cateva saptamani. Fara tratament, chiar daca simptomele dispar, amiba continua sa traiasca in interiorul intestinelor timp indelungat (luni sau chiar ani; in aceasta perioada infectia poate fi transa si altor persoane si simptomele pot reveni.

Dizenteria bacilara
Este cauzata de o bacterie shigella. Exista patru tipuri de shigella:
• shigella sonnei;
• shigella flexneri;
• shigella boydii;
• shigella dysenteriae - infectie produce simptome severe.

Bacteria shigella se raspandeste din cauza igienei precare, iar cele mai multe cazuri se transmit in interiorul aceleiasi familii si in locurile unde oamenii intra in contact direct unul cu altul (gradinite, scoli, baze militare, centre de zi, etc.). Perioada de contagiune este intre una si patru saptamani dupa ce persoana a fost deja infectata.
Dizenteria se raspandeste prin intermediul produselor alimentare care au fost contaminate; cel mai probabil acest lucru se intampla in tarile cu o salubritate inadecvata, in cazul in care aprovizionarea cu apa si canalizarea nu sunt adecvate. Dizenteria severa este frecventa in tarile aflate in curs de dezvoltare.

Dizenteria amibiana
Este cauzata de o amiba (parazit unicelular) numit entamoeba histolitica. Cand parazitii, care se afla in intestinul unei persoane infectate, sunt pregatiti sa paraseasca organismul, acestia se grupeaza si formeaza un invelis care ii protejeaza - chistul. Daca standardele de igiena sunt scazute, fecalele care contin chistul pot contamina mediul incojurator (hrana, apa). Chistul patrunde in corpul persoanei si ajunge in stomac; amiba din interiorul chistului sunt protejati chiar si de aciditatea gastrica. De aici, chistul va ajunge in intestine, iar in cazul in care se va sparge, parazitii vor fi liberi sa provoace infectia. De asemenea, odata ce se ataseaza peretilor intestinali, acestia pot cauza abcese si ulceratii. Dizenteria cu amiba se poate transmite sexual prin contactul gura-anus.

aaa

Daca o persoana se confrunta cu diaree care contine sange sau mucus trebuie sa se adreseze medicului de familie. Depistarea bolii se va face prin analizarea unui esantion de scaun pentru a se stabili daca acesta contine bacterii sau amibe care ar putea declansa dizenteria.

Alte investigatii
Medicul specialist poate solicita si alte investigatii, cum ar fi analizele de sange, ecografia, endoscopia - pentru a se depista eventualele consecinte ale bolii (abces la ficat, etc.).

De regula, dizenteria dispare fara tratament dupa cateva zile; cu toate acestea este important sa se inlocuiasca lichidele pierdute prin diaree pentru a evita deshidratarea. Se recomanda consumul de apa, sucuri naturale din fructe sau bauturi izotonice. In cazurile severe, hidratarea se va face in spital, cu ajutorul unei perfuzii intravenoase.

Medicatie
Medicul curant poate prescrie un antibiotic, numit metronidazol, si va indica si perioada necesara de tratament. Dupa finalizarea tratamentului cu antibiotice, medicul poate prescrie cateva tablete de diloxanid furoat - un medicament care distruge orice parazit ramas.
Deoarece majoritatea cazurilor de dizenterie se vindeca intr-o perioada scurta de timp, antibioticele sunt folosite doar in cazul in care boala nu trece de la sine, si pentru a preveni raspandirea afectiunii la alte persoane.

Sugarii si copiii cu dizenterie se pot deshidrata rapid; din aceasta cauza dizenteria piate fi o afectiune fatala pentru acestia.

Abcesul ficatului - in cazuri rare, dizenteria amibiana se poate raspandi de la intestin prin fluxul sanguin si in alte parti ale corpului. Acest lucru se intampla cel mai frecvent la nivelul ficatului. Boala se mai numeste si abces hepatic amibian. Simptomele sunt:
- febra si slabiciune;
- umflarea stomacului;
- durere in partea superioara, dreapta a abdomenului;
- tuse;
- greata
- icter;
- pierderea poftei de mancare;
- scadere in greutate.

Dizenteria este raspandita ca urmare a igienei precare. Pentru minimalizarea riscului de imbolavire trebuie:
- sa va spalati pe maini cu apa si sapun dupa folosirea toaletei, dar si in mod regulat pe parcursul zilei, mai ales daca ati intrat in contact direct cu o persoana infectata;
- sa va spalati pe maini inainte sa sa gatiti sau sa mancati diverse alimente. Aceeasi atentie trebuie sa o acordati daca hraniti copii sau persoane in varsta;
- sa nu folositi prosopul in comun cu alte persoane;
- sa spalati rufele unei persoane infectate la o temperatura inalta.

Igiena si salubritatea adecvata sunt o provocare pentru persoanele care traiesc in conditii precare din tarile in curs de dezvoltare, unde accesul la apa curata si dezinfectata se face cu dificultate.

Daca veti calatori intr-o tara in care riscul de contaminare cu amiba este ridicat, urmatoarele sfaturi va pot ajuta sa preveniti infectia:
- nu beti apa din surse nesigure, cu exceptia faptului in care ati fiert apa cel putin timp de 10 minute. Alternative potrivite sunt apa imbuteliata sau carbogazoasa, bauturi din cutii sau sticle sigilate. O alta modalitate prin care apa devine potabila este filtrarea printr-un filtru de un micron absolut si dizolvarea de iod in apa filtrata.
- nu consumati apa din fantanile publice, evitati chiar sa va clatiti gura cu aceasta si nu puneti gheata in bauturile consumate, intrucat aceasta poate proveni din apa contaminata cu amiba.
- nu mancati fructe sau legume proaspete care nu pot fi curatate de coaja.
- evitati consumul de produse lactate (branza, lapte, etc.) care nu au fost pasteurizate.
- nu cumparati bautura de la vanzatorii ambulanti (cu exceptia celor din sticle corespunzator sigilate).