Colita ulcerativa: o boala care poate fi fatala. Nu ignora niciodata simptomele ei!

Colita ulcerativa este o boala inflamatorie intestinala caracterizata prin leziuni inflamatorii care afecteaza mucoasa rectului si/sau a colonului, fara a se extinde in straturile profunde ale peretelui intestinal (sau foarte rar, in evolutie indelungata). In general implica rectul si se poate extinde proximal, afectand colonul, insa exista cazuri in care mucoasa rectala poate ramane indemna.

Incidenta sa este una bimodala, cu un varf de debut intre 15 si 30 de ani, iar celalalt intre 50 si 70 de ani, insa oamenii de orice varsta pot suferi de colita ulcerativa. Aceasta boala este complexa si necesita tratament precoce si optim, pentru a preveni complicatiile pe termen lung si afectarea calitatii vietii.

Cauza clara de aparitie a colitei ulcerative nu este cunoscuta, insa multipli factori au fost incriminati:

• factorii genetici - pacientii cu rude de gradul I cu colita ulcerativa prezinta un risc mult mai mare de a dezvolta boala
• factori etnici- studiile arata ca evreii au o incidenta mai mare a acestei boli
• alterari ale microbiomului intestinal, imunitatii mucoasei, autoimunitatii si barierelor locale
• posibil antiinflamatoarele non-steroidiene
• alimentatia bogata in grasimi si alimente procesate

In ceea ce priveste factorii de protectie, fumatorii si pacientii cu apendicectomie la varste tinere par sa aiba un risc mai scazut de a dezvolta colita ulcerativa. De asemenea fumatorii par sa prezinte pusee de boala mai usoare cu spitalizari reduse si necesar scazut de medicamente. Cu toate acestea, este important sa intelegem ca fumatul reprezinta un factor nociv pentru foarte multe alte boli, inclusiv cardio-vasculare si oncologice, motiv pentru care este bine sa evitam tutunul.

Simptomul principal al acestei boli este diareea cu rectoragii (sange in scaun), asociata sau nu cu prezenta de mucus in scaun. Debutul simptomelor este in general gradual, cu perioade de agravare si perioade de remisiune. Alte simptome asociate pot fi senzatia urgenta de a merge la toaleta, dureri abdominale, febra, pierdere ponderala si stare generala de rau.

Un procent dintre pacienti pot prezenta manifestari extraintestinale, printre care regasim: afectare oculara (uveita, sclerita), afectari articulare (in special spondilita anchilozanta, sacroileita), dermatologice (eritem nodos), precum si biliare (colangita sclerozanta primara). 

Diagnosticul porneste de la anamneza si un examen obiectiv minutioase, care se completeaza cu explorari paraclinice si imagistice:

• analize de laborator- presupun evaluarea unui eventual sindrom anemic, deficitelor nutritionale, sindromului inflamator, dar si excluderea cauzelor infectioase de diaree (inclusiv parazitare). Pacientii pot de asemenea prezenta anticorpi p-ANCA si ASCA pozitivi, precum si HLAB27 la cei cu manifestari de tip spondilita anchilozanta.  Antigenul carcinoembrionar (CEA) desi nespecific, poate indica un puseu de bobala. Calprotectina din materiile fecale este o analiza nespecifica, dar care poate evidentia prezenta inflamatiei la nivelul colonului. 
• colonoscopia - este investigatia de electie, deoarece permite nu doar vizualizarea colonului, ci si prelevarea de biopsii din zonele afectate, pentru a primi un diagnostic de certitudine confirmat histopatologic. Din punct de vedere colonoscopic, mucoasa colonica afectata in colita ulcerativa se prezinta ca o mucoasa friabila, cu pierderea vascularizatiei, structura granulara si posibile ulceratii, inflamatia fiind prezenta circumferential si continuu. Acest aspect este important in diferentierea de boala Crohn, o boala inflamatorie intestinala caracterizata prin afectarea profunda si segmentara a mucoasei, nu continua. Odata evaluata, se utilizeaza sistemele speciale de clasificari, care incadreaza boala in grade diferite de severitate. Colonoscopia este de asemenea utila in monitorizarea activitatii bolii si in detectarea cancerului colo-rectal, cu risc de aparitie mai crescut la pacientii cu boli inflamatorii intestinale, dar si pentru diagnosticul diferential cu alte cauze de diaree.
• studiile radiologice si imagistice au indicatii limitate in colita ulcerativa, fiind utile mai degraba in boala Crohn. In colita cu evolutie indelungata, pot exista semne radiologice la tranzitul bariat, care insa nu ofera foarte multe informatii, iar radiografia abdominala simpla poate evidentia complicatii precum megacolon toxic sau ocluzie. CT sau IRM sunt rezervate cazurilor suspecte de malignitate sau altor boli asociate.

In functie de extensia bolii la colonoscopie, colita ulcerativa se poate grupa astfel:

1. Proctita - afectarea mucoasei rectului
2. Colita stanga sau distala
3. Pancolita- afectarea extensiva a colonului
4. Un mic procent dintre pacienti poate dezvolta inflamatie si la nivelul ileonului terminal- ileita de reflux.

Colita ulcerativa este o boala incurabila, dar cu care, in prezenta tratamentului, pacientul poate avea o speranta de viata similara cu populatia generala. Evolutia acesteia in absenta tratamentului este caracterizata de pusee de boala alterand cu perioade de remisiune, insa evolutia indelungata este grevata de complicatii de ordin infectios si chirurgical.

Cea mai de temut complicatie este megacolonul toxic, iar odata cu durata bolii si extensiva semnificativa, creste si riscul de cancer colorectal. De asemenea, riscul de cancer creste suplimentar la pacientii cu colita ulcerativa care asociaza si colangita sclerozanta primara.

Printre complicatii regasim:

• infectii
• megacolon toxic
• cancer colo-rectal
• sindrom anemic sever
• depresie, anxietate
• complicatii chirurgicale
• incontinenta, disfunctii sexuale

Tratamentul induce remisiunea la majoritatea pacientilor si poate include:

• aminosalicilati oral sau intrarectal
• corticosteroizi - in general in pusee severe, pentru inducerea remisiunii
• tiopurine (azatioprina)
• tratament biologic cu anticorpi monoclonali sau inhibitori ai unei enzime numite janus kinaza - pentru pacienti care nu raspund la aminosalicilati sau au pusee severe de boala

Pe langa acesti agenti, puseele severe de boala repetate pot necesita spitalizare si tratament de reechilibrare, iar la pacienti cu colita fulminanta, megacolon toxic, complicatii importante, cancer colorectal sau lipsa de raspuns/toleranta la tratamentul medicamentos, se indica tratamentul chirurgical (colectomie). Tratamentele simptomatice si probioticele pot de asemenea sa fie utile in controlul bolii, iar regimul alimentar trebuie sa fie unul echilibrat, preferabil fara alimente cu potential inflamator.

Desi in aparenta colita ulcerativa pare un diagnostic infaust, este important ca medicul specialist gastroenterolog sa stabileasca o relatie buna cu pacientul, astfel incat acesta sa inteleaga ca aceasta boala nu este o sentinta si ca managementul adecvat si controalele periodice pot asigura o remisiune de lunga durata si un impact minim asupra calitatii vietii.

Pacientul va necesita adiminstrare periodica a tratamentului, cu monitorizare regulata, inclusiv colonoscopica, insa cu ajutorul unei bune colaborari medic-pacient, aceste procese vor fi facile si pacientul va duce o viata aproape de normalul populatiei generale.

Bibliografie: 

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459282/